Obiceiuri de ghicit soarta</b><b>Anuta Tepei
com. Budesti - Maramures</b><b>"Cand Dumnezau o facut lumea, o umplut-o de semne, dupa care sa ne luam"
In lumea satului maramuresean, povestile de dragoste incepeau, de multe ori, cumult inainte ca cei doi tineri sa se intalneasca ori sa se cunoasca. Pana sa iasa prima data la joc, "cocoanele" (asa li se spune fetelor in Maramures) stiau ce sa faca pentru a-si vedea ursitul ori pentru a sti daca se marita sau nu in anul acela. Alfabetul dragostei incepea cu descantece si cu coronite de flori aruncate pe acoperisurile caselor ori pe apele curgatoare. Cele mai mestere muieri, spun batranele azi, stiau, pe vremuri, chiar sa-si aduca dragutii pe sus, prin aer, cu ajutorul unor vraji si ritualuri greu de crezut acum. "Cate-s drepte si cate nu, numai Dumnezau stie si tot El le oranduie pe toate, cu masura Lui", spune matusa Anuta Tepei din Budesti, Maramures, care ne-a istorisit povestea pe care v-o spunem, in timp ce pregatea mancarea pentru pasari si vite. Cum am cumparat-o, asa o vindem.
"Locul femeii la noi in sat e bine stiut. Femeia n-are ce calca pe dinaintea barbatului, ea are locul ei, langa prunci. Atunci cand sa marita, o fata isi lasa tat, sa duce dupa barbat si parca incepe o alta viata. De aceea ii mare lucru sa te mariti bine, sa-ti afli omul potrivit, sa-ti sie drag sa traiesti si sa lucri langa el. Cand eram tanara, apoi taneam anumite sarbatori, ca sa ne aflam ursatul. Sunt multe zale de astea peste an, zale de ghicit soartea. Prima din an este Boboteaza, in ianuarie. Atunci cand venea popa cu crucea in casa, luam un fir de busuioc din agheasma cu care stropea el si-l bagam sub perina si-apoi noaptea il visam pe acela care era oranduit. Tot atunci puneam sub prag un barson, un zgardan de margele peste care trebuia sa treaca popa fara sa-l vada si zaceam ca asa cum calca popa peste prag, asa sa vie feciorii la noi si sa sie multi ca margelele."
- Mai sunt si alte zile in care fetele cauta sa-si vada norocul?
- Stai, ca inca n-am gatat cu Boboteaza! In Ajunul de Boboteaza, nu sa dormea tata noaptea. Ne adunam mai multe fete acasa la una din noi si ne distram pana-n zori. Faceam lumninute din ceara si le botezam, le dadeam la una numele feciorului care ne placea si la alta numele nostru, zaceam, adica: "Asta-i Ion, asta-s io, Marie", faceam de tri ori semnul crucii pasta ele si apoi le puneam sa pluteasca intr-o covata cu apa. Daca lumninutele sa apropieu una de alta, zaceam ca ne-om impreuna si noi cu feciorul care ne era drag. Daca sa departau lumninutele, apoi era clar ca ne desparteam de feciorul ala. Daca se stingea o lumninuta mai repede, zaceam ca acela va muri mai repede, a cui nume l-am pus pe lumninuta acee. Tat in sara de Boboteaza faceam bot, adica un fel de aluat din faina de grau cu smantana. Din aluat faceam asa, ca niste minjute, le dadeam numele flacailor pe care ii stiam si apoi aduceam un mat pa care-l puneam langa tava si matu manca un bot de aluat sau mai multe. Atata-i trabuia matului, sa nu manance botul care purta numele dragutului, era vai de pielea lui, saracu... Dimineata de Boboteaza ne duceam la cotetul porcilor si dadeam cu fundu in cotet si zaceam ase: "Uium, uium, marita-m-oi estimp?". Si daca horcaia porcul, te maritai in caslegile urmatoare, daca nu zacea porcu nimica, nu te maritai, ramaneai fata. Si sa stii ca era adevarat: sora mea mai mare s-o dus la cotetu unde era scroafa cu purcei, si alta fata din vecini s-o dus la cotetu unde era porcu de slanina, si la aia o huiduit porcu si s-o maritat, iara Maria noastra o mai fetit cativa ani.
Mai faceam si altele. In zori de ziua, ieseam afara cu stolnicul pe cap. Stolnicul e un colac care se face numai la sarbatorile de iarna. E ca o paine care se tine pe masa cata vreme tin sarbatorile. Tineam stolnicul pa cap si asteptam. Daca auzeam caine batand, zaceam c-om avea barbat rau de gura, iara daca auzeam cocos cantand, atunci era mai bine, ca insemna ca barbatul ti-a fi falos si frumos.
- Si era dragutul totdeauna asa cum il aratau semnele?
- Se mai si potrivea cateodata, mai mult ne distram si noi cum puteam. Cea mai mare petrecere era la "numaratul parilor". Asta se facea tot in dimineata de Boboteaza. Ieseam afara toate fetele care eram in casa si iesea una inainte, o legam la ochi si o duceam langa un gard si ea, ajutata de noi, ca nu vedea, trecea de la un stalp la altul si ii numara invers, adica de la 9 la 1, 9, 8, 7 si asa pana ajungea la 1. Pe acela care se nimerea sa fie 1 il lega cu o naframa si zicea ca asa are sa fie barbatul ei, cum ii parul, adica mai scurt, mai lung, mai gras ori stramb. Tare mai radeam. Stateam afara pana ce toate fetele numarau parii din gard si apoi intram in casa, ca ne umplea frigul. Si acolo, mai intorceam blidele si puneam sub fiecare cate ceva, carbune, sare, paine, si apoi alegeam cate un blid si ce gaseam sub el ne spunea cum ne-a si barbatul. Daca era carbune, a si negru la inima, de era paine, insamna ca are sa sie bun.
- La petrecerile astea erau numai fete?
- Veneau si femei maritate, si batrane, ca de la ele invatam ce trebuia sa facem, da feciori nu veneau, ca ei erau ocupati in noaptea aia sa faca Mosi la fetele batrane, nemaritate. Faceau din paie niste papusi mari, imbracate in haine rele, zdrenturoasa, si le agatau pe undeva pe sus, prin copaci, aproape de biserica, sa le vada tata lumea. Si mai puneau si o scrisoare de batjocura, asa ca multe fete care se asteptau la asa ceva se duceau dimineata, cam pe unde credeau ca se pune Mosul, si furau scrisoarea, ca sa nu rada satul de ele, sa nu sa stie a cui Mos ii. Si tot atunci baietii mai legau drumurile cu lanturi, ca sa nu vina feciori din alte sate si sa le ieie fetele, ca stii cum sa zace, ca de te mariti in alt sat, nu esti de hazna. Da ce sa faci, daca nu afli in sat fecior bun? Zace o vorba: "N-am iesit din sat de rele/ Da nu mi-am aflat placere". Stii cum sa zace, ca sa-ti alegi om bun, sa sie din neam de oameni de omenie, sa sie harnic, bogat si cuminte. Sa te poti baza pa el, si daca ai nacazuri, ca: "La greu si la suparare/ Traba om cu minte mare!". Adica ii bine sa stii, doamna draga, cine din cine-i, atunci cand te mariti, pa a cui mana te dai.
- Matusa Anuta, pentru dumneata s-au implinit prevestirile de la jocurile din tinerete? Ursitul care ti s-a prezis seamana cu Ionu dumitale?
- Nu seamana, ii chiar el! Asa cum l-am visat eu, de Andrelusa. Stai sa-ti spui: Andrelusa e o alta zi cand fetele ajuneaza, ca sa isi viseze ursatul. E o sarbatoare de toamna, de Sfantu Andrei. Io am tanut Andrelusa de doua ori. Am o sora care s-o nascut la doi ani dupa mine, suntem apropiate ca varsta si intr-un an ne-am hotarat sa tanem amandoua Andrelusa. Am chemat o femeie vaduva ca sa ne faca pogacea, adica o turta din farina, apa si multa sare. Pogacea se coace pe marginea sobei, nu in ulei. Sara, dupa asfintitul soarelui, am luat pogacea si ne-am dus la capra de taiat lemne, am rupt pogacea in doua, ne-am asazat spate-n spate, ca sa nu graim una cu alta, si am mancat din pogace. Apoi ne-am dus in casa si am bagat sub perina daraba de pogace care ne-o ramas. N-am grait una cata alta nici o vorba si ne-am culcat. Toate le-am facut asa cum trebuia. Zace ca, fiind sarata pogacea, noaptea visezi ca ursatul iti aduce apa sa bei. Io n-am visat nimica atunci. In schimb, sora mea s-o maritat. In anul urmator, n-am mai spus la nimeni ca vreau sa tan Andrelusa. Mi-am facut sangura pogacea, am mancat-o si am pus o daraba sub perina. Noaptea am visat ca la noi in ocol era tare multa apa. Tata parca statea langa casa si tat voia sa deie dupa mine cu ceva, dar nu putea, ca era acolo un om cu musteata, care ma apara. Pasta catava vreme, m-am dus la o nunta, si feciorul cela din vis sedea acolo, in fata mea, cu mustete, cum l-am visat. In anul acela, ne-am si luat, si de-atunci suntem laolalta. Asa ca eu cred in soarta. Eu cred ca pruncul, de cand ii zamislit, are hotarata si ursata.
Era pe vremuri in sat un om tare bun povestitor, Dumnezau sa-l ierte si sa-l hodineasca! Ii zacea Mihai al Nutii sau Mihai Desteptu, ca tare multe mai stia. De la el stiu ca barbatii ajuna la Boboteaza altfel de cum tan fetele. Ei isi pun sub perina resteul de la jug si viseaza pe fata pe care le-a si nevasta. Ase sa zace. Mihaiu Nutii, cand era tanar, era in vorba cu o fata pe care o chema Marie. Da Marie tot baga motive ca n-ar face nunta, ca inca nu-i gata camesa de mireasa, ca nu stiu ce... Da de fapt ea nu prea voia sa sa marite cu Mihai. Mihai, daca o vazut ce face fata, s-o pus si-o ajunat cu resteul sub perina si o visat ca la casa lor s-o facut o bauta, adica o petrecere de-a tinerilor, cu joc si muzica. Si o venit la el o femeie si l-o chemat pana in alta camera si acolo era o cocoana tanara, cu parul impletit in doua cozi. Si femeia aia i-o spus sa se aseze langa cocoana. La o vreme, dupa visul asta, Mihai sa duce cu mai multi ficiori in alt sat la fete, ase cum sa duc feciorii. Si cand o intrat intr-o casa cu unul dintre pretenii lui, o ramas incremenit ca o vazut acolo tocma pa coconuta pa care o visat-o el, pa aia cu coadele impletite. Era o coconuta numa de cinsprazece ani si s-o insurat cu ea la vreun an, ase de draga i-o fost, de cand o vazut-o. Io cred in soarta si-n semnele astea. Bunaoara, acuma dupa Revolutie, o vinit in sat la noi o englezoaica. Tare i-o placut aici, s-o invatat cu noi, si-o facut sumna (fusta) ca a noasta si sa purta ca noi. Gandeai ca-i din sat. Si s-o dus in ziua de Boboteaza la biserica si cand o vinit acasa o alunecat si s-o lovit la o mana. Ne-o spus ce-o patat, si Ionu meu i-o si zas atuncea: "Bata-te puterea sa te bata, tu, Lucy, te-i marita iest an!". Ea o ras, n-o vrut sa creada, dar ase o fost, ca prin august, Lucy era maritata si astepta si cocon deja. Vezi dara ca semnele-s tat semne si pantru aia de alt neam, nu numai pantru noi. Atunci cand Dumnezau o facut lumea asta, o umplut-o de semne dupa care sa ne conducem. Mai demult, oamenii stiau semnele astea, sa luau dupa ele, credeau in puterea lor, astazi parca s-o lasat asa, ca o ceata peste toate si, Doamne, bine-i cand vine unu care-ti spune cate ceva mai de demult, unu care stie si nu se sfieste sa invete si pa altu de bine. Ca numa bine poate si sa cunosti lumea asta, ca si lui Dumnezau Ii place sa sie tat cu oameni intalepti si razatori.Otilia Teposu
Fotografii de Kosei Miya