Eveniment
</b><b>Teatrul Bulandra in haine noi</b><b>- Numit in functia de director al prestigioasei institutii teatrale, regizorul Alexandru Darie nazuieste sa-i redea stralucirea de odinioara -</b><b>"Sper sa regasim suflul si sufletul trupei"
Recent, batranul Teatru Bulandra de langa Podul Izvor si-a redeschis portile, in haine de gala. Prin contributia inspirata a arhitectului Octavian Neculai, colaborator al maestrului Liviu Ciulei, "Casa Noua" a teatrului, cum le place gazdelor s-o numeasca, e o ingemanare de lux interbelic si rafinamente moderne, menita sa sprijine faima internationala a trupei care joaca pe scena lui. Cu un tanar si foarte talentat director in frunte - regizorul Ducu Darie -, destinul Teatrului Bulandra are sansa sa-si regaseasca excelenta.
- D-le Alexandru Darie, sunteti un regizor foarte apreciat si foarte solicitat in tara si in strainatate. Ce v-a determinat sa acceptati fotoliul de director al teatrului, o functie administrativa, care va va rapi din timpul consacrat propriei dvs. activitati artistice?
- Sper ca hotararea mea sa nu insemne un sacrificiu, ci sa coordoneze cele doua activitati cat mai bine. De altfel, m-am si deprins sa fiu in teatru 24 ore din 24. Cum credeti ca s-au putut termina, in doar trei luni, de cand am preluat conducerea teatrului, aceste lucrari de renovare incepute cu un an si ceva in urma, decat supraveghindu-le personal? De curand, mi-am reluat si repetitiile - intarziate din diferite motive - la spectacolul inceput de anul trecut, o piesa regandita de scriitorul german Heinrich Mller dupa "Titus Andronicus" al lui Shakespeare. Mi-am regasit, cu aceasta ocazie, colaboratorii mei de nadejde de la primul spectacol pe care l-am montat la Bulandra, cu "Mephisto". Trupei faimoase a teatrului i s-au adaugat in urma auditiilor pe care le-am organizat in vara si cateva nume noi: din 180 de candidati prezenti am retinut opt, iar patru au si fost angajati. Sper sa regasim suflul si sufletul trupei, atat de intristata de inactivitatea ei prea lunga din ultimii ani. Inactivitate inseninata doar de rare "intamplari magice", le-as numi, cum a fost "Hamlet"-ul regizat de Liviu Ciulei si, mai nou, "Unchiul Vanea" care si-a si inceput o frumoasa cariera internationala. Eu, unul, mi-am si regasit ritmul, dar si o stricta planificare a timpului: de la ora 10:00 la 16:00 repet cu echipa, iar dupa ora 16:00, pana noaptea tarziu, fac munca administrativa - adica planuri, contracte, invitatii, corespondenta pentru atragerea de noi sponsori. Voi monta, desigur, in continuare, dar numai in Teatrul Bulandra. Cat despre solicitari din strainatate, vom mai vedea. Deocamdata, in 8 decembrie, voi fi la Milano, pentru intalnirea directorilor din Teatrele Uniunii Europene. Sper ca pana atunci sa fi obtinut deja - cu sprijinul primarului general al capitalei, d-l Basescu - un buget suplimentar, pentru deplasari si schimburi, cu spectacole europene de anvergura, asa incat Teatrul Bulandra sa devina un teatru al Europei si nu numai unul afiliat U.T.E. Sa redevina acel teatru de prestigiu in lumea artistica, cunoscut si pentru capacitatea lui "de-a arunca" in fata marile talente existente aici.
- Ce premiere ne mai pregateste Teatrul Bulandra?
- Probabil cea mai apropiata premiera, la Sala "Toma Caragiu", si ea renovata, va fi adaptarea dupa "Titus Andronicus" de Shakespeare, care se cheama "Anatomie. Titus. Fall of Rome" de Heinrich Mller. Vor urma "Oblomov" dupa romanul lui Gonciarov, in regia lui Alexandru Tocilescu si scenografia lui Dragos Buhagiar, cu Mihai Constantin la inaltime. Revine dupa multi ani in scena Ion Caramitru, alaturi de Mariana Mihut, in "Sorry", montat de Sanda Manu. Il vom avea colaborator si pe Alexander Hausvater, care va regiza o interesanta Salom?e, scrisa de Oscar Wilde. Pe Virgil Ogasanu il vom revedea intr-o piesa de Bennett, "Nebunia regelui George", in regia lui Petre Bokor. Un Marivaux stralucit cu piesa "Triumful dragostei" ne pregateste tanara, dar foarte talentata regizoare Teodora Campineanu, aceeasi care a montat cu mare succes piesa "O noapte furtunoasa" - spectacol recomandat de Liviu Ciulei (in continuare, directorul onorific al teatrului) si preluat in repertoriul nostru. Si Horatiu Malalele va fi prezent ca regizor si interpret pe scena Teatrului Bulandra cu mult asteptatul "De "Pretore Vincenzo". Deocamdata, atat.
- In incheiere, v-as intreba ce ii doreste Alexandru Darie lui Alexandru Darie pe viitor?
- Buna intrebare. In primul rand, sanatate si forta, ca sa pot duce la capat ceea ce mi-am propus ca director. Si ragazul sa pot repune pe picioare trupa talentata si ambitioasa a teatrului, astfel ca ea sa poata merge singura, ca pe roate, cu sau fara mine la carma, catre succesele cu care ne-a obisnuit de multa vreme.
- Va urez mult succes!
Alice Manoiu
Firul scurt
</b><b>Leni Pintea
"Sunt o fiica a Branului si ma mandresc cu obarsia mea spirituala"
S-a reluat stagiunea la Teatrul National din Craiova, dar deocamdata nu se anunta nici un eveniment. Pentru mine insa, evenimentul s-a produs in afara scenei, asta-vara, cand am fost invitata de Asociatia "Fiii si Prietenii Branului", cu ocazia lansarii volumului "Portrete din Bran", consacrat unor personalitati legate - prin nastere sau adoptie spirituala - de frumoasa zona dintre Piatra Craiului si Bucegi. Ne-am regasit cu mare emotie unii dintre cei aflati in tara, alaturi de invitati din strainatate care, prin activitatea lor prestigioasa, au contribuit la faima "cetatii noastre de suflet". Sunt nume de seama - profesori universitari, medici, istorici, artisti, scriitori si ziaristi, capabili sa reprezinte si sa prezinte Branul in lumina lui reala si nu falsificata de nascociri aberante, in scop comercial (vezi mitul "Dracula" si altele). Cartea bine documentata a d-lui Emil Stoian - descendent al unei vechi familii branene - ajuta la un fel de reevaluare a tezaurului cultural al regiunii. Succint creionate apar portretele unor carturari din familii de mare traditie, dar si deschidere spre nou - cum e familia Puscariu - savantul Sextil si tatal sau. Tatal e omul care a contribuit imens la renasterea si inflorirea regiunii, refacand castelul Bran, devenit resedinta regala. Resedinta atat de draga reginei Maria a Romaniei si a principesei Ileana - luminoase figuri de "doamne si domnite", evocate in carte. Apar, de asemenea, readuse in amintirea noastra inca vie, portretele apreciatei actrite Silvia Popovici (originara din comuna Fundata) si a reputatului scriitor si ziarist Radu G. Teposu, nascut in Sirnea. Ma regasesc si eu in paginile acestei carti, cu emotia si mandria de a-mi fi inceput viata in Moeciu. Tin minte ce-am raspuns noilor mei colegi din liceu, atunci cand m-au intrebat de unde vin: "Vin din satele unite ale Branului". Eram atat de mandra, de parca declaram ca sunt de origine nobila. Pentru branean locul lui de nastere valoreaza cat un blazon. Blazonul cel mai ales, cel al spiritului.A.M.