Pomarla, trecut si viitor
Printre lucrurile bune cu care ne-a potcovit democratia se numara concursurile si licitatiile. Cu alte cuvinte, la drepturi egale, sanse egale, castiga cel mai bun, cel mai bine pregatit, cel mai destept, cel care ofera pretul corect. Toate bune si frumoase, daca aceste concursuri n-ar fi agrementate cu o nota specifica locului, "made in Romania", daca n-ar fi organizate "romaneste", cum zicea un gusat de la Guvern. Cu alte cuvinte, daca n-ar interveni partidul, de regula cel la putere, pilele, cunostintele, relatiile, neamurile. In consecinta, participa cine vrea, castiga cine trebuie. Putine sunt concursurile ale caror rezultate sa nu fie contestate. De regula, dupa fiecare examen dat de scolari, se afla ca s-a copiat pe rupte. Chiar daca subiectele sunt secrete si testele transmise cu Politia, se afla ca subiectele erau cunoscute cu zile inainte de o mana de alesi. Cu dare de mana sau cu dare din coate. Poti sa fii prostul satului cu acte in regula, daca esti persoana tare-n tata, te-ai scos, ala esti. Ala de pe primul loc. Cu asemenea concursuri, nu e de mirare ca, adeseori, castigatorii arata jalnic. Parca nici nu mai merita sa te ostenesti. Ceilalti competitori sunt niste figuranti intr-o piesa cu scenariul dictat de sus. Daca se fac anchete, aflam chiar ca membrii comisiei de examinare au fost cei care au vandut subiectele. Liceenii isi scriu testele de bacalaureat la dictarea sefului comisiei, functionarii sunt mai intai angajati de proba pentru ca, apoi, in functie de cotizatie, sa fie trecuti printr-un concurs de care nu au stiut decat ei. Mai nou, functionarii publici superiori nici nu trebuie sa dea concurs. Dupa cum spune legea, sunt alesi in functie de referinte si biografia profesionala. Examenul e facultativ. La randul lor, universitatile de stat sau particulare organizeaza tot mai multe concursuri trucate, de unde nu iese nimeni cu adevarat invingator.
Examenele si concursurile pentru ocuparea posturilor s-au indesit, dar este suficienta o dispozitie de sus ca rezultatele sa fie anulate. Testele sunt reluate pana la obtinerea rezultatelor dorite. Concursul pare mai degraba un test al rezistentei la stresul birocratiei si mai putin o examinare a cunostintelor candidatului.
Acestea par a fi concluziile la care a ajuns si directorul liceului din Pomarla, judetul Botosani. Lucrurile nu mai puteau merge asa! Directorul si-a zis ca el nu poate accepta favoritismele! Cu primul prilej va organiza un concurs ca la carte, la care sa triumfe profesionalismul si simtul datoriei. Ocazie a fost concursul pentru postul de ingrijitor al liceului. Directorul a stabilit ca e necesar un concurs cu trei probe. Primele doua au fost cum au fost. Oamenii au fost pusi sa-si demonstreze calitatile practice, maturand si spaland cateva holuri, apoi au stat de vorba cu directorul despre "Liceul din Pomarla, trecut si perspective". A treia proba insa a fost hotaratoare. Este vorba despre testul teoretic. Candidatii la matura trebuia sa citeasca o bibliografie substantiala, printre care vreo zece legi si Codul Muncii. Pe langa acestea, probabil au fost pusi sa rezolve si probleme de mecanica fluidelor sau fizica teoretica, tinand cont ca viitorul ingrijitor trebuie sa stie sa repare si instalatia sanitara si centrala termica. A castigat Victor Chirila. Dar nici rezultatul acestui examen, mai serios ca acelea organizate la Guvern, nu i-a multumit pe cei care l-au picat. Sub lozinca "Toti pentru unul, unul pentru toti", cei respinsi au organizat o asociatie care a contestat rezultatele concursului. Fara nici o sansa. Rezultatul a fost validat fara probleme. Castigatorul s-a inarmat cu o cheie franceza si e gata sa-si apere din rasputeri slujba. El spune ca acum vrea sa profite de slujba pentru a face si el liceul la seral. Cu putina ambitie, ar putea ajunge si parlamentar!N.C. Munteanu