"Ca sa vorbesti ca un newyorkez, invata limba spaniola!"
Intr-o vara, acum cativa ani, veneam cu trenul spre New York; alaturi, pe bancheta de plus visiniu, s-a asezat un domn de varsta pensiei, cu alura sportiva, inalt, cu privirea agera, prietenos ca toti americanii autentici. Pana la a saptea statie, unde a coborat, am avut vreme sa-i istorisesc cateva din intamplarile mele de reporter in tara celor mai mari ziare din lume, iar el - sa-mi vorbeasca despre vremurile in care l-a servit pe Unchiul Sam in uniforma de politist. La despartire, ca intre prieteni, mi-a soptit: "Man, daca mergi la New York si vorbesti engleza in Manhattan, primesti discount in magazine...".
Intr-adevar, pe strazile metropolei indoliate la 11 septembrie, se vorbesc mai frecvent alte limbi decat engleza. Iar dintre toate, cea mai populara este spaniola. Nu intamplator, citandu-l parca pe politistul pensionar din tren, intr-un numar recent al prestigiosului cotidian "The New York Times" era scris cu litere de-o schioapa, chiar pe prima pagina: "Ca sa vorbesti ca un newyorkez, invata spaniola!"
Lasand la o parte conotatia ironic-amara a afirmatiei, sa retinem ca limba lui Don Quijote a devenit o limba internationala, pe care romanii au oportunitatea extraordinara de a o invata intr-unul dintre cele mai moderne si mai bine dotate institute straine din Bucuresti: Institutul "Cervantes". Considerata o limba a viitorului, atat in ingineria aeronautica, in turism, banci, invatamant, cat si in industria hoteliera sau in inalta tehnologie, spaniola este vorbita de peste 400 de milioane de oameni de pe intreg globul. Intr-un scurt interviu pe care ni l-a acordat recent, Ioana Zlotescu Simatu, directoarea Institutului "Cervantes", ne-a vorbit despre "activismul" acestui institut, al carui scop fundamental este "medierea dialogului dintre lumea hispanica si diferitele culturi, societati si zone economico-financiare". Dispunand de profesori de inalta calificare, de material bibliografic bogat, de o biblioteca cu 10.000 de volume si de echipament audio-video performant, Institutul ofera metode noi, atragatoare de invatare, precum si programe agreate de cursanti din toate mediile sociale si din toate formele de invatamant: elevi, studenti, oameni de afaceri, pensionari. De la deschiderea cursurilor, in anul 1993, lectiile au fost frecventate de peste 10.000 de cursanti, iar la examenele D.E.L.E. (Diploma de Spaniola ca Limba Straina) s-au prezentat mai mult de 2800 de candidati, marea lor majoritate promovand cu punctaje foarte ridicate. Structurate pe patru niveluri (initial, intermediar, avansat si superior - copii si adulti), cursurile generale de la "Cervantes" au creat institutiei o faima binemeritata - amplificata si de pasiunea romancelor pentru telenovele. La Bucuresti, Iasi, Timisoara sau Chisinau, unde functioneaza centre ale Institutului, limba spaniola se invata la fel, cu o pasiune pe care doamna Zlotescu o atribuie "cosmopolitanismului funciar al romanului, preocuparii lui sincere pentru schimburile interculturale". De altfel, conform prestigiosului hebdomadar The Economist, "lumea va intelege, peste putin timp, ca globalizarea este un cuvant spaniol". Conlucrarea pan-europeana, promovata de Spania, ca presedinte in exercitiu al Uniunii Europene, isi gaseste ecoul si la Institutul "Cervantes", unde noua serie de cursuri, ce incepe in aceste zile, propune publicului un orar flexibil (dimineata si dupa-amiaza), un numar nelimitat de locuri, la un pret accesibil, precum si o oferta de specializari si studii postuniversitare in Spania (detalii la www.dices.com). Parafrazandu-l pe amicul din tren, putem spune ca, vorbind spaniola, primesti discount (reducere de pret) in toate cele cinci continente populate.Ion Longin Popescu
Cei interesati pot primi detalii la telefoanele 230.13.54, 230.17.81, fax: 230.15.67, e-mail: acbuc@cervantes.es
Viata Cartii
Editura "Paideia"Prof. univ. Ion Bansoiu"Suferim din cauza inculturii angrosistilor si a vanzatorilor de carti"
- D-le profesor Bansoiu, in ciuda prodigioasei sale activitati, Editura "Paideia" este destul de putin cunoscuta de publicul larg, fiind considerata o casa a cartii dedicata mai ales intelectualilor. Cum printre cititorii nostri se numara multi amatori de cultura, v-as ruga sa detaliati programul activitatilor dvs.
- Numele Editurii "Paideia" vine din greaca veche, unde inseamna educatie, formatie intelectuala. Cand impreuna cu alti cativa profesori universitari ne-am gandit sa infiintam, in 1990, o editura care sa slujeasca intelectualitatea tanara in formarea ei, ni s-a parut firesc sa o numim asa. Prin urmare, vocatia editurii noastre este pe de o parte formativa, sa ofere opere clasice in versiuni noi, lucrari de referinta, instrumente de lucru importante. Pe de alta parte, ea ii incurajeaza pe tinerii intelectuali, pe absolventii de facultati umaniste sa faca proiecte si sa le publice la noi. Inca de la infiintarea ei, am hotarat ca "Paideia" sa nu fie o editura comerciala, profitul sa nu reprezinte, ca la celelalte edituri, scopul nostru major. De aceea si preturile cartilor noastre sunt mici in comparatie cu cele ale celorlalte edituri.
- Ce colectii aveti?
- Avem cateva colectii importante, cu mai multe serii, urmarite cu viu interes. Colectia cartilor de seama, de pilda, are seria Literatura, in care am publicat cele trei mari epopei ale Antichitatii: Iliada si Odiseea lui Homer si Eneida lui Vergiliu intr-o traducere integral noua, de mare tinuta, a prof. Dan Slusanschi. Este o versiune romaneasca in hexametri, intr-o limba fluenta, moderna, foarte frumoasa. In seria Filosofie, au aparut mari ganditori ai umanitatii, de la Platon si Aristotel la Abelard, Descartes, Hegel si pana la Husserl, Heidegger, Jaspers, toate integral retraduse, unele bilingve. Parintii bisericii, a treia serie, cuprinde importante scrieri de patristica ale sfintilor parinti. Amintesc: opera completa a Sf. Dionisie Areopagitul, in excelenta traducere a parintelui Dumitru Staniloaie, Sf. Ieronim, "Despre barbatii ilustri si alte scrieri" sau Descartes, "Discurs asupra metodei", o editie trilingva, latina-romana si martorul francez. Din Colectia cartilor de seama face parte seria Enciclopedica, in care cap de serie este "O enciclopedie a gandirii grecesti", a acad. Gh. Vladutescu, rodul unei munci de douazeci de ani, o lucrare impresionanta prin eruditie si acribie. De asemenea, avem si dictionare terminologice din zona etnografica. Seria Istorie a aceleiasi colectii cuprinde o "Istorie contemporana a poporului roman", datorata prof. Scurtu si prof. Buzatu, o lucrare de 800 de pagini, iar in cea de Stiinte sociale a aparut monumentalul volum "Calendarele poporului roman", datorat redactorului nostru coordonator pentru stiinte sociale, Antoaneta Olteanu. Lucrarea cuprinde: calendarul fix, calendarele mobile, calendarul lunar, saptamanal, semnificatia zilelor dupa credintele noastre populare. Avem aici 500 de vieti ale sfintilor, cu o iconografie speciala. In filele ei este adunata intreaga memorie populara, etnografica, legata de fiecare zi in parte, tot ce inseamna Timp in constiinta colectiva romaneasca. Cei care au cumparat cartea mi-au spus ca nu isi incep ziua pana nu citesc tot ce cuprinde calendarul pentru ziua respectiva. Primul tiraj, de o mie de exemplare, s-a epuizat rapid, acum va aparea al doilea tiraj, iar cumparatorul va primi in dar cate un Cd, care cuprinde dictionare, lucrari de specialitate.
Daca aceasta lucrare epuizeaza tema Timpului, pana la sfarsitul acestui an intentionam sa publicam un volum asemanator, care sa rezolve tema Spatiului: locul si locuirea la romani. Lucram cu arhitecti care vor reface acel univers satesc, inchegat si coerent. Sunt carti concepute de editura, carti cu o anumita marca, menite sa recompuna o imagine, din pacate azi pierduta sau foarte mult modificata, a stilului de viata, de gandire si de organizare a satului. Seria Memorialistica reuneste carti de memorii si corespondenta datorate unor mari carturari, preoti, ganditori: parintele Paulin Leca, filosoful si poetul Traian Chelaru, Mircea Vulcanescu, parintele Paul Mihail, un mare teolog venit din Cernauti. Remarc in chip deosebit splendida rememorare "Convorbiri cu H. Stahl" si volumul realizat de d-na Mariuca Vulcanescu, "Amintirile Elencutei Vacarescu". Amintesc, fie si in trecere, colectia Studii si eseuri, unde se intalnesc mari nume celebre, ca: G.E. Lessing, Carnap, Curtius, Berdiaev, Bulgakov, dar si P.P. Negulescu, Aram M. Frenkian sau Radulescu Motru sau pe cea intitulata "Aspectele istoriei", din care amintesc actuala lucrare "Razboi diplomatic in Basarabia", de Iulian Chifu. O importanta colectie a editurii noastre este si cea de Stiinte sociale, cu multe directii: psihologie, antropologie, sociologie, istorie etc., in care am recuperat multe din lucrarile marilor etnografi, ca Simion Florea Marian, Tudor Pamfile, Artur Gorovei, dar le-am publicat si pe ale unor cercetatori mai tineri ca Anastasie Iordache cu "Istoria Parlamentului", "Reintregirea Romaniei", "Originile constituirii Partidului conservator din Romania", Smaranda Vultur (coordonator) cu "Germanii din Banat si povestirile lor", Vintila Mihailescu, "Socio hai-hui".
O mentiune aparte merita colectia Documenta, unde au aparut cele doua volume de documente din arhivele secrete 1944-1989, sub titlul "Agresiunea comunismului in Romania". Parcurgandu-le, ne explicam chiar multe din starile de fapt actuale.
- Sub aceeasi conducere si administratie functioneaza si Editura "Punct"?
- Da, este o editura asociata, putin mai comerciala, care ofera elevilor de liceu carti cu cate o tema: "Ratiunea in epoca clasica", "Cum se interpreteaza operele filosofice", "Manualul de estetica" etc. Costul unui volum este de numai 10.000 de lei. Tot aici am publicat si un decameron romanesc, "Au mai patit-o si altii", o antologie de texte erotice, de la Negruzzi, Eminescu, Caragiale pana la Vinea si Marin Preda, ca si foarte interesanta carte a lui Reinhold Drrzapf, "Satana din nadragi", o istorie a culturii relatiilor dintre barbati si femei, in traducerea regretatului Adolf Ambruster.
- Un program editorial de exceptie, si totusi, Editura "Paideia" este putin cunoscuta. De ce?
- Editura noastra este destul de zglobie, dar suferim din cauza inculturii angrosistilor si a vanzatorilor de carti. Daca eu duc carti la facultate, numai intr-o singura luna vand de cinci-sase milioane. In schimb, pe tarabe, cartile noastre nu exista. De aceea, m-am gandit ca ar fi bine ca cei interesati sa se adreseze direct editurii: Bucuresti, C.P. 203-37 sau str. Tudor Arghezi nr. 15, sector 2, tel/fax: 01/212.03.48. Reducerea pe care o face editura noastra este de 25%, dar cu cat vor fi mai multe volume comandate, reducerea va fi mai substantiala.Sanda Anghelescu
Firul Scurt
Diana Lupescu - Mircea Diaconu"Sadim un pom, dam un spectacol, ne bucuram de viata"
Diana: "Primavara, ca tot taranul, ne incepem ziua de munca in gradina si-o terminam dupa apusul soarelui. De asta raspundem mai greu la telefon. Ieri am mai plantat 40 de fire de trandafiri - de toate culorile; avem tot felul de flori in casa noastra de la Saftica. In doi ani au crescut si pomisorii plantati - vara trecuta au facut chiar doua mere si doua pere, iar la anul speram sa culegem roade bogate. Sezonul trecut am si mancat din varza, cartofii si fasolea verde sadite in gradina. Suntem fericiti sa ducem o viata bucolica. Inainte de Pasti, am facut impreuna cu Ana tot felul de bunatati, in frunte cu cozonacii preparati dupa reteta bunicii. In Noaptea Sfanta de Inviere mergem la bisericuta din sat, unde slujeste un preot tanar, dar plin de har. Credinta, familia, traditia, sarbatoarea, ca si munca - toate ne linistesc, ne aseaza, ne echilibreaza temeinic pentru tot ce urmeaza. Cateva zile nu avem spectacole in Bucuresti. Dar apoi jucam din nou si va marturisesc ca mi-era tare dor de scena, dupa cativa ani de intrerupere. De la "Nottara" plecasem dupa un lung succes cu musicalul <<Pagubosii>>, regizat de Gelu Colceag. Intamplarea face c-am revenit pe aceeasi scena si tot intr-un musical: comedia <<Forum>>, in regia lui Petre Bocor, cu care mai colaborasem la admirabilul spectacol de la Teatrul Mic, <<Jacques si stapanul sau>>. Ce fac copiii nostri? Slava Domnului, cresc ca din apa: Ana e acum studenta, Victoras e in clasa a Iv-a si asteapta cu nerabdare vacanta".
Mircea: "De fapt, de cand locuim la Saftica, avem impresia ca o ducem intr-o vacanta continua. La casa de aici am pornit acum doi ani de la un teren gol, pe care l-am ingradit si-apoi am ridicat totul cu mana noastra. In week-end si in concedii plecam la munte, in sus de Arges. Acolo, la Vladesti, la casa parinteasca, ne odihnim: mai largim un grajd, mai reparam un gard. La Saftica mai sadim o varza si un cartof, si-apoi dam fuga in Capitala, la o filmare sau la un spectacol. In felul asta, totul pare uimitor de nou, de proaspat, ca la inceput. Surprizele nu intarzie nici ele sa apara: dupa cum stiti, probabil, am primit Premiul Publicului din Franta, pentru filmul <<Filantropica>> (interesant ca un public pretentios ca cel francez ni l-a acordat), iar zilele trecute am aflat de Premiul Special al Juriului de la Festivalul din Wiesband. Asadar, din doi in doi ani, fac un film cu Nae Caranfil si, ca in livada noastra, culegem rapid roadele. Nu-i minunat?"
Alice Manoiu