Editorial

Redactia
Minciuna ca institutie. Romania a scapat de monitorizare mintind Consiliul Europei ca prevederi legislative nedemocratice ("ofensa adusa autoritatii") au fost abrogate. Romania a incercat sa minta Fmi si Banca Mondiala ca a efectuat disponibilizarile cerute de ele pentru a finaliza acordul Psal (150...

Minciuna ca institutie

Romania a scapat de monitorizare mintind Consiliul Europei ca prevederi legislative nedemocratice ("ofensa adusa autoritatii") au fost abrogate. Romania a incercat sa minta Fmi si Banca Mondiala ca a efectuat disponibilizarile cerute de ele pentru a finaliza acordul Psal (150 milioane Usd). Am citat doar doua informatii vehiculate in ultimele zile de presa. Daca privim in urma, putem gasi si altele asemanatoare. Un strain ar putea zice oricand ca Romania este o tara a minciunii. Ca la noi totul e bascalie. Ca "la portile Orientului totul e luat usor". Lucrurile nu stau insa chiar asa. Minte oare cetateanul de rand atunci cand spune ca, daca isi plateste intretinerea, nu are ce manca? Minte pensionarul care isi vinde agoniseala de-o viata pentru a-si cumpara medicamente? Minte tanarul care pleaca incotro vede cu ochii pentru ca in Romania nu are nici o sansa? Cei care mint sunt doar guvernantii. Politicienii care, continuand o "traditie" instaurata de trecutul regim comunist, au institutionalizat minciuna, dezinformarea. Pe ei nu-i doare gura sa-si ia angajamente. Sa promita ca totul va fi bine. Sa spuna ca deja este bine. Sa faca din alb negru si din negru alb, daca interesele lor o cer. De peste doisprezece ani, romanii afla mereu ca tara merge din succes in succes. "Domnilor guvernanti", declara insa un lider sindical la ultima demonstratie a muncitorilor din Brasov, "daca in toamna anului 2000 marea masa a cetatenilor Romaniei v-a acceptat ca fiind salvatorii economiei, dvs. v-ati permis in campanie sa promiteti, iar apoi sa uitati. Desi ati promis o stopare a scaderii nivelului de trai, stoparea nu a fost realizata...". Stransi cu usa, pusi in fata dovezilor, guvernantii nu se sfiesc s-o dea, in continuare, cotita. Da, recunoaste premierul Adrian Nastase, avem aproape 7 milioane de saraci (o treime din populatie). Dar noi, Guvernul, am propus un Plan national antisaracie si am infiintat o Comisie Antisaracie si de Promovare a Incluziunii Sociale. Vom reesalona datoriile la intretinere si vom mari salariile bugetarilor... Si iarasi totul va fi bine si, la vara, cald.
Nefericirea politicienilor romani este ca, totusi, minciuna are picioare scurte. Intr-o democratie, fie ea si "originala", cum este democratia romaneasca, nimic nu mai poate fi absolut ascuns. Sunt romanii naivi, usor de manipulat, dar nu pot fi siliti la nesfarsit sa ia minciunile drept adevaruri. Sunt, probabil, dispusi sa repete creditarea unor partide, dar - dupa ce s-au fript iarasi - a treia oara nu o mai fac deloc. Atitudine pe care vremelnicii guvernanti o cunosc. Dar pe care spera sa o inmoaie, sa o dilueze. Cum? Nu printr-o asumare responsabila a situatiei, nu printr-o combatere decisa, in respectul legii, a coruptiei si clientelismului. Nu pritr-o amendare radicala a ticalosiei dovedite. Nu! Guvernantii romani recurg la aceleasi "tehnici verificate" de propaganda si, in momente de criza, la paleative. Mai facem, vorba d-lui Nastase, o reesalonare, mai dam o subventie. Mai solicitam niste bani de la Fmi, Bird sau Berd, facandu-ne ca am indeplinit conditiile impuse si poate chiar ii obtinem daca, asa cum s-a mai intamplat, se schimba imprejurarile. Daca nu ar exista presa independenta, treburile poate chiar ar merge. Presa este "vinovata" ca minciuna uneori nu functioneaza.
Nu este intamplatoare ofensiva puterii impotriva presei. "Glumitele" d-nilor Iliescu sau Nastase, celebra - deja - "ironie" din comunicatul ministrului Pascu, prin care li se atragea atentia jurnalistilor cu alte opinii decat cea oficiala ca viata e scurta si sanatatea precara, n-au fost decat expresii publice ale exasperarii ca exista inca medii care scapa controlului. Guvernantii s-au maniat cand au constatat ca mai exista totusi ziare si reviste care nu cedeaza la santajul comenzilor publicitare sau al blocarii retelelor de distribuire. Care refuza sa sustina "patriotic" minciuna. Cum s-a intamplat in cazul minciunii de la Strasbourg. Presa trebuia, dupa premier, sa minta ca s-au facut modificarile cerute din Codul Penal, pentru ca monitorizarea tarii sa inceteze. Era chiar o datorie "patriotica". Presa este deci vinovata de imaginea echivoca a Romaniei in lume. Liderilor partidului la putere nici nu le-a trecut prin minte ca adevarul ar fi iesit oricum la suprafata. Ca, de fapt, prin relativismul lor bascalios, dar si prin incercarea de a bloca orice opinie diferita, ei sunt cei care intuneca imaginea tarii, care generalizeaza ideea ca Romania este tara minciunii.
Psd-ul isi propune in continuare aceeasi formula politica de manipulare in interior si exterior. Guvernantii nu sunt dispusi ca, in locul Reformei in vorbe, sa realizeze Reforma in fapt. Pentru prea multi dintre ei, o reformare de adancime a structurilor socio-economice ale tarii inseamna o pierdere a dominatiei visate ca eterna. Am scris mai demult ca Ceausescu spera ca politica "dublului adevar" sa-i asigure pe viata puterea. Actionand pe baza aceleiasi scheme, d-nii Iliescu, Nastase si Pascu demonstreaza ca, desi "vopsiti" in democrati, in europeni moderni, au ramas cu aceeasi mentalitate totalitara. Consecintele, intr-o lume a globalizarii si democratizarii reale, sunt clar previzibile.Toma Roman