"Nu ne e frica de nimeni! Noi de aici nu plecam!"</b><b>- Elevii din Targu-Mures continua actiunile de protest impotriva aberantei purificari etnice, promovata de repetentul Guvern de la Bucuresti -
Imaginati-va un liceu din Austria, in care oamenii politici din Parlamentul de la Viena iau decizia de a-i da afara pe elevii austrieci, pentru a face loc exclusiv maghiarilor, croatilor, sarbilor, romanilor, polonezilor si altor minoritari din fostul imperiu. Sau pur si simplu numai maghiarilor. Incercati sa va inchipuiti o situatie similara la Bolzano, in nordul Italiei, unde austriecii au drepturi istorice; vedeti daca ar fi posibil sa fie dati afara elevii italieni, intru implinirea visului de curatire etnica al vreunui aventurier nationalist austriac. Dar daca facem un pas mai la vest, in Franta, Spania si Portugalia, la nord, in Germania, Olanda si tarile scandinave, sau la sud, in patria democratiei, Grecia? Credeti ca veti auzi de vreun caz in care elevii reprezentand majoritatea in acea tara si chiar in oricare dintre orasele unde functioneaza licee mixte sa fie dislocati din scoala lor pentru a lasa loc obsesiei maladive de purificare etnica a vreunui partid? Vedeti dvs., stimati cititori, un comando colorat din Harlem sau Bronx (cartiere majoritar negre din New York) interzicand albilor sa mai intre in liceul in care, eventual, au fost admisi in mod legal? Nu mai vorbim de situatia scolilor din Ucraina, Ungaria, Iugoslavia sau Bulgaria, unde romanii au statut de minoritari. Exemplele ar putea continua. Ceea ce ne intereseaza in primul rand este zona europeana: atat tarile Ue, cat si tarile candidate ar trebui sa se supuna unei legislatii unice, democratice, din care au fost cernute cu grija toate ambiguitatile generatoare de conflicte interetnice. Europa Unita nu poate risca izbucnirea de tensiuni tinute sub capac de o legislatie neclara si nu-si poate permite sa accepte pe teritoriul sau situatii explozive de sorginte nedemocratica. Visele imperiale, ghetoizarea, "succesele" politice de pe timpul soldatului Svejk nu mai sunt compatibile cu noua filosofie europeana si pun in pericol insasi noua Casa a natiunilor.
Doar candidata numita Romania exceleaza prin originalitate si la acest capitol. Intr-o mana cu sceptrul integrarii in Europa, iar in cealalta cu cadelnita cu tamaie, acceptand in stil donchihotesc sa resusciteze "mortii istoriei", guvernantii romani dau unda verde crearii unei falii in societate, purificarii etnice de tip fascist. Dand glas de repetent perpetuu, autor de gafe en gros, politicianul roman ajuns la guvernare dupa 1990 are o problema: servilismul. Cel putin in problema maghiara, acest servilism a creat situatii descalificante, ireparabile. Sub masca luptei pentru drepturi minoritare, liderii maghiari, pentru care Europa comunitara pare a fi un frumos altar pentru varsat lacrimi de crocodil, au obtinut practic tot ce si-au dorit de la guvernele de la Bucuresti, guverne a caror obtuzitate in chestiunea principalei minoritati a tarii poate intra lejer in Guiness Book. Dar sa-i lasam sa vorbeasca despre toate acestea chiar pe elevii romani de la Targu-Mures.
</b><b>***
"Cineva incearca sa ne izoleze; intelegerea dintre romani si maghiari nu e bine vazuta, ia painea de la gura cuiva..."
Calin Ignat este elev in clasa a Xii-a B, matematica-informatica. A implinit 18 ani, deci are atuul necesar varstei pentru a-si exprima opinia (spre disperarea lui Mark Bla, care considera ca elevii de liceu nu au suficient "discernamant" sa se pronunte intr-o problema care-i priveste direct).
"Cineva incearca sa ne izoleze; intelegerea dintre romani si maghiari, in general, si dintre elevii celor doua etnii de la <<Bolyai-Farks>>, in special, nu e bine vazuta, ia painea de la gura cuiva... Atunci cand am dat admiterea la acest liceu, stiam ca majoritatea colegilor vor fi maghiari, dar nu m-a interesat lucrul acesta, caci multi imi erau prieteni. Noua, romanilor, ne place maghiara si numai traind impreuna cu vorbitorii ei nativi avem sansa de a o invata. La fel se intampla cu elevii maghiari. Numai din discutiile libere cu noi, pe coridoare, la orele de sport, in recreatii, pot invata bine romaneste. Practic, la nivelul scolii, nu exista nici o problema. Niciodata nu a trecut prin cap cuiva (elev sau profesor) sa ne separam. Pana in aceste zile nefaste, problemele noastre, romani si maghiari, erau altele: invatatura, distractia, discotecile, sportul - preocupari normale ale oricarui licean. Nu exista sa spuna cineva: <<Tu esti roman, tu esti maghiar!>>. Lucrurile incepusera sa mearga tot mai bine in Targu-Mures, economic, cultural, social; deja incepuseram sa nu mai realizam ca suntem romani si maghiari. Pur si simplu, cand spuneai Istvn sau Jnos, nu mai stateai sa te gandesti: stai, mai, ca-i nume unguresc. Cred ca acest conflict este rezultatul unei mentalitati bolnave, este produsul mintii unor oameni bolnavi. Colegii de la sectia maghiara se feresc de interviuri. Nu din rea intentie. Ei nu vor sa dea aceste interviuri pentru ca ar trebui sa minta. Ei simt exact ce simtim si noi, dar nu pot sa spuna lucrul acesta, pentru ca le este frica, si atunci li se pare incorect sa vorbeasca rau si urat de noi - colegi de atatia ani -, asa ca mai bine tac. Noi apreciem lucrul asta, i-am inteles. Sunt persoane extraordinare, inteligente, pacat ca n-au venit la emisiunea de la Tvr 2, sa-i vada intreaga tara cat sunt de inteligenti si de bine educati. Cu toate acestea, nu sunt lasati sa vorbeasca. Directorul Blint a incercat sa ne impiedice si pe noi sa vorbim. As vrea sa stie toata lumea: in momentul acesta, nu ne e frica de nimeni; noi de aici nu plecam. Suntem la o varsta foarte sensibila, cand iei majoritatea deciziilor in viata. Daca acum traim separati, o sa ramanem cu parerea ca trebuie sa fim separati pentru totdeauna. Ce se intampla daca in liceu ar fi fost si negri? S-ar fi produs separarea in trei directii? Ce se va intampla daca pornim pe aceasta cale absurda, cand vor ajunge colegii nostri liderii de maine ai Udmr? Ce vor mai dori sa separe? Poate trotuarele din oras? Vor dori sa faca sectii separate pe stadion? Stranduri, baruri, restaurante, magazine separate?"
</b><b>"Cum se impaca separatismul din mintea unor lideri maghiari cu ideea de Uniune Europeana?"
Adrin Hbor este elev in clasa a Xi-a A, matematica-informatica. Si el a implinit 18 ani, deci iese de sub "interdictia" d-lui Mark Bla.
"Nu ne-a placut mai ales faptul ca am fost considerati piese de sah, scanduri de mutat de ici-colo, fara sa ne intrebe nimeni. Protestul nostru a fost declansat de clasa a Xi-a C, dar dupa prima ora de cursuri era semnat de 300 de elevi, inclusiv de aproape o clasa intreaga de colegi maghiari. In a doua pauza, multi dintre ei, in special fetele, au venit aproape plangand, tremurand, rugandu-ne sa le stergem semnaturile. Fusesera amenintate. Cu toate acestea, mai avem destui colegi maghiari pe liste (in data de 20 aprilie, fusesera stranse peste 1500 de semnaturi, atat din liceu, 600, din care 269 de la elevi maghiari, cat si de la ColegiileÊ<<Al. Papiu Ilarian>> si <<Unirea>> - n.r.). Toti spun ca vor in Ue, deci intr-o <<uniune>>. Atunci cum se impaca separatismul din mintea unor lideri Udmr cu ideea de Uniune Europeana?"
</b>
<b>"Convietuirea este sarea si piperul vietii noastre"
Sebastian Popovici este elev in clasa a Xi-a C, stiinte sociale si umane. Nu are 18 ani, dar crede ca are dreptul sa vorbeasca atata vreme cat e in joc destinul sau si al colegilor sai.
"De prietenii maghiari ma leaga o gramada de amintiri. Locuiesc pe o strada unde Popovici este singura familie de romani intre maghiari, strada <<Budai Nagy Antal>>. Multi vecini sunt prieteni cu parintii mei (Dezs, Imre), iar eu am crescut alaturi de Tams, Szolt, Bb, Loci, Raul. Cu ei am construit colibe din paie in parculetul de pe strada noastra, pe care le-am aparat de intrusii din alte gasti. Lor li s-au adaugat mai tarziu Gyuri, Ildika, Boti si Orsi. Pana sa se semneze acest Protocol, mergeam impreuna la discoteci, la chefuri, la reuniuni de familie. De la semnare, parca nu mai indraznim sa ridicam ochii unii la altii pe coridoare. Noi am fost obisnuiti unii cu altii, convietuirea este sarea si piperul vietii noastre."
Serban Sirka este in clasa a Xi-a C, fiul maghiarului Iosif si al romancei Margareta.
"Prin traditie, <<Bolyai-Farks>> a fost liceul cautat de elevii din familiile mixte, ca mine. Venind aici, este si mama impacata, si tata multumit. Daca se va desfiinta sectia romana, vor urma, mai mult ca sigur, o multime de divorturi in familiile romano-maghiare, tocmai din cauza lipsei unei scoli mixte. Faptul ca invatam impreuna este un castig pentru toti."
Ioana Gabriela Oroian, clasa a Ix-a C.
"Aici am dat admitere, aici doresc sa termin. Cand am venit, nu stiam o boaba de maghiara; acum inteleg si vorbesc binisor. Mie-mi place maghiara, este limba unei culturi importante. Pe de alta parte, daca n-am fi noi prin preajma, colegii maghiari ar uita romana, ar pierde si ceea ce stiu. Nu e adevarat ce spun unii, cum ca romanii trag in jos media liceului. De ce nu-si aduc aminte ca in 2001 sectia romana a avut media mai mare la bacalaureat decat sectia maghiara?"
Ana Maria Oroian, clasa a Ix-a C.
"Nu inteleg de ce tot compara unii protestul nostru cu ceea ce s-a intamplat in 1990. In vremea aceea, noi aveam 5-6 ani. Nu inteleg nimic, nici macar nu stiu bine ce-a fost. Noi vrem un singur lucru: sa ne intelegem bine in continuare cu colegii maghiari si sa nu plecam de aici. Ar trebui sa ne intrebe cand hotarasc in numele nostru, ca noi suntem viitorul acestei tari."
</b><b>"Stim ce avem de facut. Purtam pe mai departe banderolele tricolore indoliate"
Szolt Piros, clasa a Ix-a C
"Ideea separarii nu este normala. Avantaje pentru viitor ne aduce numai invatamantul mixt. Cum de nu-si dau seama politicienii ca actiunea lor va izola liceul? Deocamdata stim ce avem de facut: purtam pe mai departe banderolele tricolore indoliate si continuam strangerea de semnaturi, pichetarea Prefecturii si a sediilor celor doua partide. Din cauza manevrelor politicianiste, dupa ce am fost tradati de guvernanti, se simte deja o tensiune in scoala. De aceea, cred ca aplicarea asa-zisului Protocol este cea mai stupida chestie care ni s-ar putea intampla, cel mai otravit cadou primit de la cei care ne pot fi parinti."
Mihai Blaga, clasa a Ix-a C
"Protestul nostru nu vizeaza numai clasele actuale, ci si pe cele viitoare. Dorim sa existe clase romanesti si in viitor. Cea mai proasta solutie ar fi eliminarea treptata, deoarece ultimele clase vor ramane si fara diriginti. Profesorii nu vor astepta sa fie dati afara din lipsa de norma didactica. Deci separarea imediata n-o acceptam, iar cea treptata este catastrofala. Cel mai bine este sa lase lucrurile asa cum sunt. Spre deosebire de noi, care avem toate argumentele de partea noastra, maghiarii nu pot sa justifice actuala decizie luata la nivel inalt, pur si simplu nu au argumente."Ion Longin Popescu
La inchiderea editiei, aflam ca elevii, de data asta secondati de profesori, isi continua protestul. Chiar si Inspectoratul Judetean de Invatamant, incurajat de sustinerea presedintelui Iliescu, este de partea lor. Se spune ca, speriati de potentialul exploziv al conflictului creat de ei insisi, politicienii cauta "formule de compromis" pentru rezolvarea situatiei. N-au decat sa citeasca cele de mai sus; vor avea o buna sursa de inspiratie. Elevii de la Liceul "Bolyai-Farks" ii roaga pe cititori sa-si spuna opinia, indiferent daca sunt pro sau contra.
Se pot folosi telefoanele si e-mail-urile lui Adrin Hbor (093/31.34.85// ahabor@yahoo.com) si Calin Ignat (095/43.89.01// nutriany@k.ro), precum si adresa postala: str. Pandurilor nr. 20/8, Targu-Mures.