Mica Enciclopedie "As"Religie
</b>
<b>Despre evrei si iudaism cuPr. prof. dr. Emilian Cornitescu</b><b> Traim de secole alaturi de ei, dar nu-i cunoastem cu adevarat
Evreii si iudaismul raman o enigma pentru majoritatea contemporanilor nostri. Am trait atata vreme alaturi de ei si acum, cand prezenta lor in Romania e doar simbolica, ne dam seama ca nu le cunoastem credinta si istoria asa cum s-ar cuveni. Ce diferenta este intre iudeu, evreu si israelit? Dar intre Talmud, Cabala, Zohar sau Tora? Cat de apropiati si cat de diferiti suntem in credinta? Cat de mult cred evreii in nemurirea sufletului, in ingeri, in viata de apoi?
Discutia purtata pe aceasta tema cu parintele prof. dr. Emilian Cornitescu, unul din putinii nostri specialisti in ebraica si Vechiul Testament, nu e deloc usoara. Patru mii de ani de istorie, de zbucium si de cautari cu greu pot fi rezumati in cateva fraze simple si pe intelesul tuturor. Poate ca ar trebui sa zabovim mai mult asupra Vechiului Testament, sa aflam ca totul a inceput in tara Ur a Mesopotamiei cu Avraam, cel care a spart toti idolii si s-a inchinat unui singur Dumnezeu, facatorul cerului si al pamantului, cu toate cate vietuiesc intr-insul. A mai inceput cu fiii lui Avraam, Isaac si Iacob (cel care s-a luptat cu ingerul lui Dumnezeu, intr-o ciudata si plina de mister infruntare) pana la Moise, eliberatorul evreilor din robia Egiptului. Nici un alt popor nu a avut o istorie mai zbuciumata si mai plina de intamplari miraculoase ca evreii. Persecutati, ucisi, luati in robie si risipiti in toate colturile lumii, evreii si-au pastrat neabatut identitatea si neamul, credinta in Dumnezeu si in mantuirea lumii. Pentru evrei, religia a fost cel mai puternic liant. Singurul, de altfel.
Evreii sunt monoteisti ca si noi
- Parinte Emilian Cornitescu, se stie ca primii crestini au fost evrei. Tot un evreu, Apostolul Andrei, ne-a increstinat acum 2000 de ani. Avand multe din valorile lor spirituale, suntem atat de asemanatori si totusi atat de diferiti. Concret vorbind, ce anume ne apropie si ne desparte de iudei?
- Ne apropiem de evrei pentru ca sunt monoteisti ca si noi. Cred in Unul Dumnezeu, Tatal Atotfacatorul, Cel care i-a dat lui Moise Tabla Legilor, Cele 10 porunci. Diferenta sta in faptul ca noi credem ca acest Unul se imparte in trei persoane: Tatal, Fiul si Sfantul Duh. E ca un triunghi format din trei laturi, unite si nedespartite in acelasi timp. E ca soarele format din disc, foc si raze. E precum caramida in care lutul, apa si focul se ingemaneaza, fara a fi nici unul din aceste elemente in parte. Aceasta demonstratie a facut-o Sfantul Spiridon, la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, dar evreii continua sa ne considere politeisti, chiar daca (tot ei recunosc) Dumnezeu nu e demonstrabil. Noi, oamenii muritori, vedem si constatam doar efectul dumnezeirii. La El nu putem ajunge decat mistic, prin vederea duhovniceasca, prin revelatie. Lui Dumnezeu nu I se potriveste nici un calificativ omenesc si de aceea nici numele nu trebuie sa il pronuntam. In loc de Iehova sau Iahve (numele ascuns al lui Dumnezeu), evreii folosesc perifraze, Cel Ce este, sau alte nume. Adonai, de pilda. La fel procedam si noi, folosind un cuvant de inlocuire: Domnul sau Dumnezeu, Dieu, God etc. De la evrei am preluat multe. Avem Psalmii si pericopele (parabolele) iudaice, hainele preotesti si unele sarbatori, cum ar fi Pastele si Cincizecimea - sarbatori incarcate, desigur, cu alte semnificatii spirituale. Mai avem Anul Nou religios care incepe toamna, cam in acelasi timp cu Anul Nou evreiesc, asa cum avem aceeasi structura arhitectonica a bisericii, formata din trei parti: pronaos, naos si altar. De la ei mai pastram obiceiul postului si cele doua semnificatii ale sale: Ana (a raspunde, a fi responsabil) si Tom (a te abtine de la mancare), asa cum avem spovedania pacatelor (marturisirea colectiva) si ingenuncherea credinciosilor atunci cand se pronunta numele lui Dumnezeu cum faceau evreii in ziua ispasirilor (Iom Kipur)
De asemenea, putem merge intr-o oarecare masura cu asemanarile si in ceea ce priveste cartile sfinte. Noi avem Biblia si Scrierile de interpretare ale Sfintilor Parinti (Filocalia), asa cum evreii au Tora si Talmudul.
- Pana unde merg aceste asemanari? Evreii cred in viata de apoi? Cred in Judecata si in pedeapsa finala? Unde se duc sufletele dupa moarte?
- Tora (cartea de baza a iudaismului) nu insista asupra acestor subiecte, de teama sa nu incurajeze cultul mortilor. Exista o judecata divina, dar evreii cred ca ea se face in fiecare an, de Ros Hasana, cand Dumnezeu stabileste pedeapsa si recompensele fiecaruia, dupa pacatele savarsite. De aceea evreii postesc aspru in cainta si regrete profunde ziua de dinaintea sarbatorii si se saluta cu binecuvantarea: "Sa fii inscris si pecetluit pentru un an bun!". Totusi, putem gasi in iudaism referiri la judecata finala (O singura turma, un singur pastor), profetul Iezechiel vorbind despre invierea mortilor, asa cum in Tora se vorbeste despre venirea lui Ilie, cel care s-a ridicat in trup la ceruri. Evreii cred ca moartea afecteaza doar pamantul din noi si pedeapsa suprema este Seol-ul (Iadul) imaginat undeva, in pamant. Discretia cu care sunt tratate aceste subiecte poate genera anumite paradoxuri aparente. De pilda, evreii nu accepta sfintii, dar au notiunea de sfintenie (Kados) care, ca si cuvantul grecesc aghios, inseamna separare, rupere de lumesc, de pacat. Pentru evrei, sfintii sunt cei drepti (Kedosim). Profetii lor sunt niste drepti si, poate nu intamplator, pe o parte dintre ei ii cinstim ca sfinti in calendarul crestin: Naum, Avacum, Ioil si chiar Moise. Tot un paradox aparent este la evrei respingerea chipului cioplit, cata vreme Insusi Dumnezeu cere ca doi serafimi sa strajuiasca Chivotul Sfant. Se intampla deci ca acelasi lucru sa ne apropie si sa ne desparta deopotriva. Si ei cred ca trupul fara suflet nu are nici o valoare, ca sufletul e nemuritor si nu imbatraneste niciodata. In plus, evreii au 3 notiuni de suflet: una generala, care se aplica la tot ce misca, inclusiv la regnul vegetal. Alta notiune e Ruah sau Duh, care se refera la Dumnezeu si ultima, Nesama, care e sufletul omului. In Talmud, toate aceste lucruri sunt dezbatute pe larg.
- Parinte, se vorbeste mult despre Talmud, dar putini stiu ce este aceasta carte. De fapt, care este Biblia evreilor? Care sunt textele lor fondatoare?
- Biblia evreilor (Vechiul Testament) este Tanah si e formata din 3 carti: Tora, Neviim si Ketuvim. Altfel spus: Legea, Profetii si Scrierile (sau Psalmii). Talmudul este interpretarea Bibliei. Alcatuit din doua parti (Misna si Ghemara), Talmudul invata doctrine si principii religioase, intr-un stil aparte si specific iudaic - plin de paradoxuri si subtilitati de gandire, care au influentat pe multi ganditori neevrei. De pilda, comandamentul divin de a nu uri pe cineva capata in Talmud forta exemplului: "Daca un om si-a taiat o mana cu un cutit, se va razbuna el oare taindu-si cealalta mana care i-a produs suferinta?". Mai mult chiar, Talmudul talmaceste astfel porunca iubirii de aproapele: "Chiar daca dusmanul tau s-a sculat devreme pentru a te ucide si a venit la tine flamand si insetat, da-i mai intai sa manance si sa bea". Sunt multe comentarii pe marginea Torei si multe sfaturi practice privind sanatatea trupului si a sufletului, privind munca si comportamentul social. Talmudul e o carte de initiere, un continuu indemn la cunoastere. "Omul trebuie sa invete mereu, chiar daca uita ce a citit, chiar daca nu intelege ce este scris." Viata e cuvant. Nu intamplator, pentru evrei pantecele mamei seamana cu "o carte impaturita si pusa deoparte". Nimic nu lipseste din Talmud. In ultima parte se vorbeste chiar si despre Mesia. Din toate aceste carti, noi am pastrat parte din Tora (Vechiul Testament), scris initial in limba aramaica, un fel de engleza a Orientului in acea vreme. Aflati in diaspora si pierzandu-si limba, evreii au tradus in greceste Vechiul Testament, asa-numita Septuaginta, rodul muncii a 70 de traducatori izolati pe Insula Pharos, versiunea finala stabilindu-se dupa compararea variantelor de traducere. De aici provin si unele dispute lingvistice. In orice caz, si noi, si evreii ne-am stabilit la varianta greaca, Septuaginta fiind textul oficial al Bisericii ortodoxe. Catolicii folosescVulgata (o traducere mai recenta), in timp ce protestantii cauta a folosi varianta ebraica, reconstituita ulterior.
- Sa revenim la evrei. De fapt, ce este iudaismul? De ce numele religiei (iudaism) difera de numele poporului lui Israel?
- Cuvantul Israel vine de la lupta patriarhului Iacob cu ingerul Domnului si se talmaceste ca atare: "Cel ce s-a luptat cu Dumnezeu". Iudaismul vine de la fiul lui Iacob, Iuda - in ebraica el insemnand: "Cel laudat". Trebuie sa laudam pe Iuda, pentru ca din neamul lui se naste Mesia si regalitatea ebraica. In orice caz, rolul urmasilor lui Iuda, pozitiv sau negativ (sa ne gandim la Iuda Iscarioteanul),va fi decisiv in istoria evreilor, al lumii in general. Unii chiar spun ca tradarea lui Iuda a avut un sambure pozitiv, grabind mantuirea umanitatii. Ca lucrurile stau sau nu asa are cine sa judece. Cert este ca cei 12 fii ai lui Iacob (el insusi, urmasul lui Avraam) au constituit cele 12 triburi ale lui Israel: Iosif, Veniamin, Zabulon, Dan, Levi etc. Din toti copiii sai, patriarhul Iacob doar pe Iuda l-a binecuvantat, menindu-i sa nu-i lipseasca niciodata sceptrul - insemnul regalitatii. Tot in aceasta binecuvantare este rostit pentru prima oara cuvantul "Impaciuitorul" - un alt nume dat lui Mesia. Impaciuitorul trebuia sa impace pe om cu Dumnezeu, sa refaca legatura initiala dintre lume si Creatorul ei. Noi, crestinii, consideram ca binecuvantarea lui Iacob s-a implinit prin persoana Mantuitorului, descendent din Iuda si din regele David, in timp ce evreii inca mai asteapta pe Mesia, care - zic ei - va veni la sfarsitul veacurilor.
- Se vorbeste mult despre mesianismul poporului iudeu. De ce intruparea lui Hristos, in loc sa ne apropie de evrei, mai mult ne-a indepartat?
- Disputa vine din faptul ca, pentru evrei, Mesia era mai mult un eliberator politic si social, asteptandu-se de la el reeditarea eliberarii din Egipt, condusa - cum bine se stie - de Moise. Pentru crestini, Mesia este eliberatorul de sub stapanirea nevazuta, cea a pacatului. Pentru evrei, Hristos a fost un om ca oricare altul. Pentru noi, Iisus e om si Dumnezeu deopotriva, Cel Care prin jertfa Sa suprema a rascumparat pacatele lumii. Ca dreptatea e de partea noastra o dovedeste trainicia invataturii crestine. Tot ce e trainic si durabil e de la Dumnezeu. In secolul al Ii-lea, un anume Bar Cohba era considerat de catre evrei adevaratul Mesia. In scurt timp s-a dovedit un mincinos. Astazi nu-l mai stie nimeni.Sorin Preda
Mic dictionar explicativ
Cabala (vine de la cuvantul ebraic qabbalah, care inseamna traditie) - este o interpretare esoterica si simbolica a textului Bibliei. Cartea principala este Zoharul, sau Cartea splendorii. (Adeptii stiintelor oculte utilizeaza in sens magic simbolurile Cabalei).
Talmudul (cuvant evreiesc care inseamna studiu) este o compilatie de comentarii asupra legii mozaice, care fixeaza principiile invatamantului din marile scoli rabinice. Se compune din Mishna, codificarea legii orale, si din Gemara, un comentariu al Mishnei, emanand de la scolile din Palestina si Babilon. Talmudul este una dintre cele mai importante carti ale iudaismului.
Tora - numele dat in iudaism primelor cinci carti din Biblie, care contin esenta legii mozaice. Cele cinci carti sunt: Facerea, Iesirea, Leviticul, Numerii si Deuteronomul. Crestinii le numesc "Pentateuh", un cuvant grecesc care inseamna "cinci carti". In limbajul curent, Tora desemneaza ansamblul Legii iudaice. De fiecare Sabat, credinciosii evrei asculta o parte din Tora, care le este citita pe suluri, la sinagoga. Citind saptamanal cate un fragment, e nevoie de un an pentru a parcurge textul pana la sfarsit. In ziua cand se ajunge la ultima parte din Tora, are loc o ceremonie numita Simhat Tora, "sarbatoarea legii". Un grup de oameni danseaza in jurul sinagogii, tinand deasupra capului sulurile Torei. Tora are o valoare deosebita pentru evrei, deoarece cele cinci carti ale sale cuprind poruncile lui Dumnezeu, transmise prin Moise stramosilor poporului evreu. De aceea Tora mai este numita si Cele cinci carti ale lui Moise. Evreii studiaza Tora de la o varsta foarte frageda. Cand un evreu implineste 13 ani, devine Bar-Mitvah, "fiu al legamantului". De acum el este adult si poate citi din Tora in sinagoga. Fetele evreice devin Bat-Mitvah la 12 ani.