Accente

Redactia
La... Ocnele Mari cu dumneata, domnule ministru! Unul dintre marile complexe ale Puterii postdecembriste, in cautarea febrila a legitimitatii, a fost numirea, la Ministerul Culturii, a unei personalitati cat mai titrate, cunoscute si apreciate de publicul larg. S-a dorit cu tot dinadinsul, si pe bun...

La... Ocnele Mari cu dumneata, domnule ministru! Unul dintre marile complexe ale Puterii postdecembriste, in cautarea febrila a legitimitatii, a fost numirea, la Ministerul Culturii, a unei personalitati cat mai titrate, cunoscute si apreciate de publicul larg. S-a dorit cu tot dinadinsul, si pe buna dreptate, stergerea definitiva a imaginii ridicole a unei ministrese analfabete si grase, mancand struguri direct din punga si lasand zeama sa se prelinga peste dosarele de restaurari sau sapaturi arheologice uitate pe birou. Asa au ajuns in cabinetul, candva al Suzanei Gadea, oameni mari, precum Andrei Plesu, Ion Caramitru si, mai recent, Razvan Theodorescu - politicianul angajat ca profesor de Istoria Artei la Conservator, dar mai ales ca lustruitor pe viata al imaginii presedintelui Iliescu. Dupa o prestatie de i s-a dus buhul in toata lumea, ca presedinte al Televiziunii Romane, cand era gata-gata sa fie aruncat de bucuresteni de la etajul 11, ca urmare a manipularii grosiere a opiniei publice, distinsul universitar s-a pomenit cu un "coledzi" pe masura obedientei sale proverbiale. In fond, n-am avea nimic de obiectat ca domniei sale sa-i fie recunoscute meritele prin numirea la un minister din domeniul respectiv de activitate. Este afacerea actualei Puteri sa promoveze pe cine a servit-o cu onoare si credinta. Sau, poate, doar cu credinta. Caci, la capitolul onoare, d-l ministru are restante serioase. Nu vom aminti acum si aici, scandalurile in care a fost implicat in ultimele luni, legate de opere de arta cumparate la preturi astronomice, din bani publici. Scandalurile de la Rosia Montana si Ocnele Mari, in care sunt puse in cauza "active" inestimabile din patrimoniul national, vestigii din perioada dacica si romana, sunt mult mai dureroase. Pe buna dreptate, orice om de bun-simt isi pune intrebarea: daca ditamai ministrul Culturii, om cu carte multa, se preteaza la astfel de jocuri (indiferent de cine sunt platite si comandate), ce sa mai astepti de la ceilalti alesi ai poporului? Daca un intelectual subtire ca Razvan Theodorescu (ce spun studentii dvs., domnule profesor?) isi trimite un sef de serviciu arheologic de la minister, sa sustina exploatarile cu cianura in fata natiunii, pe micul ecran Tvr 1, ce le mai ramane de facut bietilor moti asupra carora se exercita presiuni inimaginabile? Dar isprava de la Rosia Montana nu e de ajuns pentru "protectorul" patrimoniului national, Razvan Theodorescu. Vin stiri alarmante din Valcea, de la Ocnele Mari, unde, sub semnatura aceluiasi personaj, este facut una cu pamantul un extraordinar santier arheologic, continand o asezare dacica si importante vestigii romane. Am vazut la Viena, in spatele Palatului Imperial, zece caramizi dintr-un zid roman, lustruite si lacuite, imprejmuite cu o balustrada de inox si luminate cu cateva spoturi, in fata carora stateau turisti din toata lumea, minute intregi, la coada. Era o bucata din zidul cetatii romane Vindobona ("Viena"), pe care d-l Theodorescu a vazut-o, fara indoiala. La Ocnele Mari insa, o intreaga asezare a stramosilor nostri este lasata de acelasi domn prada constructorilor de vile pentru nomenclatura locala, iar la Rosia, o mina daco-romana unica in Europa este lasata prada dinamitei. Daca in secolul al Xvii-lea, calatorul italian Luigi Marsigli a descoperit ca grofii unguri din Transilvania isi construiau castele cu marmura din asezarile romane, intr-o actiune premeditata de stergere a legitimitatii romanesti, in schimb, in secolul al Xxi-lea, oameni "dintre noi si pentru noi" distrug acelasi tip de vestigii, intr-o inversunare inca mai mare decat a fostilor dusmani. A ramas - spre lauda lor - o mana de arheologi sa se lupte cu devoratorii de valori patrimoniale cuibariti in Casa Scanteii. Intr-o tara normala, un ministru care a dat astfel de aprobari, chiar daca ele i-au fost sugerate, poate din ignoranta, de primul-ministru, si-ar da neaparat demisia. Sau ar fi, pur si simplu, trimis la... Ocnele Mari, sa vada stilexurile dacice si amforele romane, pe care le distrugem cu patalama ministeriala.Ion Longin Popescu