"Noi nu gandim, dar nici nu muncim"
In zilele de 10 si 11 iunie a.c. s-au desfasurat la Abrud si Rosia Montana adunari ale sezonierilor angajati, conditionat, pe o luna de Compania Gold Corporation. Scopul declarat a fost acela de a prezenta, ca o culme a ironiei, grija pentru mediu a celor care vor sa rastoarne muntii in setea lor bolnava dupa aur. Maestru de ceremonii a fost desemnat, ca si in alte dati, numitul Dumitrascu, omul care face legatura "genetica" intre coruptii lui Constantinescu si coruptii actualului regim. Dumitrascu a incercat pur si simplu sa-i convinga pe bietii oameni, adusi cu autobuzele de pe toata Valea Ariesului, dupa ce au semnat adeziuni de sustinere, ca cianura n-ar fi altceva decat, vorba ceea, un nou tip de halva, o guma de mestecat care creste Ph-ul din gura. Afise mari vorbeau de "compusii netoxici" ai celei mai puternice otravi cunoscute, care ar fi "benefici pentru sol, cum sunt ingrasamintele pe baza de amoniu". Auzind ca la Baia Mare cad pasarile din cer cand zboara pe deasupra lacului cu cianuri, omul Companiei a vrut sa linisteasca "electoratul", scriind pe pereti ca "degajarea acidului cianhidric in atmosfera va fi in cantitate mica si nu va depasi, deasupra iazului, valoarea din interiorul unei camere in care se fumeaza". Ca sa dea un plus de greutate acestei ridicole lozinci, un reprezentant al Inspectoratului de Mediu Alba, Marius Pascu, s-a lansat in consideratii hazardate, dovedindu-si atasamentul fata de "valorile" promovate de noul Midas din Tara Motilor. "Cianura", a grait Pascu, "nu este mai toxica decat hipocloritul pe care-l folosesc gospodinele la spalatul rufelor". Nu stim cu ce fel de hipoclorit spala servitoarea acestui alchimist de ocazie, dar se cuvine sa afle ca hipocloritul nu este altceva decat un dezinfectant. Sa fie cianura doar atat de putin agresiva? E de ajuns sa citim Decretul 466 din anii 70 si vom intelege statutul legal al acestei otravi.
In fine, culmea imaginatiei... cianhidrice a Companiei este atinsa de un afis mobilizator, de genul "salamul cu soia este cel mai hranitor salam", pus drept in fata Primariei: "Organismul uman are cea mai mare capacitate de a metaboliza cianuri". Curat murdar, coane Fanica! Daca n-ar fi de plans, ar trebui sa plimbam acest afis prin toata Europa si sa-l propunem pe autor (poate primarul?) la premiul "Cianura - Baza a Vietii pe Pamant".
Asadar, reuniunile aproape dansante in care au fost atrasi bietii oameni disperati din zona s-au dovedit prima incercare, din cele 79 care probabil vor urma ("reteta Mike Steyn" - noul director general al Companiei - prevede 80 de intalniri de convingere cu fiecare taran), de atragere a opiniei publice de partea nebunescului proiect de creare a Lunii pe Pamant. O presiune imensa, mai sufocanta decat cianurile, apasa asupra motilor. O masinarie diabolica, pusa la cale de expertii de la "Planning Alliance" (din care nu lipseste contributia televiziunii Sica, o ramura locala a Pro Tv), vrea sa-i vaduveasca pe romani de locurile in care s-a scris o buna parte din istoria acestui neam. Cu zambetul pe buze, oameni dintre noi si pentru noi ne tradeaza fara teama de Dumnezeu. Nici un cuvant, desigur, despre referendumul impotriva exploatarii aurului prin flotatie cu cianuri, propus recent de societatea civila din Baia Mare. In fata unor sali tacute, in care nici unul dintre cei 200-300 de participanti n-a cutezat sa intrebe ceva, "reprezentantii Puterii" (Compania poate fi, de fapt, orice vrea in tara asta trista, unde "banii vorbeste") i-au tratat pe nefericitii zilieri ca Fsn-ul pe muncitorii de la Imgb in ianuarie 1990, cand a lansat celebra lozinca: "Noi muncim, noi nu gandim". Daca nu se vor trezi de sub narcoza crearii de locuri de munca - durere pentru care exista si alte tratamente decat "cianura prietenoasa" a respectivului Dumitrascu -, oamenii locului vor ajunge exact unde tinteste cu viclenie Compania: in situatia de a nu gandi, dar si de a nu munci. "Noi nu gandim, dar nici nu muncim" ar putea deveni, in cativa ani, un tragic slogan in Muntii Apuseni.
Ion Longin Popescu