Coruptia de partid si de stat Scandalurile de coruptie tot mai frecvente risca sa transforme Partidul Social Democrat intr-o victima a viitoarelor alegeri. Partidul condus de Adrian Nastase a devenit supraponderal, nu isi mai poate coordona miscarile, are tot felul de prelungiri semiautonome, iar presa nu face decat sa relateze spectacolul care i se ofera gratuit. De aici si pornirea unor reprezentanti ai actualei Puteri de a pune pumnul in gura presei. Cand procurorul Cristian Panait s-a sinucis, opinia publica a inteles cat de complicat era labirintul de interese si presiuni caruia acesta i-a cazut prada. Din acel moment, nici unul dintre cazurile anchetate de procurorul care s-a sinucis nu mai poate fi tinut departe de ochiul public. Oricine este suspect, pentru ca putea sa conduca spre tragicul final. Probabil ca dosarul procurorului Lele (de la Oradea) va sta multa vreme de acum incolo pe prima pagina a ziarelor din cauza complicatiilor sale.
Zilele trecute, in filiala judeteana Bihor a Psd s-au produs ciocniri dure de interese, care l-au facut pe deputatul Bar sa faca declaratii incendiare cu privire la coruptia existenta in partidul sau. El a relatat cum pentru punerea pe listele partidului a unuia din clanul Tarau (cel care facuse de altfel si obiectul inceperii dosarului penal de catre procurorul Lele) s-au oferit sume enorme de bani. Acest tip de relatari nu reprezinta o premiera in politica romaneasca. Dimpotriva. Posibilitatea coruperii partidelor politice prin intermediul sponsorizarilor electorale, al contributiilor oferite in schimbul unui loc pe lista sau al unei pozitii administrative reprezinta principala slabiciune a sistemului politic romanesc. Este un fenomen care afecteaza functionarea tuturor partidelor importante, direct sau indirect. Singurele partide care nu ofera locuri contra bani sunt acelea care isi cunosc lipsa de potential. Problema finantarii dubioase a partidelor este arhicunoscuta, dar deocamdata nu s-a facut nimic in plan legal pentru stoparea fenomenului. Multe personaje politice au vorbit despre banii pe care i-au oferit sau primit, dar nici unul nu a avut curajul de a iesi in public. Relatarile s-au facut doar in cercuri intime. Sunt cunoscute, dar nu exista dovezi. Primul-ministru, Adrian Nastase, care este si presedintele partidului de guvernamant, nu a acordat mare atentie intregului scandal sau s-a prefacut a nu-i da importanta. Deputatul Mihai Bar nu este un monument de corectitudine morala. El nu a iesit in public cu declaratiile decat dupa esecul din filiala judeteana. Imediat, Delegatia Permanenta a Psd a dat semnalul pentru inceperea procedurii de retragere a sprijinului politic. Se mai spune in comunicatul oficial ca vor incepe cercetari si in legatura cu veridicitatea afirmatiilor facute de Bar. Indiferent de rezultatul investigatiilor interne, nu vom afla in timp util (adica inaintea urmatoarelor alegeri) adevarul cu privire la sumele de bani intrate ilegal in vistieria partidului de guvernamant sau a altor partide.
Tot in aceeasi perioada, un alt scandal a umbrit prestigiul puterii juridice. Dupa publicarea listei celor 13 personalitati urmarite de Sri in 1991, oamenii sefului Parchetului Curtii Supreme de Justitie au spart fisetul generalului Dan Voinea, fostul sef al Parchetelor Militare, pe motiv ca o serie de documente ar fi trebuit sa stea in alta parte, pe biroul de Documente Secrete al Sectiei. Fostul sef al Procuraturii Militare este suspectat ca ar fi dat presei respectivul document Sri. Nimeni nu a negat veridicitatea documentului, iar singura ingrijorare a autoritatilor curente este ca el a fost publicat in presa. Chiar daca este vorba despre evenimente petrecute acum unsprezece ani, miza recentelor dezvaluiri este enorma. Urmarirea de catre serviciile secrete postcomuniste a unor lideri politici si civici s-a facut in stilul fostei politii politice comuniste, Securitatea. Continuarea acelor practici totalitare sau cel putin autoritare in noul regim arunca o lumina negativa inclusiv asupra prezentului. Mai multe personalitati politice, culturale, mediatice, din zona afacerilor si a societatii civile s-au plans in ultima vreme ca sunt urmarite, li se asculta telefoanele, iar reactia oficialitatilor a fost de a nega. Se cereau dovezi, care sunt greu de furnizat. Acum unsprezece ani, cand au existat plangeri asemanatoare, Sri si alte servicii secrete au negat, conform traditiei.
Generalul Voinea a mai declarat ca in fisetul sau se afla si disjungeri din dosarele privitoare la evenimentele din decembrie 1989 care au avut loc la Sibiu, Cluj, Timisoara, la Bucuresti (in particular la Radio si Televiziune). Dupa cum a semnalat presa, este vorba de dosare cu un interes major pentru rudele indoliate ale celor care au fost omorati acum aproape treisprezece ani (cifra cu ghinion), dar nu se stie din ordinele cui. Pentru ca si-a pastrat dosarele in propriul fiset, Voinea a fost dat de Joita Tanase in verificarea procurorilor-inspectori.
Ca si in cazul procurorului Panait, cazul acesta este extrem de complicat, intrucat conduce catre nucleul dur al politiei politice. Este vorba despre cei care au facut politie politica si pe vremea comunismului, au continuat in primii ani dupa Revolutie si exista motive sa credem ca o fac si acum. Ei sunt detinatorii secretelor Revolutiei, ai alegerilor manipulate, ai mineriadelor, ei sunt cei care au fost folositi de catre Putere (inainte si dupa 1996, inainte si dupa 2000) in operatiunile secrete murdare de tip "bani pentru partid" (cum este si cazul Tarau) sau "bani pentru zile negre". Este vorba despre o increngatura de interese care strabate si transcende partidele politice, serviciile secrete, administratiile centrale si locale, mediile de afaceri si gruparile mafiote. Este vorba despre coruptia de partid si de stat, la care s-a referit si ambasadorul Sua la Bucuresti, Michael Guest, intr-un mod extrem de insistent. La vremea respectiva, am semnalat falsitatea pozitiilor oficiale care ii dadeau formal dreptate ambasadorului, dar care au continuat sa patroneze sistemul oficial si neoficial al coruptiei.
Daca am incerca sa facem modele de simulare a relatiilor dintre puterea comunista si serviciile sale secrete, ar fi posibile trei situatii. Prima a fost subordonarea completa a serviciilor de politie politica fata de partidul comunist. A doua a fost relativa independenta a serviciilor, care dupa prabusirea comunismului a continuat ca tendinta, iar in prezent a dus la situatii incalcite de interese in raport cu gruparile criminale transfrontaliere. A treia situatie este cea in care serviciile secrete au controlat de fapt partidele comuniste, motiv pentru care prabusirea sistemului a fost controlata strict, iar capitalismul si democratia liberala nu au prins radacini temeinice. Ca tema de gandire pentru cititori, ii rog sa reflecteze si sa avanseze o ipoteza cu privire la cazul Romaniei. Poate ca, daca vom incerca impreuna sa gandim asupra tipologiei, vom avea si raspunsul cu privire la motivele pentru care totul a mers in Romania pe dos. Opinia publica da vina pe politicieni, dar poate ca responsabilii trebuie cautati in alta directie.Dan Pavel