Vama Veche</b><b>"Din cand in cand e nevoie sa stai pe iarba si sa visezi"
- Formatia cu nume de statiune marina, care a debutat cantand povesti de iubire cu miros de mare si de nisip, a luat o "pauza" de odihna activa, incercand sa-si redefineasca programul. Dupa doi ani de concerte, repetitii si inregistrari, vamesii bucuresteni intampina toamna cu un nou album -
- Vreme de aproape doi ani nu ati mai lansat nici un disc. De ce a fost nevoie de atata tacere? Cultivati misterul pentru a va seduce si mai mult publicul?
Traian Balanescu: - Am avut nevoie de timp pentru noul album. Clarificarile - fie ele si muzicale - nu se produc chiar asa de usor. Rutina e la fel de periculoasa in muzica ca si in orice alt domeniu artistic. Din cand in cand, e nevoie sa iei o pauza, sa stai pe iarba si sa visezi. Noi nu muncim la norma, cand n-avem inspiratie nu lucram.
- Noile piese sunt prezentate, de obicei, in concerte, inainte de a fi inregistrate in studio. V-ati facut controlul de calitate?
Tudor Chirila: - Da, si au fost foarte bine primite. Pe 28 iunie, la Arad, am cantat tot albumul. Lumea a reactionat foarte bine, a stat si a ascultat cu atentie textele. Cred ca in momentul de fata, oamenii au nevoie in mod real de mesaj, de o poveste care sa-i emotioneze si sa-i puna pe ganduri. Am fi putut trai intr-un continuu dolce vita, sa avem senzatia ca suntem o mare trupa si sa compunem piese ca pana acum, dar am preferat sa facem ceva mai greu. Noul nostru album e legat, fiecare piesa are legatura cu cealalta si reprezinta o stare prin care trece personajul principal. A fost pentru noi o provocare, o nevoie spirituala. Asteptam cu nerabdare lansarea, care va avea loc in luna septembrie.
- Vorbiti mult despre "mesajul" si textele melodiilor. Aveti ceva asa de important de comunicat?
Razvan Lupu: - Adevaratul mesaj al albumului este ca lipsa de iubire si intelegere intre oameni duce la alienare si la moarte psihica. E o metafora mare, tot discul. Ne-am folosit de o poveste de armata, ca sa scoatem in evidenta toate aceste stari: povestea recrutului Andrei Gavrila, aflat in stagiu militar. Unele teme sunt bazate pe fictiune, altele pe fapte adevarate, traite de o parte dintre noi. Armata nu e adevaratul subiect, ci doar un pretext.
Liviu Manescu: - Mesajul nostru este ca nu vrem sa fim tratati ca niste roboti, niste rotite prinse intr-un mecanism urias, condus de oameni cu conceptii egocentriste, grandomane, in timp ce tu reprezinti furnica-soldat care trebuie sa se supuna unui plan idiot.
Tudor: - Ceea ce am vrea sa le transmitem tuturor e ca ar fi mai bine sa ne iubim, sa ne ascultam inima, decat sa ne uram, sa nu ajungem in situatia de a nu mai putea visa.
- Fiindca vorbim despre vise: va mai petreceti vacantele la Vama Veche, locul primelor voastre inspiratii, care v-au adus atata succes?
Tudor: - Vama Veche nu mai reprezinta decat o imagine in sufletul meu, au mai ramas cateva clisee si o senzatie de nostalgie. Aceasta statiune nu ma mai intereseaza deloc, o consider un esec, cum de altfel e tot litoralul romanesc. Am fost de curand in Turcia, la Bodrum, un fost oras grecesc pe malul Marii Egee, un loc incredibil de frumos si de curat, unde serviciile erau la acelasi pret ca in Romania. Oricum, vara asta ne-am luat toti patru vacanta in acelasi timp, pentru ca altfel n-am mai fi putut sa lucram asa cum trebuie.
- Cu atatea preocupari, mai aveti timp de viata sentimentala?
Traian: - Nu mi s-a intamplat nimic deosebit in ultima vreme, toate merg bine. Planuiesc sa ma casatoresc in curand si-mi doresc foarte mult si un copil. Stiu ca e mai greu ca artist atunci cand ai si familie, dar daca-ti gasesti persoana potrivita, poate sa devina mai simplu chiar decat sa traiesti singur.
Razvan: - O familie e foarte importanta pentru oricare dintre noi, dar bineinteles ca e o relatie in conditii total diferite. Vine o vreme cand simti nevoia sa stii ca cineva te asteapta acasa. Eu sunt bucuros ca am reusit sa-mi gasesc in sfarsit echilibrul emotional, poate voi avea si un copil. Casatoria in sine nu e semnificativa pentru mine.
Liviu: - Iubesc si mi-e bine asa. Important in viata e sa stii cui dai prioritate.
Tudor: - O familie pentru un artist? De ce nu? E o prejudecata ca nu s-ar potrivi una cu alta. Atata timp cat omul cu care traiesti munceste si el, totul e Ok. Spaima de casatorie vine din frustrarile barbatilor si ale femeilor, care sunt aceleasi de cand lumea. E adevarat ca nu e bine sa te casatoresti cu cineva din aceeasi meserie... In ceea ce ma priveste, ma consider un pusti inca si nu ma bate deloc gandul la casatorie.
- Sunteti foarte bine vazuti in galeria formatiilor autohtone. Se reflecta asta si pe plan financiar? Care e statutul muzicianului in Romania?
Traian: - La inceput, noi mai aveam si alte preocupari. Liviu avea un restaurant, eu inca ma mai ocup de un atelier de prelucrare a plexiglasului, Tudor e actor, iar Lapi mai canta si cu alte formatii. Dar din muzica se poate trai bine si fara sa ai alte afaceri colaterale. Depinde de cat de onorabil o prestezi. Banii nu vin intotdeauna regulat, dar e Ok. Important e ca vin.
- Simtiti vreo schimbare dupa cinci ani de existenta ca formatie?
Liviu: - Cred ca avem mai multa experienta si o viziune mai realista asupra lucrurilor. In rest, am ramas la fel de infantili ca la inceput. Asta in sensul bun, in care vrem sa ne bucuram de viata, sa ne pastram inocenta, sa ramanem niste copii care sa se bucure de fiecare lucru care le iese in cale.Dia Radu