</b>
<b>Rosia Montana, un dezastru programat</b><b>Istoricul Dinu C. Giurescu
"50.000 de hectare (500 km2) din teritoriul Romaniei, sub semnul distrugerii"
Constitutia din 1991 inscrie in articolul 3, aliniatul 1, ca "teritoriul Romaniei este inalienabil". Inseamna ca nu poate fi instrainat.
In schimb, poate fi distrus.
Este vorba de 500 kilometri patrati sau 50.000 hectare.
Localizare: in Muntii Apuseni, in "patrulaterul aurului", delimitat de localitatile Lupsa, Zlatna, Deva si Brad. Tara lui Horea, Closca si Crisan. Tara lui Avram Iancu. Tara Motilor. Tara noastra.
Operatiunile premergatoare distrugerii au inceput. Cu forme legale, dobandite de la autoritatile centrale si locale ale Statului roman.
Beneficiar: Eurogold Corporation - Gabriel Resources Ltd., devenita ulterior Gold Corporation. Firma inregistrata - dupa cum spune presa - in Barbados sau Insulele Caiman!
Prima tinta: Rosia Montana si satul Corna. Urmatoarea: comuna Bucium.
Miza: un zacamant estimat la 400 tone aur si 1700 tone argint.
Aria a fost concesionata acestui investitor necunoscut in 1997; Statul roman ar detine 18%, iar beneficiarul 80%. Tranzactia, inceputa in 1997, s-a incheiat in 1999, cand Gold Corporation obtine licenta de exploatare.
Chemati la Comisia de privatizare si la cea economica a Senatului, reprezentantii Ministerului Industriilor si ai Agentiei Nationale de Rezerve si Resurse Minerale au confirmat (11 septembrie 2001) faptul ca licenta de exploatare a fost obtinuta in 1999, fara studiul obligatoriu de fezabilitate, incheiat in 2001!
Presa informeaza ca Gold Corporation are si autorizatia de mediu.
Faza actuala
Compania cumpara casele oamenilor din Rosia Montana. Le ofera preturi foarte mari ca sa-i tenteze. Unii au cedat. Cei mai multi nu vor sa fie stramutati. Cei care se opun mai ferm sunt santajati cu pierderea locului de munca. Intimidarea si frica au inceput sa fie simtite. Ca pe vremea regimului comunist.
Casele vandute poarta acum inscriptia "Proprietatea Gold Corporation".
Planul este de a scoate toti locuitorii, ca sa inceapa excavarea - adica faramarea intregii zone, a habitatului natural si uman.
Sondajele arheologice si etnologice sunt efectuate de specialisti adusi de la Bucuresti, platiti de Corporatie. Arheologii si etnografii de la Cluj-Napoca, Alba-Iulia sau Sibiu nu au fost solicitati (dupa informatiile mass-media).
Sondajele trebuie incheiate cat mai repede, ca sa inceapa desfacerea solului.
Colaboratorii temporari (specialisti) au fost invitati sa semneze o declaratie ca nu vor relata nimanui ceea ce fac la Rosia Montana si Bucium. Cei care refuza sunt automat exclusi.
Ce va urma?
In final - afirma presa - vor fi dislocate 380 milioane tone de roca si pamant.
La Rosia Montana si Corna, 8 biserici de zid vor fi demolate; 9 cimitire - mutate; 750 gospodarii cu 2143 persoane - stramutate (pentru moment, in proportie de 70%).
Muzeul Mineritului din Rosia, cu o galerie din epoca romana, va disparea.
Localitatea Rosia are o vechime atestata in scris de 1871 ani (de la 6 februarie, anul 131).
In faza initiala, vor fi sapate aici 2000 de hectare. Se estimeaza prelucrarea a 20 milioane tone de minereu pe an, folosindu-se, pentru a extrage aurul, 203.200 tone de cianura.
Decantarea se va face intr-un lac artificial, cu cianura. Aceasta apa se va infiltra in panza freatica a zonei. Cianura este mortala, chiar in doze extrem de mici.
Vor disparea pentru totdeauna patru munti, cu pasuni, arbori, cu viata, cu un potential turistic de prim rang. In locul lor vine moartea atotcuprinzatoare, intrupata in milioane de tone de steril si in lacul de decantare cu cianura. Si aceasta faza este numai inceputul.
</b><b>Ce aduce acest proiect oamenilor?
Disparitia totala a unor localitati si stramutarea locuitorilor.
Locuri temporare de munca pentru unii localnici care, dupa inchiderea exploatarii, vor ramane in vant, ei si copiii lor.
Imbolnavirea populatiei pe o zona intinsa: particulele foarte fine de steril sunt purtate de vant si ajung in organism, de obicei in plamani.
Raspandirea cianurii din lacul de decantare in panza freatica din sol, pana unde poate ajunge apa contaminata din subteran, nu se poate inca evalua, nici urmarile - posibil fatale - pentru oameni.
Distrugerea definitiva, ireversibila a unui habitat natural cu foarte mari resurse pentru turismul national si european.
Care este folosul pentru Romania, pentru oamenii ei?
Rezervele Bancii Nationale a Romaniei sunt cu totul acoperitoare. Ele n-au nici o legatura cu cele cateva tone de aur ce ar putea reveni Statului din afacerea de la Rosia.
La Gold Corporation actioneaza febril un grup restrans de persoane lacome, avide sa obtina un castig rapid, masiv, indiferent de urmarile pentru tara. Romania - locul de unde pot obtine un profit personal - le este total indiferenta.
Pentru societatea si tara romaneasca va ramane, pentru totdeauna, un pustiu otravit.
Intrebari ce asteapta grabnic raspunsuri
Legea liberului acces la informatii obliga autoritatile centrale si locale ale Statului sa raspunda la cateva intrebari:
1. Cine a intocmit si ce cuprinde studiul de fezabilitate (textul complet)?
2. Are acest studiu girul Academiei Romane, al Institutului de Geologie, al Academiei de Studii Economice?
3. Ce cuprinde aprobarea privind protectia mediului (textul complet) si de cine a fost elaborata si eliberata?
4. Cine a redactat si emis licenta de exploatare in 1999, fara ca studiul de fezabilitate sa fi fost incheiat? Ce cuprinde aceasta licenta (textul complet)?
5. Comisia Nationala a Monumentelor si Siturilor Istorice a analizat sau aprobat intreaga operatiune?
6. De ce sunt folositi specialisti - arheologi si etnografi - din Bucuresti si sunt ocoliti cei din Transilvania, care oricum cunosc mult mai bine locurile si oamenii?
Taceri prelungite
Tacerea, "discretia informationala" in jurul intregii afaceri, este stranie, surprinzatoare. Aduce temeri si neliniste. Ne aminteste de secretomania totala ce a insotit exploatarea uraniului din Apuseni, sub supravegherea autoritatilor sovietice in anii 50.
A organizat Televiziunea nationala o serie de dezbateri? Dar posturile private de televiziune? Dar Societatea Romana de Radiodifuziune? Dar celelalte posturi de radio Fm?
Ce au de spus reprezentantii societatii civile?
Au formulat onor parlamentarii vreo interpelare?
Principalele partide politice s-au pronuntat in vreun fel?
Executivul, ministerele de resort nu au de dat nici o explicatie?
Ecologistii, atat de activi candva, nu se implica?
In cotidiane apare din cand in cand cate o informatie, aproape fara vreun comentariu. Dupa cat se pare, proverbul "tacerea e de aur" se confirma. De ce aceasta tacere este de aur?
</b><b>Modelul comunist continua
Regimul comunist a secat principalele balti de-a lungul Dunarii pentru a le transforma in teren agricol! Un intreg ecosistem a fost distrus; pestele a incetat sa mai fie "hrana saracului" in Romania.
Regimul comunist a daramat 29 de orase in proportie de 85-90% si a ciopartit grav alte 37 de centre urbane sub pretextul "sistematizarii". A distrus astfel o parte considerabila a patrimoniului urban al Romaniei. Anuntase - dar n-a mai avut timp - ca urmeaza demolarea comunelor si a satelor.
In Romania anului 2002 au inceput la Rosia Montana operatiuni care, in fond, vor duce la anihilarea a 500 km2 (50.000 hectare), cu urmari catastrofale, ireversibile pentru mediul natural, pentru asezarile si monumentele din zona. La care se adauga soarta oamenilor.
Tot acum, Delta Dunarii - rezervatie unica pe continent - este sistematic pradata si se indreapta spre o moarte lenta.
Padurile sunt atacate si taiate fara crutare.
Se continua politica distrugerilor practicata de regimul comunist.
La portile Nato. In drum catre Uniunea Europeana
Suntem la cateva zile de reuniunea de la Praga. Asteptam si speram ca Romania sa fie invitata sa adere la Organizatia Tratatului Nord Atlantic.
Nato asigura intrarea tarii noastre intr-un sistem euro-atlantic de securitate. Concomitent insa, in interiorul Romaniei, zone ale teritoriului national sunt amenintate cu distrugerea completa.
Apararea fata de agresiunile interne revine, obligatoriu, autoritatilor romane. Cum ne prezentam la Praga? Fara contracararea agresiunilor ce ne vin din interior?
Negocierile privind capitolele de aderare la Uniunea Europeana merg in ritm accelerat. Este un merit incontestabil al Executivului.
Dar aderarea propriu-zisa depinde exclusiv de ceea ce fac factorii interni.
La capitolul "Protectia mediului", lucrarile incepute la Rosia Montana reprezinta un faliment absolut. Daca in 2007 Romania va fi invitata sa adere la Uniunea Europeana, ea se va prezenta cu zone pustiite, fara cale de intoarcere.
Constitutia din 1991 inscrie solemn principiile ca teritoriul Romaniei este "indivizibil" si "inalienabil" (articolele 1 si 3). Atare principii devin simple vorbe daca zone intregi ale tarii sunt distruse.
A ramas foarte putin timp pentru oprirea unei atare actiuni intunecate si ireversibile.
Executivul, Parlamentul, autoritatile centrale si locale, mass-media, societatea civila, oamenii acestui pamant sunt in fata unui examen definitoriu pentru viitorul tarii. Un examen urmarit cu atentie de comunitatea internationala.
</b><b>Comisia de Mediu a Parlamentului European la Bucuresti
"Rosia Montana va fi una dintre problemele foarte dificile in negocierile Romaniei cu Ue"
Zilele trecute s-au aflat la Bucuresti sase parlamentari europeni, pentru a analiza cele mai importante probleme legate de protectia mediului din tara noastra, in perspectiva integrarii europene. Dupa o intalnire avuta la Ministerul Mediului, delegatia s-a deplasat la sediul Comisiei Europene din B-dul Primaverii, unde a fost organizata o intalnire cu cateva Ong-uri. Nu se stie din ce motive (a fost invocata chiar capacitatea mica a salii!), Asociatia Aurarilor "Alburnus Major" din Rosia Montana nu a figurat pe lista de acces. In cele din urma, reprezentantii motilor (dupa ce au obtinut acreditarea direct de la Bruxelles, prin telefon!) au explicat in detaliu situatia legata de preconizata exploatare aurifera, transformand intalnirea dintr-o actiune de rutina, ce urma sa fie bifata ca una oarecare, intr-o ocazie excelenta de informare si dialog intre reprezentanti ai societatii civile romanesti si ai Legislativului european.
Desi subiectele dezbatute au fost multiple (Delta Dunarii, legile vanatului si ariilor protejate, comunicarea ineficienta dintre Ministerul Mediului si sectorul neguvernamental, ineficienta inspectoratelor judetene de mediu), tema preconizatului dezastru din Apuseni a captat in modul cel mai serios atentia europenilor. Insusi reprezentantul Guvernului, senatorul Traian Dobre, vicepresedintele Comisiei de Integrare Europeana (luat prin surprindere de prezenta neasteptata a celor din Rosia Montana), a fost nevoit sa-si ia notite si sa promita ca Guvernul nu va aproba proiectul companiei "Gold Corporation" pana cand nu se va face o expertiza internationala. (Dar ce experti mai mari decat Ifc - Banca Mondiala va trebuie, domnilor guvernanti?)
Ascultand toate luarile de cuvant cu atentie, d-na Jackson, sefa delegatiei, a concluzionat: "Intr-adevar, Rosia Montana va fi una dintre problemele foarte dificile in negocierile Romaniei cu Ue. Vom recomanda Guvernului roman sa ia foarte in serios aceasta chestiune. Ne-a fost inmanata o lista interminabila de derogari de la legislatia comunitara, lista pe care o vom prezenta Parlamentului de la Bruxelles. Rosia Montana a devenit deja un exemplu... tehnicolor (adica foarte vizibil - n. red.) pentru Europa, si va fi subiectul nr. 1 in raportul nostru, la intoarcerea acasa".Ion Longin Popescu