</b><b>O mare sarbatoare internationala a filmului documentar:</b><b>Astra Film Fest 2002</b><b>"Te imbratisez cu drag si dor, Sibiule. Abia astept sa ne mai vedem!"
- 400 de filme din 54 de tari - studenti polonezi, francezi si italieni veniti cu autostopul - voluntari francezi, suedezi si americani angrenati in munca de organizare a festivalului - seri deschise de muzica populara si dans - 800 de tineri prezenti non-stop in sala de proiectie a filmelor aflate in concurs - Toate astea, plus entuziasmul transmis ca o stafeta din om in om, au transformat vreme de o saptamana Sibiul intr-o mare capitala a culturii - Aflata din nou printre sponsori, revista "Formula As" isi reafirma vocatia pentru sprijinirea manifestarilor culturale, care "normalizeaza" imaginea greu incercata a Romaniei in lume -
In domeniul festivalurilor internationale, Romania nu are o traditie notabila. De la asa-zisul Festival al Tineretului din 1952, cand regimul comunist de atunci a dorit sa-si faca propaganda in cadrul "lagarului socialist", nu se pot numara prea multe manifestari care sa merite numele de festival international. Poate gresim, dar nu se cunoaste in Romania vreun caz de repetare periodica, tot mai buna calitativ de la o editie la alta, a vreunei actiuni culturale de rasunet mondial, unde participanti din strainatate vin pe propria lor cheltuiala, sa intre in competitie sau pur si simplu sa vada filme. Cu o exceptie: Festivalul de Film Documentar si Antropologie Vizuala de la Sibiu, Astra Film Fest, ajuns la cea de-a sasea editie in mai putin de noua ani.
Realitate pe paine
Voluntarii. Cu doi ani in urma, asa cum se procedeaza peste tot in lume, Dumitru Budrala si colegii sai din cadrul Studioului Astra Film (departament al Muzeului Astra) si al Fundatiei de Antropologie Vizuala (Adina Vargatu si Kat- Csilla) au lansat pe Internet programul editiei recent incheiate a festivalului. Filmele straine au inceput sa soseasca intr-un ritm alert, ajungand sa blocheze posta. In cateva luni, au sosit aproape 400 de casete cu tot atatea filme produse in 54 de tari. Un succes enorm, fara precedent. Cu greu a putut fi operata o prima selectie, de 56 de filme, pentru a usura munca, si asa uriasa a juriilor. Tot pentru usurarea muncii juriilor s-au creat doua sectiuni: Balcani-Romania si Internationala. In fiecare dintre cele doua jurii au fost cooptati specialisti romani si personalitati universitare din Polonia, Republica Moldova, Norvegia, Danemarca si Franta. Surpriza cea mai mare a venit insa din partea... voluntarilor. In timp ce americanca Vicki Richardson s-a implicat in organizare, ca membru al Peace Corps, francezul Louis Tin? a venit 56 de ore cu autobuzul de la Paris, pe banii si cu laptop-ul lui, ca un veritabil "misionar al lucrului bine facut", dupa cum spunea directorul festivalului, Dumitru Budrala. Aflati pentru prima oara in Romania, Louis si Vicki s-au adaptat repede birocratiei autohtone, depasind cu maiestrie legile nescrise ale "tacerii si amanarii" autoritatilor romane, cu care au avut de lucru. "Cei doi au muncit cat 30 de romani la un loc", spune Budrala. "In afara de palinca, n-au dorit nimic de la noi, dand tuturor un exemplu incredibil de cultura a voluntariatului."
Autostopistii. Circa 100 de studenti polonezi, italieni, francezi si unguri au sosit la Sibiu cu autobuzul, pierzand pe drum cate 2-3 zile, dar ce nu faci cand ai 20 de ani si iubesti filmele documentare si aventura? "Fermecati de real", cum spunea un italian din Milano, acesti tineri, purtand sacul de dormit in spate, nebarbieriti si impodobiti cu inele, sunt prototipul europenilor pentru care nu mai exista granite, distante, nepotriviri culturale si de limba. Martha Wolf din Cracovia a venit impreuna cu zece prietene si prieteni. Au schimbat cinci mijloace de transport pana sa ajunga la Sibiu. E fericita ca a putut vedea 25 de filme din Romania, Balcani, Franta, Danemarca, Suedia, Finlanda, India, Japonia, S.U.A., Iran si Argentina. Compatriotul sau, profesorul Michal Bukowski, face parte din Juriul International. Alti polonezi prezenti la proiectii se afla cu afaceri in Romania. "Dupa toate aparentele", spune Martha, "Sibiul are acelasi aer de cetate medievala si de centru universitar stravechi ca si Cracovia. Alegerea acestui oras ca sediu permanent al festivalului Astra este cea mai inspirata decizie a organizatorilor." Gregorz Woynowski vine din Poznan, unde studiaza Antropologia. Il intereseaza in special discutiile care au loc dupa proiectii. Ii place organizarea de tip forum a festivalului, unde poti schimba impresii cu toata lumea, poti dansa, admira expozitii de fotografii. "Credeam ca vin la portile Orientului, unde toate lucrurile sunt fuzy ( cetoase), dar m-am inselat", spune el. "La Sibiu esti in plina Europa, aici curg ideile ca apa in paraiele de munte. Slava Domnului ca n-am lipsit de la acest regal de spirit si maiestrie artistica." Marco Garavelli e student la Antropologie in Roma. A venit impreuna cu prietenul lui, Fabrizio Bonino, doi calatori romantici, care ar fi in stare sa "se mute" in tren si sa faca ocolul lumii pentru a vedea filme documentare. Cand a citit pe Internet despre festivalul de la Sibiu, a luat hotararea pe loc: "Mergem la Cibinium, in Mica Roma a Carpatilor". Si-a luat sacul de dormit, o suta de euro si s-a trezit in frumoasa gara a Sibiului, unde cu un euro a cumparat o paine uriasa, o jimbla alba si calda, cum n-a mai vazut in viata lui. "Sibiul in sine e un spectacol", crede prietenul Fabrizio. "Regalul de filme a completat foarte bine atmosfera generala din oras. Aceasta este de fapt viata adevarata, aceasta este antropologia - un cuvant de care se sperie multi, dar care are un inteles atat de cunoscut: viata de fiecare zi. Noi, aici, la Sibiu, in inima Transilvaniei latine, mancam cea mai buna paine pe care am mancat-o vreodata; dar mancam si... realitate pe paine."
Profesorul Michal Bukowski din Poznan, membru al juriului international, ne ofera explicatia prezentei unui mare numar de tineri din universitatile poloneze: "Acest festival este un fel de schimb intercultural care contribuie la intelegerea si cunoasterea dintre noi, est-europenii. Astfel, noi reusim sa aflam mult mai mult despre Romania decat am putea afla de la televizor, din programele de stiri care vorbesc numai despre capitale, parlamente, cabinete si niciodata despre oamenii obisnuiti ai unei tari. Nu voi fi modest si am sa va spun ca eu am invitat studentii la acest festival, spunandu-le ca pot beneficia, multumita ospitalitatii voastre, de cazare gratuita. Si, de asemenea, exista si un interes real al acestor tineri din Polonia sa vina in Romania, sa o cunoasca. Ei vor sa mearga si in alte locuri, la Sighisoara sau la munte. Exista o mare dorinta de a va cunoaste tara. Spre imensa mea bucurie, ei vor sa vada cum traiesc oamenii, sa le cunoasca cultura, aceasta fiind un fel de redescoperire a vecinilor. Pentru ca este inacceptabil sa traim atat de aproape unii de altii si sa ne cunoastem atat de putin! Aceasta este explicatia prezentei la festival a peste 70 de studenti din Poznan, Cracovia si Varsovia".
Salutari din Balcani
In paralel cu proiectiile de filme, la Casa de Cultura din Sibiu a fost deschisa o expozitie de fotografii antropologice, intitulata "Portrete din Balcani". Un evantai spectaculos de "figuri" din Romania, Bulgaria, Croatia, Serbia si Grecia au reprezentat un eveniment artistic de exceptie. In culori sau alb-negru, chipul omului simplu este surprins in ipostaze deosebit de expresive, asa cum e el in realitate, nefardat si nestudiat. Maiestrie in care exceleaza Dumitru Budrala, Milinko Stefanovic (Serbia), Ivo Hadjimishev (Bulgaria), Katerina Kaloudi (Grecia), Luka Seso si Sanja Puljar d"Alessio (Croatia).
Iata un grup de fosti forestieri din Serbia, pascand oile si cantand din fluier. Caciulile lor tuguiate, fetele lor crapate de ger si afumate de mahorca, mainile confectionate parca din crengi de copac sugereaza amaraciunea unor destine tipic balcanice. Ca napasta sa fie si mai mare, bietii oameni sufera de "tremuriciul corpului" - boala pitoreasca, greu de suportat, capatata de la manuirea drujbei ani si ani la rand.
Oierii lui Dumitru Budrala, in toata splendoarea lor daco-romana, domina sala de expozitie. Fiu de pastor din aceasta zona binecuvantata, Dumitru Budrala este atras de "mumele" muntilor luminati, de credintele si eresurile celui mai inalt spatiu locuit din Romania. "Marginencele" din fotografiile sale (dintre care una o puteti vedea chiar pe coperta revistei noastre) sunt urmarite in toate treptele varstei. Cele tinere, in obiceiurile de peste an, purtand sumna, cojocelul si broboada cu mandria eroinelor din antichitatea greaca; cele de varsta mijlocie, la muncile stanei si la culesul poamelor; babele, luand in stapanire viata satului, miscarea anotimpurilor, hora, vrajile, barfele (caci au gura "unturoaie", dupa cum spune un cantec). "Strigarea" lumii dominate de pacurari este chiar profesia de antropolog vizual a lui Dumitru Budrala.
Din Bulgaria ne trimit "salutari" pline de talc asa-zisii "karakacieni", de fapt vlahii si aromanii pe care Constitutia unui stat care pretinde ca a devansat Romania pe calea integrarii europene nu-i recunoaste ca minoritate etnica. Ei sunt mandri si au cele mai sofisticate costume create pe timpul Imperiului romanesc al lui Petru si Asan.
Croatia a trimis la Sibiu cea mai variata colectie de portrete. Superbe fete din Slavonia imbraca voaluri, salbe grele de aur, ii si coronite de mireasa. Tarani in haine de sarbatoare ies la hora. O batrana din insula Susak, imbracata in cojocel brodat cu fir rosu, trece pe ulita satului. Acordeonisti, vioristi, ursari, cantareti la tamburite, dansatori si un "cumnat de mana" cu un colac urias de faina alba, petrecut peste umar - dau culoare unei nunti satesti nemaivazute.
Tavernele nu pot lipsi din nici o fotografie din Grecia. Pierdut in spatele unor colaci de fum de tigara, un pastor de capre din Salamina bea dintr-un pahar murdar, celebrul ouzo "Sans Rival". Sub un platan urias, vechi de 600 de ani, pensionari pitoresti din Tinos isi beau cafeaua cu sare intr-o singuratate... colectiva. Un clarinetist exaltat si o culegatoare de struguri in costum popular par familiari pentru ochiul romanului. Intre Balcani si Carpati, legatura pare indestructibila. Dupa cum este si relatia dintre film si fotografie, demonstrata inca o data chiar aici, la Sibiu.
"Acest festival trebuie sa continue"
Traim intr-o epoca a documentarului. Canale de televiziune precum "Channel 4", "Arte", "Granada Television", "The National Geographic", "Travel" si altele au ajuns in topul preferintelor pe toate continentele. Omul modern se indeparteaza de fictiune, preferand intamplarea banala, faptul care are loc cu adevarat, in timp real, viata asa cum e, oamenii in desfasurarea lor cotidiana. Simtind pulsul, organizatorii Astra Film Fest si-au dat seama de necesitatea de a crea un forum al filmului documentar - antropologic. "Este singurul festival de o asemenea amploare din Europa Centrala si de Est", spune regizorul israelian Dan Geva, autorul filmului de mare succes "Cheia". "Acest festival trebuie sa continue si toata lumea ar trebui sa faca tot posibilul sa-l sustina."
"Organizarea a fost de nivel european", crede regizorul Dumitru Olarescu de la Chisinau. "La alte festivaluri, si am participat la multe, in intreaga lume, nu dai ochii cu organizatorul. La Astra Film Fest 2002, organizatorul a fost peste tot, a fost intre oameni, toate problemele care au aparut au fost solutionate pe loc. Din pacate, nu avem nici un film din Republica Moldova la acest festival. Guvernul care este acum la Chisinau nu mai da bani pentru film, asa cum nu mai da nici un ban pentru stiinta si cultura. Este regretabil. O tara care nu are stiinta, cultura, invatamant este o tara care nu are cap si, ca orice organism decapitat, nu mai are dreptul la viata. De acest lucru ne vom da seama atunci cand vor aparea niste mutanti de ordin psihologic, niste monstri de care ne va fi frica."
Nafa & Astra. Profesorul Peter Jan Crawford din Danemarca, membru in consiliul de conducere al prestigiosului festival international de film documentar - antropologic, Nafa (Nordic Anthropological Film Association) din Tromso ne-a declarat: "Aceste filme au in general o valoare foarte inalta. Mi-au placut in primul rand pentru meritele lor cinematografice si pentru valoarea lor antropologica. Balcanii si Romania sunt, din fericire, zone inca puternice in Europa din punct de vedere etnografic si spiritual. Luat ca un intreg, festivalul are un inalt standard, iar filmele selectionate se poate spune ca <<apartin Sibiului>>, chiar si criticile exprimate asupra unor filme avand un evident caracter constructiv. M-a uimit intalnirea cu atatia oameni din Europa intr-un mic oras din Romania, ceea ce inseamna ca lumea devine tot mai mica, iar circuitul de valori matura granitele conventionale".
"Avem ochii rosii de atatea filme!"
Daca vrei sa stii care sunt filmele premiate la un festival, intreaba specialistii din juriu. Dar daca vrei sa afli care este impactul social si valoarea festivalului, fara cosmetizari si fara cuvinte de circumstanta, lasa publicul sa-si scrie impresiile. Vei avea un document pentru viitor. Iata cateva dintre aceste impresii, asa cum au fost scrise pe foi lipite pe un panou devenit neincapator:
"Avem ochii rosii de atatea filme! Dar sunt atat de bune... nu putem pleca! Sa fiti mereu asa!" - Alina.
"Este un regal pentru sibieni. Felicitari!" - Cristi.
"Am fost foarte surprins de marea inghesuiala de la acest festival. Aducerea de studenti din intreaga Europa este cel mai bun lucru pe care l-au facut organizatorii." - Rik ( Olanda).
"Festivalul se potriveste Sibiului. Ii multumesc pentru existenta." - Ana.
"Daca o sa continuati tot asa, o sa ajungem si noi, romanii, sa fim mandri de ceea ce facem." - M.B. Ploiesti.
"It"s a very cool festival!" ( "Este un festival trasnet.") - R., Sua.
"Sunt absolut surprins de ceea ce se intampla aici. Este un festival extraordinar, unde s-ar putea decide viitorul filmului si fotografiei documentare." - Dragoslav Ilic, Belgrad.
"Totul e nou pentru mine. Acest tip de expozitie si acest urias festival mi-au produs o mare satisfactie." - Iva Nijemcic, Zagreb.
"A fost o saptamana care ne-a incantat si ne-a intrigat deopotriva. Un asemenea eveniment nu ar putea sa aiba decat publicul din Sibiu. Consider ca este un mare succes pentru mine si pentru colegul meu, Jochen Becker, sa fim selectati la festival cu filmul nostru (<<Cum iti asterni asa dormi>>)." - Martin Grber, Hamburg.
"Totul este admirabil, de un inalt nivel calitativ. Filmele din Balcani mi-au rascolit sufletul." - Violetta Zentai, Budapesta.
"Atmosfera este foarte buna, nu are nimic comercial, ca in alte parti."- Lasse Naukkarinen, Helsinki.
"Sunt pentru a treia oara la acest festival si sper ca voi reveni si in 2004. Am vazut cum a crescut in calitate si in audienta. Felicitari!" - Willem Groos Nibbelink, Olanda.
"E foarte frumos ca ati invitat greci, polonezi si alte minoritati, dar am fi dorit si muzica lautareasca romaneasca autentica, cu taraf si instrumentisti, tot tacamul." (festivalul a fost animat, ca si anul trecut, de o formatie de la Budapesta) - Radu, student inginerie, Sibiu.
"Daca la inceput mi s-a parut ceva simplu, acum, la final, pot spune cu mana pe inima ca dragostea de tara si-a facut loc in inima mea." - Laura, studenta la jurnalistica.
"De cat de putin avem nevoie pentru a fi fericiti. MerIi de lectie!" - Diana.
"Am ramas cu gura cascata la pozele alb-negru. Oare la anul va fi tot gratis?" - Joker Junk Toys.
"Yeah, bravo! This is super!" - Juliet, Sua.
"This festival is fantastic!" - Kelly, North Carolina, Sua.
"Make films, not war!" - Cipi.
"Felicitari, a fost splendid!" - Isti si Zoti, Ungaria.
"Te imbratisez cu drag si dor, Sibiule! Abia astept sa ne mai vedem!" - Dana T.Ion Longin Popescu
Foto: Albumul "Sibiu - Hermannnstadt", Editura "Global Media"