Vazute de departe, de pe inaltimile inflorite ale Fericetului, padurile motilor din hotarele comunei cu 15 sate, Horea, par niste ostiri triste, schiloade, ratacite pe coamele dulci ale muntilor. Verdele lor inchis se furiseaza printre poienile pastelate si printre smocurile izolate de alunisuri, fagete si goruni pitici. Ici-colo, sagetile brazilor falnici se frang brusc, ratacind in goluri nefiresti, create de mana omului. Padurile motilor iti trimit din zare, ca un avertisment, "salutul" lor indurerat, rana din pieptul lor dumnezeiesc.
Privite de aproape, de pe marginea drumului desfundat al Vaii Albacului, aceleasi paduri sunt chiar "semnatura in alb" a autoritatilor silvice, de la care emana, de 12 ani fara incetare, acelasi elan prostesc al distrugerii si jafului. Dupa ce au fost culcati la pamant cu furie alcoolica, mii de copaci falnici au fost uitati in cele mai nefiresti pozitii, zdrentuiti, innegriti de ploi, descojiti de vanturi. O lipsa de iubire si de respect fata de varsta lor inaintata, de peste 100 de ani, o demonstratie a prostului-gust. Statul roman, incaput pe mana unor oameni fara scrupule, isi striga neputinta de a-si proteja bogatiile naturale. Functionari de-ai sai, platiti de zeci de ori mai bine decat media pe tara, umbla sa-l umileasca, sa-l torpileze, sa-l duca la sapa de lemn. Pare ca Satana insusi a comandat: "Padurile, acum!", "Aurul, acum!", "Marmura, imediat!" etc. Daca mergi in Vrancea, in Bucovina, in Maramures sau in Gorj, mirosul rumegusului se ridica pana la cer, este deja un miros national. Nu te-ai mira daca in Europa ai auzi vorbindu-se despre romani ca despre poporul care miroase a rumegus, asa cum grecii miros a peste, iar italienii - a ulei de masline.
***
Corneliu Olaru, primarul comunei Horea din judetul Alba, in calitate de membru al Consiliului Director al Asociatiei Proprietarilor de Paduri din Romania, a organizat in centrul comunei o demonstratie la care au participat peste 1000 de tarani din marile zone muntoase, pentru a protesta impotriva tendintei Regiei Padurilor, Romsilva, de a temporiza retrocedarea proprietatilor forestiere. Daca acest lucru nu se va intampla mai curand, adevaratii proprietari de padure din Romania se vor trezi ca sunt in posesia, si aceea deocamdata fictiva, a unor suprafete goale, pe care viata falnicilor copaci se va fi stins de mult.
"Bietul proprietar de padure este facut hot, insa eu cred ca hotul cel mare este Romsilva. Fura, fura, cu factura!"
- Care a fost scopul demonstratiei de la Horea, d-le primar?
- Sensibilizarea autoritatilor cu privire la atitudinea Romsilva fata de retrocedarea padurilor catre proprietarii lor de drept. Aceasta Regie detine monopolul padurilor, cu toate ca, pe hartie, in Romania exista peste 6 milioane de proprietari de padure. In 1948, cand le-a confiscat, statul comunist a luat un bidon de vopsea, a dat cu festeala si a zis: "Asta e a statului!". Din pacate, nici dupa 12 ani de tranzitie oamenii n-au reusit sa reintre in posesia padurii. Unii au murit cu gandul la parcela lor, mostenita dupa improprietarirea din 1921.
- In cercurile politice se agita aceeasi lozinca alarmista: daca-si primesc padurile inapoi, taranii le vor taia pana la ultima creanga. Ce-i drept, in documentarea pe care am facut-o chiar saptamana trecuta in Apuseni, am vazut cum din Albac pana la Horea, pe o distanta de 5 km, drumul este strajuit de stive de scanduri si busteni, iar versantii care coboara spre sat arata ca dupa un cataclism. Cine este responsabil de aceasta catastrofa economica si ecologica, ce ameninta sa transforme Romania intr-un desert?
- Ideea ca taranii isi vor extermina padurile fara mila este o minciuna lansata de Regia Silvica. Bietul proprietar de padure este facut hot, insa eu cred ca hotul cel mare este Romsilva. Fura, fura, cu factura! Bietul om fara padure, daca ia un lemn din munte, se poate trezi cu dosar penal, in timp ce firmele autorizate, adesea aflate sub umbrela politica, golesc muntii fara mila. Milioane dintre asa-zisii proprietari risca sa primeasca pana la urma doar plaiuri goale, de pe care copacii au fost taiati fara vreun minim beneficiu pentru ei.
- Am aflat ca ati castigat, in urma unor procese care au durat patru ani, o mare suprafata de padure pentru comuna, in judetul Cluj...
- Horea este prima comuna din tara care a reusit sa ia padure din alt judet. Este vorba de 1100 de hectare de padure comunala, de pe care, in urma hotararilor judecatoresti, am alungat firma austriaca "Wertholtz" (aceeasi firma taie in nestire in Apuseni, sub aceeasi ticaloasa obladuire). Aceasta castigase la licitatie, de la Romsilva, dreptul de a recolta din proprietatea noastra 40.000 de m3 de lemn, cantitate care ar fi fost suficienta comunei mai bine de 10 ani. Plecati de la noi, austriecii s-au mutat in alta padure, deoarece Guvernul a liberalizat din nou exportul de busteni. In acest timp, Combinatul de mobila de la Campeni, de care depind 6000 de oameni, este inchis din lipsa de materie prima! Este aberant ceea ce se intampla. Este o crima sa exportam busteni si sa importam mobila, in timp ce fabricile noastre se inchid una dupa alta. Sa facem cat de cat o prelucrare in tara, macar sub forma de cherestea. Numai puturosul sau neputinciosul isi da averea de-acasa: lemnul, aurul, fierul vechi, fructele de padure, ciupercile.
"Statul este si astazi Comandantul Suprem in economie"
- In unele tari europene, padurile de stat sunt administrate de ocoale silvice particulare. La noi n-ar fi posibil acest lucru?
- Eu am creat primul ocol silvic particular din Romania, dar nu pentru padurea Statului. Inca nu e functional, dar va fi in curand. Potrivit legii, avem nevoie de specialisti (ii vom avea), de sediu, de cantoane, de masini si utilaje. Romsilva se opune cat poate privatizarii administratiei, in loc sa ne cedeze macar 50% din dotarile ocoalelor care se inchid in urma restructurarilor. Doar le-au facut din banii incasati in urma vanzarilor padurilor noastre! Pana la confiscarea din 1948, Statul detinea numai 28% din suprafata de padure a tarii; astazi, cand te astepti ca rolul statului in economie sa scada, el detine peste 78% din paduri! Ce mai cauta Statul sa-mi administreze mie padurea proprie? Nu cumva functiile gras platite, perspectiva pierderii comisioanelor si infrastructura stufoasa sunt cauzele care blocheaza schimbarea de mentalitate in cadrul Regiei? Ce-am castigat la Revolutie? Nimic! Statul este si astazi Comandantul Suprem in economie!
- Padurile sunt totusi un bun national, de care beneficiem in multiple feluri. Daca prudenta Regiei este intemeiata?
- Va spun inca o data: omul nu taie! Daca o face, se incadreaza in cota stabilita de Consiliul local si numai in stricta respectare a regimului silvic. Adica numai copaci cu varste de minim 80-100 de ani, respectand volumul cresterii anuale. Acest volum se stabileste prin sondaje, in arborete de 30-40 de ani, luandu-se in calcul inaltimea si volumul. Spre exemplu, daca rezulta o medie de crestere anuala de 20 m3 la hectar, numai 20 m3 de lemn dai la taiere! Sunt, desigur, si cazuri de incalcare a acestui regim, furturi si distrugeri cauzate de indivizi certati cu legea, adesea protejati de padurari sau de Politie. Dar frecventa acestor infractiuni este comparabila cu frecventa omorurilor. In orice comunitate exista si criminali. De aici nu rezulta ca intreaga societate ar fi criminala!
- Si totusi, la televiziune au fost aratate multe cazuri in care se vedea clar ca proprietarii si-au taiat padurea fara nici o socoteala, fara mila. Ce aveti de spus?
- Au existat, este adevarat, taieri masive in perioada campaniei electorale. Va amintiti de anul 2000? Pdsr racnea din rasputeri impotriva exportului de busteni practicat de Guvernul Coalitiei. Astazi, a uitat ce striga atunci, dand iarasi frau liber vanzarilor de lemn brut. Tot in acele zile, Romsilva raspandise zvonul: "Lupu v-a dat padurile, Pdsr vi le ia". De frica, cei slabi de inger au taiat. Exact ce astepta Regia: "Vedeti? Taranii taie, nu ingrijesc padurea!". Pe de alta parte, si taraganarea retrocedarii i-a impins pe multi in pacat. Mai este si categoria celor necumpatati, care nu s-au gandit la viitor si au crezut ca trebuie sa manance tot ce aveau intr-o zi. Astazi cersesc un lemn de foc la Primarie. In fine, sunt si satenii care n-ar putea supravietui fara vanzarea unor cantitati de cherestea, deoarece vacile sunt greu de tinut intr-o iarna cu durata de 6-7 luni, in conditiile in care, din cauza secetei indelungate, productia de fan s-a diminuat drastic. Toti acestia nu alcatuiesc insa decat un mic grup de "novici", in comparatie cu taietorii "profesionisti" agreati de Romsilva. Chiar in aceste zile am blocat exploatarea practicata in muntii nostri de firma "Romanel" din Moldova. Desi au castigat licitatia cu Romsilva, noi nu-i mai lasam sa taie in padurea comunala, pe care Regia o considera, in ignoranta unora dintre functionarii sai, tot de stat. Din cate se vede, am scapat de dictatura ceausista, dar am ramas cu dictatura silvica. Ne-au distrus drumul, ne duc bogatia, ca sa ajungem sa cersim de la buget maruntis pentru reparatii.
- Se taie mai mult azi decat in timpul lui Ceausescu?
- Mult mai mult! In al doilea rand, Ceausescu nu exporta multi busteni. Dezvoltase o mare retea de fabrici de mobila. Firmele care exporta azi lemn neprelucrat au facut un jaf extraordinar in paduri. Sunt milioane de metri cubi de doboraturi de vant la Vatra Dornei. Dar "Romanel", originara din acele locuri, nu este interesata, preferand sa ne distruga noua rezervele, in timp ce lemnul Bucovinei, de mare calitate, putrezeste.
"Proiectul Rosia Montana va otravi Apusenii"
- La Rosia Montana, peste doua dealuri de dvs., se urmareste deschiderea unei exploatari aurifere la suprafata, avand la baza flotatia cu cianuri. Recent, Consiliul local din Albac a elaborat un protest vehement impotriva proiectului. Dvs. ce opinie aveti?
- Ca mot, nascut si crescut aici, in Muntii Apuseni, tin mult la zona aceasta si sunt de acord ca trebuie facute niste investitii. Dar investitiile firmei "Gold Corporation" nu aduc venituri, ci pierderi; merita, oare, ca pentru 600 de locuri de munca, cate vor ramane in final, sa razi cinci munti de pe suprafata pamantului, sa distrugi mii de hectare de pasune montana, sa distrugi biserici si locuinte? Sunt contra exploatarii la suprafata a aurului! Cred ca amestecat cu el mai sunt si alte metale cu grad ridicat de toxicitate, poate chiar uraniu. Ce se va scorni de acolo? Pe o raza de 70 km, gazele se vor imprastia cu iuteala, poluarea va distruge aproape tot. Bolile se vor inmulti, pomii nu vor mai da fructe, animalele vor avea de suferit. Chiar daca nu vor fi radiatii, faptul ca se va lucra cu cianura ma ingrozeste. Adio turism montan si agrar! Proiectul acesta va otravi Apusenii. Turistii se vor teme sa mai vina intr-o zona atat de bolnava. In 10-15 ani, nu va mai ramane nimic. Gatam si bogatia si ramanem pentru totdeauna cu o mare zona distrusa. Cum facem cu bustenii, asa vom face cu aurul. Ne vindem pe nimic.
Foto: Emanuel Tanjala