</b>
<b>Petru Lificiu</b><b>- ministrul Apelor si Protectiei Mediului -</b><b>"Daca proiectul Rosia Montana nu va avea acceptul publicului, al Ong-urilor, al societatii civile si al Comisiei Europene, nu va primi avizul nostru"
In conditiile in care partidele ecologiste s-au dovedit, dupa 1989, simple anexe ale altor partide, fiind mai tot timpul bolnave de politicianism balcanic si, in consecinta, avand parte de o paguboasa ignoranta din partea publicului, singura salvare a ideilor sanatoase privind protectia mediului inconjurator a venit (cand a venit) din partea Ministerului Mediului. Din pacate, intr-o Romanie blocata de lipsa de educatie civica si spirit comunitar al populatiei, nici acest minister, coasta rupta din trupul tuturor guvernelor postdecembriste, nu a excelat prin actiuni majore pe scena romaneasca, ducand si pe aceasta cale in mormant increderea publica in necesitatea protejarii naturii. Cu toate rezervele pe care le am fata de actuala guvernare, nu pot sa nu observ insa ca, in ultima vreme, ministerul amintit are, in sfarsit, un ministru vizibil, dinamic, pus pe treaba. Dr. ing. Petru Lificiu a intrat in Cabinet de cateva luni, inlocuindu-l pe ministrul Ilie, trimis in diplomatie. In momentul in care l-a numit, primul-ministru va fi avut probabil in vedere faptul ca d-l Lificiu vine dupa o experienta de 5 ani in campul muncii in Germania, unde a lucrat in domeniul surselor ecologice de incalzire, luandu-si doctoratul cu lucrarea "Cercetari asupra sistemelor inteligente de producere ecologica a caldurii". Atras de "componenta ecologica" a actualului program de guvernare, d-l ministru si-a regasit vocatia de luptator ecologist, pe care s-a gandit s-o puna in valoare cat mai bine. Avand in mana o parghie executiva, dar si o viziune actualizata asupra cerintelor europene in domeniu, domnia sa a lansat programe si a pus noi standarde de performanta in fata inspectoratelor judetene de mediu. Vorbind bine "limba Comisiei Europene", si-a pus semnatura pe Documentul de pozitie trimis la Bruxelles in vederea negocierii capitolului de mediu, pentru admiterea in Ue. Acest document este practic angajamentul Statului roman, contractul Guvernului Romaniei cu Ue, in care se spune inca din prima fraza: "Romania accepta in totalitate acquis-ul comunitar de mediu existent la 31 decembrie 2000".
Ca niciodata in trecut, Ministerul Mediului a putut sa treaca prin Guvern, numai in anul 2002, peste 20 de acte normative, reusind o transpunere a legislatiei europene in proportie de 70%, in conditiile in care "asimilarea acquis-ului comunitar" s-a facut in proportie de 78%. "Bulgaria", spune ministrul, "ne-a luat-o cu mult inainte, deoarece, in perioada 1996-2000, la noi nu s-a lucrat serios in acest domeniu. Cand am venit in minister, nu stia nimeni ce inseamna un Document de pozitie."
</b><b>"Cand vorbesc de probleme de mediu in Guvern, nu toata lumea bate din palme"
- Pentru prima data dupa 1989, in Guvernul Romaniei se vorbeste intens despre problemele protectiei mediului, iar asta si datorita argumentelor dvs. prezentate profesionist si convingator. Chiar zilele trecute a fost modificata, prin Ordonanta de Urgenta, Legea 137/1995, privind protectia mediului, in perspectiva aderarii la Ue. Cum reusiti sa va convingeti colegii de necesitatea acordarii unei atentii sporite naturii?
- Prin lupta. De felul meu sunt un luptator. Unii, printre care primul-ministru, ma accepta asa cum sunt, altora insa nu le convine - din ratiuni diverse - presiunea pe care o fac pentru respectarea naturii in orice proiect economic. Sa stiti: cand vorbesc de probleme de mediu in Guvern, nu toata lumea bate din palme. Primii care sufera si se opun sunt Ministerul Industriilor (care inseamna dezvoltare) si Ministerul Finantelor (care inseamna costuri). Ministerul Mediului vine cu o contrapondere, cu o opozitie ferma la orice proiect de dezvoltare care nu tine cont de menajarea resurselor tarii si de nevoia urmasilor de a mosteni de la noi o tara curata si sanatoasa. Fara a face lobby Guvernului actual, afirm ca este singurul care a inteles ca un program de guvernare fara o componenta ecologica puternica nu are nici un fel de valoare. Amendarea recenta a Legii Mediului (137/1995) va crea conflicte mari si va produce suparari la fel de mari. De altfel, conflictul intre dezvoltarea industriala si protectia mediului este cunoscut pe intreaga planeta. Avem inca mult de luptat cu inertiile, atat cele de la nivelul publicului larg, cat si cele de la nivel politic si institutional. De altfel, educatia de mediu a inceput tarziu si in Europa, abia in anii 80, cu masuri coercitive foarte dure (cunosc situatia din Germania), cu amenzi usturatoare. Disciplina de sine este o poveste frumoasa, oamenii nu vor intelege sa pastreze natura curata decat daca-i atingi la buzunar, cum se spune.
- Care sunt cele mai "vizibile" acte normative adoptate de Guvern in ultimele luni?
- Sunt cateva hotarari de mare impact: privind depozitarea si incinerarea deseurilor, calitatii apelor de suprafata si de adancime, folosirii si colectarii ambalajelor, acordarii de eticheta ecologica produselor etc. Toate sunt preluari, adaptari, transpuneri ale legilor europene. De altfel, cu transpunerea stam bine, mai greu e cu implementarea. In etapa a doua, obiectivul nostru este sa scoatem legile din sertar, altfel n-am facut nimic. Avem de defasurat, concret, pe teren, conceptul de dezvoltare durabila. Aceasta inseamna exploatarea rationala a resurselor, astfel incat sa lasam si generatiilor viitoare o parte din bogatiile actuale, asa cum altii ne-au lasat noua. Un instrument eficient la indemana ministerului este Programul de conformare, in care sunt cuprinse termene precise, de maxim 5 ani, pentru rezolvarea tuturor problemelor de mediu ale celor 870 de mari poluatori industriali din Romania. Daca nu se vor conforma in 5 ani, adio: ii inchidem fara remuscari!
- Programul "Romania curata" a fost lansat recent in Bucuresti. Care este tinta acestei actiuni?
- Este o idee a premierului Nastase, pe care am pus-o in functiune in randul copiilor. In cateva cuvinte, este vorba de un program de ofensiva pentru schimbarea atitudinii fata de mediu, incepand din scoala. Lucram in colaborare cu ministerele Turismului si Educatiei, iar de la toamna vom avea si manuale de ecologie la clasele primare, elaborate dupa criteriile europene. In plus, am creat si scoli speciale de ecologie, deoarece ne propunem sa-i facem pe copii sa se simta superiori adultilor (uite, copiii iubesc natura, in timp ce parintii nu sunt in stare!). Am si lansat lozinca: "Sa invatam de la copii sa iubim natura!".</b>
<b>
</b><b>"Problema mediului nu mai este nationala, ci transfrontaliera"
- Reconstructia ecologica a Romaniei este o provocare indrazneata, despre care am auzit vorbindu-se in ultima vreme. Cum vede ministerul aceasta... caciula de urias?
- Este clar ca singuri nu vom face niciodata aceasta reconstructie. Nu vom fi lasati. Ue investeste multi bani in domeniu, si numai Romaniei ii sunt necesari 20 de miliarde de dolari! Adica circa 1000 de dolari pe cap de locuitor. Protectia mediului nu mai este insa o problema nationala, ci una transfrontaliera. Trebuie sa revenim asupra aprecierilor superficiale ce se fac asupra mediului in Romania. In comparatie cu altii, Romania nu este totusi sufocata de fum si chimicale, nu detine recorduri de poluare. Un inventar al dezastrelor din 2001 nici nu mentioneaza Romania. Exista inca zone verzi exceptionale, unice, iar spatiul carpato-danubian a fost declarat a cincea regiune verde de pe Glob. Vizitand Delta, printul consort al Marii Britanii a ramas uluit, deoarece nu-si putea imagina ca, la numai trei ore de zbor de Londra, exista o asemenea biodiversitate salbatica.
- Ce este "Coridorul Verde al Dunarii de Jos", despre care au scris multe ziare din Europa?
- Un proiect al Guvernului Romaniei. Dat fiind ca aici se aduna toate deversarile din Europa, vrem sa "renaturam", daca se poate spune asa, zeci de mii de hectare de lunca, cu stuf, papura si rachita. In istorie, a existat o lupta intre savantul naturalist Grigore Antipa si inginerul Anghel Saligny. Primul dorea lunci si verdeata de-a lungul Dunarii, cel de-al doilea, diguri si agricultura. A invins inginerul, iar mai tarziu, pe urmele sale a venit regimul comunist. Agricultura a mers un timp, dar saraturile au cuprins, in ultima vreme, sute de mii de hectare. Astazi, ideea lui Antipa prinde din nou viata. La Orsova, Pisica, Galati, Braila sau Babadag, oamenii ies noaptea si distrug digurile cu rangile si topoarele, pentru ca ei stiu ca, inainte de construirea acelor diguri, traiau mai bine. Isi lasau porcii si vitele in aprilie si le luau acasa in octombrie!
- D-le ministru, nu stiu cum sa va intreb, imi este frica sa rostesc cuvantul magic: "Balta Brailei". Se va putea...?
- Asta e visul meu! Se va putea. Va costa foarte mult, dar, pe langa refacerea luncilor Dunarii, urmarim clar sa refacem celebra Balta. Asta e misiunea noastra aici si ne zbatem cat putem. Sunt un entuziast al acestei idei, fiindca sunt un indragostit de natura si-mi place sa lupt cu mentalitatea inginereasca asupra mediului. Europa ne va sprijini, pentru ca e constienta ca zona verde a Dunarii va fi o atractie turistica extraordinara. Va spun sincer ca pornim Balta Brailei! Ministrul olandez al Comertului Exterior ne-a promis un milion de dolari pentru studiile preliminare privind Dunarea de Jos. Vom lucra dupa invatatura olandezilor, despre care se stie ca sunt cei mai mari experti din lume in domeniul zonelor umede.
</b>
<b>"Acesti domni de la Rosia Montana au venit entuziasti sa dea lovitura la aur"
- Noua varianta a Legii Mediului promoveaza principiul: "poluatorul plateste". Ce se va intampla cu aceia care merg pe ideea: "Cine plateste are dreptul sa polueze"?
- Aceasta filosofie e complet imorala si necivica. De aceea am prevazut o amenda de 500 de milioane de lei si inchiderea firmei pentru astfel de cazuri. Va spun cu durere: si in ultimul proiect de directiva prezentat recent la Parlamentul European pentru adoptare, prima fraza suna asa: "Avand in vedere accidentele petrecute la Seveso si Baia Mare, trebuie sa luam masuri" etc. Asadar, nu exista scapare, nu avem alternativa. Daca dorim ca planeta sa supravietuiasca si copiii sa traiasca sanatosi, trebuie sa trecem la dezvoltare durabila. Daca vom incuraja dezvoltarea economica pe baza profitului cu orice pret, ar insemna ca in exact 50 de ani de azi inainte trei sferturi din planeta sa devina un desert, iar urmatorul razboi mondial ar fi Razboiul Apei. Am o nepotica de un an. Peste 50 de ani, va avea 51, varsta mea de acum. Daca suntem atat de iresponsabili sa ne batem joc de resurse, ea nu se va mai bucura de nimic. De aceea sunt un luptator pentru exploatarea moderata a bogatiilor tarii.
- Credeti ca Proiectul Rosia Montana respecta exigentele dezvoltarii durabile?
- Nu cunosc acest proiect, dar ma voi deplasa in curand acolo. In schimb, va pot spune ca exploatarea de cupru la suprafata de la Rosia Poieni, din imediata vecinatate, este cel mai mare dezastru ecologic din mineritul romanesc. S-a produs o exploatare disperata a cuprului, iar rana scoartei terestre iti indurereaza privirea. Ne este teama sa nu se intample acelasi lucru si la Rosia Montana. Pana la aceasta ora, Compania nu a depus proiectul pentru avizare, iar noi vom dori sa vedem si cum va avea loc refacerea scoartei terestre. Ei spun ca cianurile nu vor fi periculoase, ca apa va ramane potabila si ei o vor bea din pahar (Minciuna, minciuna! - gandul reporterului). In realitate, acesti domni au venit entuziasti sa dea lovitura la aur. S-au izbit insa de o rezistenta, si este bine sa fie asa, a societatii civile, a oamenilor din zona, a oamenilor cu cap - profesori, ingineri, ziaristi -, ceea ce i-a potolit si si-au zis: stop, nu mai merge. Nu mai scoatem aur intr-un an, scoatem in zece. Probabil ca si-au regandit proiectul, pana la evitarea unui impact negativ asupra mediului. Sa acceptam ca nu sunt rau intentionati, de ce nu? Va promit o discutie ampla cand vom cunoaste proiectul.
- Dar legislatia europeana, la care sunteti atat de atent, nu incurajeaza exploatarile pe baza de cianuri, d-le ministru!
- Pot sa va promit ca, daca proiectul nu se incadreaza in prevederile europene, nu-l voi aviza. Dorim sa intram intr-o Uniune civilizata, cred ca aceasta este Ue. Daca noi nu vom respecta legile Uniunii si vom face de capul nostru, atunci sa nu speram la felicitari din partea Europei. Nu ne putem permite sa distrugem in Romania o uriasa suprafata verde, nu ne putem permite sa cream un crater in scoarta pamantului, nu ne putem permite sa ranim scoarta terestra, daca dorim sa intram intr-o lume civilizata, in care protectia mediului este una dintre cele mai importante valori publice. Noi am acceptat in Documentul de pozitie acquis-ul comunitar de mediu in totalitate, ne-am angajat la acest lucru, nu ne putem permite acum sa facem altfel. Evaluarea impactului asupra mediului se va face foarte atent in cazul proiectului Rosia Montana, iar daca acesta nu corespunde normelor europene, nu-l putem aproba.
- Ati afirmat ca investitorul de la Rosia Montana face doar jocuri speculative la bursa, si nu doreste cu adevarat sa exploateze aurul din zona. Mai credeti acest lucru?
- Pentru mine este un mare semn de intrebare, intrucat pana acum au solicitat numai avize punctuale pentru studii. Fiecare studiu, in mod paradoxal, s-a soldat cu niste rezultate exceptionale: "este aur si acolo, este aur si acolo...". Poate ca e adevarat, poate ca muntii nostri aur poarta. Nu este insa adevarat ca noi vom cersi din poarta-n poarta. Asta pot sa va garantez si ca reprezentant al Guvernului, si ca ministru al Mediului. Daca proiectul de la Rosia Montana nu va avea acceptul publicului, al Ong-urilor, al societatii civile si al Comisiei Europene, nu va primi avizul nostru.Ion Longin Popescu
Comunicat De Presa
Biroul de Presa al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului precizeaza:
1. Ministerul nu a dat nici un fel de acord pentru lucrarile de investitii la "Rosia Montana Gold Corporation".
2. Pana in prezent nu a fost depusa documentatia tehnica, potrivit prevederilor legale, pentru obtinerea acordului de mediu necesar inceperii activitatii industriale in zona Rosia Montana.
Dorim sa reiteram afirmatia ministrului Petru Lificiu, potrivit careia domnia sa vegheaza asupra respectarii legalitatii, intreaga sa activitate fiind indreptata spre punerea in aplicare a principiilor de dezvoltare durabila."Formula As" deplange tehnicile de dezinformare si manipulare a opiniei publice, practicate de catre compania "Gold Corporation", intr-un stil care i-ar face invidiosi pe specialistii in diversiune ai fostei Securitati.
Pentru sustinerea activitatii Ministerului Mediului, va rugam sa scrieti la: ministru@mappm.ro