Cand a murit si cand a inviat Iisus?
- Reluarea unor date calendaristice, dublata de studiul configuratiilor astrale din rastimpul martiriului si al Invierii Mantuitorului le permite unor astronomi romani precizarea exacta a anului, zilei si orei la care Iisus a murit si a inviat. Printre sursele folosite se numara si enigmatica "Evanghelie dupa Petru", descoperita intr-un mormant din Egipt -
Informatiile despre moartea lui Hristos pe cruce sunt continute in Noul Testament, in evangheliile dupa Matei, Marcu, Luca si Ioan. Conform acestora, Iisus a fost rastignit de Pastele evreiesc, care a cazut intr-o zi de vineri. Marcu spune ca l-au rastignit la ceasul al treilea, iar Ioan - la ceasul al saselea. In deplin acord, primii trei evanghelisti consemneaza si faptul ca de la "ceasul al saselea, intuneric s-a facut peste tot pamantul, pana la ceasul al noualea". Singurul care nu aminteste de eveniment este Ioan. Imediat dupa ceasul al noualea, Iisus a murit si seara, vineri, Iosif din Arimateea L-a pus in mormantul sau. Intr-o varianta pierduta a vietii si mortii Mantuitorului, apocrifa Evanghelie dupa Petru, din care un fragment a fost descoperit in sicriul unui calugar, ingropat in localitatea Akhmin din Egipt, se spune ca intunericul a fost atat de mare, incat oamenii mergeau prin Ierusalim cu lampile aprinse. Din pacate, la fel ca multe alte relatari similare (au existat zeci de povesti evanghelice despre Hristos), si Evanghelia dupa Petru a fost dezavuata si interzisa oficial de catre Papa Gelazi I, printr-un decret emis in anul 496. Carte de capatai a templului de la Ierusalim, extrem de populara printre crestinii din secolele I si Ii, Evanghelia dupa Petru se baza pe marturiile extrem de concrete ale ucenicilor Mantuitorului, care stiau, desigur, data si ora la care Invatatorul lor murise si inviase. Dorinta lui Pavel, marele ideolog al crestinismului (care nu L-a cunoscut pe Iisus), de a inlatura amanuntele biografice in favoarea divinitatii fapturii Domnului ("noi propovaduim pe Hristos cel rastignit") a scos din circulatie o multime de informatii, atat de utile pentru cercetatorul de azi. Iata de ce stradania de a afla cu exactitate ziua, luna si ora la care s-au petrecut martiriul si Invierea Domnului este extrem de dificila.
Istoriografia antica nu spune nimic despre crucificarea lui Iisus, la fel cum nici Biblia nu spune nimic despre vremurile in care a trait Iisus. Nicaieri nu se vorbeste despre brutala asuprire la care romanii au supus Palestina, despre sutele de crucificari la care erau condamnati iudeii. Pe vremea lui Hristos, Palestina era un butoi cu pulbere, pentru ca se confruntau doua lumi cu doua religii deosebite. Pentru romani, cerul era plin de zei, in vreme ce iudeii credeau intr-un singur Dumnezeu, se considerau poporul ales, opunandu-se cultului intretinut in jurul imparatilor Romei. In cele patru Evanghelii oficiale, lucrurile acestea dispar insa. Singura opozitie existenta in ele este - dupa dorinta expresa a lui Pavel - aceea dintre adeptii si opozantii lui Iisus. Putine lucruri aflam si despre confruntarea religioasa dintre diferitele grupuri israelite care se dusmaneau. Cel mai important dintre ele erau esenienii, care nu sunt pomeniti in Noul Testament, desi principiile lor religioase, mai vechi cu o suta de ani, sunt preluate in mare masura de catre evanghelisti. Chiar si despre Iisus evanghelistii au scris doar ceea ce servea credintei. Cand s-a nascut si cand a murit nu scrie in texte si nu exista nici alte izvoare ale vremii din care lucrul acesta sa poata fi aflat. Numele lui Hristos nu figureaza in nici o sursa istorica, in mod explicit, istoria antica nu spune nimic despre crucificarea Sa. Cronicarii evrei, care au descris istoria templului din Ierusalim, nu stiu nimic despre "ruperea in doua a catapetesmei", iar Pliniu cel Batran, autorul "Istoriei Naturale", care a calatorit prin tarile Palestinei, cunoscandu-le bine trecutul, ba chiar a inchinat un capitol intreg eclipselor solare, nu aminteste nici un cuvant despre "intunericul" descris de evanghelisti. Si totusi, reconstituirea evenimentelor petrecute in urma cu doua milenii e posibila...
Prima noapte cu Luna plina...
"In luna intai, in ziua a patrusprezecea a lunii, catre seara, sunt Pastile Domnului", a randuit Moise pentru poporul evreu, celebrand astfel iesirea de sub robia egiptenilor, care a tinut 430 de ani. Concret, Pastele evreiesc se tine la prima Luna plina, dupa echinoctiul de primavara. Daca ziua cu Luna plina cade intr-o vineri, asa cum scrie in Cartea Sfanta, atunci Pastele evreiesc se tine sambata. Sa luam ca exemplu anul acesta, 2002. Echinoctiul de primavara a fost pe 20 martie. Prima Luna plina dupa aceasta data a fost pe 28 martie. Atunci s-a sarbatorit Pastele evreiesc. Deci, ca sa aflam cand a fost rastignit Iisus, trebuie sa cautam data echinoctiului de primavara si fazele Lunii, in jurul acelui eveniment cosmic. Dar in care an?
Dupa ce, prin tradarea lui Iuda, Iisus a fost prins in Gradina Ghetsimani, a fost dus mai intai la Anna, apoi la Caiafa, in fata sanhedrinului, iar dimineata, vineri, la Pilat din Pont. Pana in anul 16, Anna a detinut functia suprema de mare preot. Datorita masinatiilor abile si mijloacelor financiare de care dispunea din plin, el s-a mentinut la putere pana in anul 67. Aceasta ne explica de ce Iisus a fost dus mai intai la Anna si apoi la ginerele sau, Caiafa, care a detinut functia de mare preot intre anii 18-36. Iata un prim rezultat concret: Iisus nu putea fi judecat si crucificat dupa anul 36. Inca un element: functia de procurator al Iudeii, nu prea inalta, caci era subordonata autoritatii guvernatorului Siriei, Pilat din Pont a preluat-o in anul 26 si s-a mentinut la putere inca 5 ani dupa moartea lui Seianus (anul 31), deci pana in anul 36. In ruinele dezgropate ale teatrului din Cezareea (120 km de Ierusalim) s-a descoperit o tablita de piatra pe care era sapat numele lui Pilat din Pont. O prima concluzie este ca anul crucificarii lui Iisus este cuprins intre 26-36. Dar exact, care?
Dr. Tiberiu Oproiu si dr. Liviu Mircea, de la Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca, au calculat aceasta data, folosindu-se de programul "Jean Meeus", pe calculator. Au studiat intervalul de ani 26-35, extragand ziua si ora echinoctiului de primavara, fazele Lunii in jurul acestei date, eclipsele de Soare si de Luna pentru lunile martie si aprilie, precum si zilele saptamanii cand au avut loc aceste fenomene cosmice. Totul, conform calendarului gregorian, adica cel pe care-l folosim noi azi. Dupa cum stim, Iisus a fost rastignit intr-o zi de vineri a Pastelui evreiesc, deci intr-o zi de vineri cand este Luna plina si aceasta, dupa data echinoctiului de primavara. In cei 10 ani studiati, adica 26-35, prima Luna plina dupa echinoctiu a cazut vinerea numai in anii 30 si 33. In anul 30, echinoctiul de primavara a fost in 23 martie (joi) si prima Luna plina in 7 aprilie (vineri). In anul 33, echinoctiul a fost in 22 martie (duminica) si prima Luna plina in 3 aprilie (vineri). In anul 30, in lunile martie - aprilie nu a fost nici o eclipsa de Soare sau Luna vizibila de la Ierusalim sau Iudeea. In anul 33 a fost o eclipsa totala de Soare, in 19 martie (joi) (maximul ei fiind la ora 15:24) si o eclipsa partiala de Luna in 3 aprilie (vineri) cu inceputul la ora 17:51 si sfarsitul la 20:42, ambele vizibile din Ierusalim si Palestina. Sprijinindu-ma pe acest argument stiintific, consider ca Iisus a murit in ziua de vineri, 3 aprilie, anul 33. Deci a inviat catre dimineata zilei de duminica, 5 aprilie, anul 33.
Biserica si exegetii Bibliei considera ca Iisus a fost crucificat in intervalul de ani 30-33. In curtea bisericii ortodoxe din orasul Cugir, jud. Alba, exista o cruce cu inscriptia "Anul sfant 33-1933". Anul rezultat mai sus se incadreaza in aceste previziuni. Dar ora?
Locuitorii vechii Palestine numerotau orele incepand cu rasaritul Soarelui. De exemplu, ceasul al treilea era ora trei dupa rasaritul Soarelui, ceasul al saselea era ora sase dupa rasaritul Soarelui si asa mai departe. Asa au si scris evanghelistii, dupa cum fiecare poate sa citeasca. Deci se pune acum problema: la ce ora rasare Soarele la Ierusalim, in ziua de 3 aprilie? Avem un avantaj, ca Ierusalimul si Bucurestiul sunt pe acelasi fus orar, dar Ierusalimul are coordonatele geografice: latitudine N 31¡, 78 si longitudine E 35¡, 21. In urma calculelor efectuate de dr. Liviu Mircea, in ziua de 3 aprilie, la Ierusalim Soarele rasare la ora 5:27 si apune la 17:57. Deci ceasurile scrise in Evanghelii se socotesc incepand cu ora 5:27.
Marcu a scris: "Iar cand L-au rastignit, era ceasul al treilea". Deci Iisus a fost crucificat in jurul orei 8:27. Primii trei evanghelisti au relatat ca de la ceasul al 6-lea pana la ceasul al 9-lea s-a facut intuneric peste tot Pamantul, iar Luca adauga in plus: "Cand Soarele s-a intunecat". Inseamna ca de la ora 11:27 pana la 14:27 a fost o eclipsa de Soare, Iisus fiind pe cruce. La ceasul al noualea, deci la ora 14:27, Iisus a strigat celebrele cuvinte: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai parasit?". Apoi a zis: "Mi-e sete". Deoarece acolo era un vas plin cu otet, unul dintre evrei a pus in varful unei trestii un burete inmuiat in acel otet si l-a dus la gura Lui. Dupa ce Iisus a luat otetul, a zis: "Savarsitu-s-a". Si plecandu-si capul, si-a dat duhul. Toate aceste evenimente au luat ceva timp, cam intre 10-20 de minute. Tinand cont si de faptul ca ceasurile din Evanghelii sunt scrise intregi, adica fara a fi specificate minutele, deci ele sunt aproximative, eu cred ca nu gresesc daca consider ca Iisus a murit la ora 15, plus-minus 5-10 minute. Iar seara, deci in jurul orei 18, L-au ingropat. Toate evenimentele descrise mai sus sunt date in ora legala a Ierusalimului. Pentru Bucuresti, la aceste ore se mai adauga 27 de minute.
</b><b>Cand Soarele s-a intunecat...
Mai ramane de elucidat intunericul care s-a facut cand Iisus era pe cruce. Dupa cum stim, Iisus a fost rastignit de Pastele evreiesc, care e numai la faza de Luna plina. Dar eclipsele de Soare sunt numai la faza de Luna noua, iar eclipsele de Luna sunt numai la faza de Luna plina. Asadar cand Iisus era pe cruce nu putea sa se produca o eclipsa de Soare. O speculatie stiintifica de ultim moment acrediteaza ideea unei civilizatii extrasolare, careia si Iisus i-a apartinut si care a produs artificial o eclipsa totala de Soare in zona Ierusalimului. Dar sa revin cu explicatiile pe Pamant.
Dupa cum am aratat, in Palestina a fost o eclipsa totala de Soare in data de 19 martie (joi), anul 33, exact la faza de Luna noua, deci cu doua saptamani inainte de rastignirea lui Iisus. De la inceputul si pana la sfarsitul unei eclipse sunt aproximativ 5 ore. De la inceputul eclipsei totale si pana la sfarsitul eclipsei totale sunt aproximativ 3 ore, adica exact asa cum au scris Matei, Marcu si Luca. Daca folosesc limbajul evanghelistilor, intunericul a fost de la ceasul al saptelea (ora 13) pana la ceasul al zecelea (ora 16), dar cu doua saptamani inainte de crucificarea lui Iisus. Aici trebuie sa fac precizarea ca Evangheliile au fost scrise intre anii 36-95 (dupa Teologia crestina), in jurul anului 150 (dupa I.A. Lentmann si scoala mitologica), intre anii 100-125 (dupa A. Loisy si scoala mini-istorista) si intre anii 50-100 (dupa Zenon Kosidowski). Nici un evanghelist nu a fost martor ocular la evenimente si nu avea o pregatire stiintifica. Toate aceste lucruri neobisnuite s-au petrecut in cercul irational de fictiune si iluzii in care traiau primii adepti a lui Iisus si totodata autorii Evangheliilor. Nu este deci de mirare ca si intr-o astfel de relatare, valoroasa din punct de vedere cristologic, privind desfasurarea evenimentelor pe Golgota, fiecare dintre ei povesteste altceva. Se vede ca fiecare evanghelist s-a inspirat din alte surse si povestiri transmise din gura in gura. Cateodata, un evanghelist ori altul, pentru dramatizarea naratiunii ori pentru scoaterea in evidenta a vreunei teze, adauga produsul propriei sale imaginatii. De exemplu, Ioan - care si-a scris Evanghelia in jurul anului 90, deci la aproximativ 57 de ani de la moartea lui Iisus - nici nu mai aminteste de intunericul produs cand Iisus era pe cruce. Asadar fenomenul descris de primii trei evanghelisti este cu certitudine eclipsa totala de Soare din 19 martie anul 33. Cu trecerea anilor, s-a transmis in popor ca, atunci cand Iisus era pe cruce, s-a facut intuneric peste Pamant, pentru a se da evenimentului o dimensiune cosmica, divina. Dar, repet, eclipsa de Soare a avut loc cu doua saptamani inainte de crucificare.
Un argument in plus pentru sustinerea tezei de mai sus este si faptul ca atunci cand Iisus a fost introdus in mormantul lui Iosif din Arimateea, a inceput o eclipsa partiala de Luna, vizibila din toata Palestina. Ea a inceput la 17:51 si s-a sfarsit la 20:42, deci a tinut tot trei ore, cat au scris si evanghelistii. In limbajul popular de acum, spunem ca eclipsa a tinut de la ceasul al 6-lea pana la ceasul al 9-lea (post meridian). Este posibil ca limbajul popular de acum sa semene cu limbajul popular de pe timpul evanghelistilor, iar ei sa se refere la acest eveniment cosmic. In fond, cel mai conservator este poporul, si nu elitele.
Concluzia mea este, repet, ca Iisus a murit in ziua de vineri, 3 aprilie, anul 33, ora 15 (ora Ierusalimului). Folosind o alta metodologie de calcul, Teres Agoston, in "Biblia si Astronomia" (Budapesta, 1994), a ajuns aproximativ la aceleasi concluzii. Tin sa precizez ca acest articol nu-l puteam scrie fara ajutorul direct si generos al dr. Tiberiu Oproiu si dr. Liviu Mircea de la Observatorul Astronomic Cluj-Napoca, al Academiei Romane.
Invierea lui Iisus
Dupa cum am demonstrat, Iisus a murit vineri, 3 aprilie, anul 33, orele 15, si a inviat duminica 5 aprilie, anul 33, catre dimineata. Firesc se pune intrebarea: in jurul carei ore?, deoarece la noi exista obiceiul sa sarbatorim Invierea ba la miezul noptii, ba dimineata, in functie de obiceiurile locale. Trebuie sa precizez ca la Ierusalim, deoarece acolo s-a petrecut evenimentul cristic, in ziua de 5 aprilie, noaptea se termina la ora 5 si ziua incepe la ora 5:25. Intre orele 5 si 5:25 este crepusculul de dimineata, popular spus, se amesteca noaptea cu ziua.
Marcu si-a scris Evanghelia in anul 70 (maxim 75), spunand ca "Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, si Salomeea... dis-de-dimineata..., pe cand rasarea soarele, au venit la mormant". Deci ele au venit cel mai devreme, la ora 5:25 si au gasit mormantul gol.
Matei si-a scris Evanghelia in anul 75, din care citim: "cand se lumina de ziua intai a saptamanii (duminica), au venit Maria Magdalena si cealalta Marie, ca sa vada mormantul". Aici avem de-a face cu crepusculul de dimineata, care este intre orele 5 - 5:25, cand Iisus nu mai era in mormant.
Luca si-a scris Evanghelia in anul 90, deci la 57 de ani de la moartea lui Iisus: "iar in prima zi de dupa sambata (duminica), foarte de dimineata, au venit ele la mormant... Si au gasit piatra rasturnata...". Se pare ca ora este 5:25.
Ioan si-a scris Evanghelia intre anii 90-95, relatand: "Iar in ziua intai a saptamanii (duminica), Maria Magdalena a venit la mormant, dis-de-dimineata, fiind inca intuneric..."; aici este vorba de ora 5, cand se termina noaptea.
Moartea si Invierea lui Iisus nu pot fi elucidate real decat daca se apeleaza si la evangheliile apocrife, texte religioase neacceptate in randul scrierilor canonice. Printre ele se numara deja numita Evanghelie dupa Petru, care s-a bucurat de o autoritate imensa printre primii crestini. Se pare ca ea a fost prima Evanghelie scrisa dupa inaltarea lui Iisus si in ea se relateaza exact cum s-au petrecut evenimentele. Dezavuat in mod oficial, textul Evangheliei a disparut pentru totdeauna. Trebuie sa fim recunoscatori deci mentiunilor lui Origene (185-254) si Eusebiu (263-340) ca nu s-a uitat de existenta ei. Este usor de inteles tulburarea provocata in randul biblistilor, in anul 1892, cand a fost descoperit in apropierea satului Akhmin, din Egiptul de sus, un vechi cimitir din secolul al V-lea, iar intr-un sicriu, in care se aflau ramasitele pamantesti ale unui calugar, s-a gasit un fragment din Evanghelia dupa Petru, referitor la intamplarile din Saptamana Patimilor.
Martor al evenimentelor din Ierusalim, autorul scrierii afirma ca odata cu ingroparea lui Iisus, poporul evreu, inclusiv preotii si sfatul batranilor, a inceput sa se vaite si sa se loveasca cu pumnii in piept, deoarece a inteles pacatul pe care l-a comis. Capeteniile, inspaimantate de murmurul de nemultumire si disperare al poporului, s-au adresat lui Pilat, cu rugamintea de a pune straji langa mormant. Astfel ca un detasament numeros, de 30 de soldati, aflati sub comanda centurionului Petronius, si o mie de slujitori ai preotilor evrei, au blocat intrarea in mormant, cu o piatra grea, au pus 7 peceti, si-au intins corturile, incepand o paza neintrerupta, ca sa nu se fure cadavrul. Dar iata fragmentul principal al povestirii:
"Si iata ca in noaptea de sambata catre duminica, in vreme ce soldatii faceau de straja cate doi cu schimbul, se facu un zgomot in ceruri. Si au zarit cerul deschis si doi barbati care coborau din el in mare stralucire si se apropiau de mormant. Dar iata piatra cu care s-a inchis intrarea, ca se rostogolea singura si ca se da la o parte. Mormantul se deschise si cei doi tineri intrara in el. Vazand acestea, l-au trezit pe sutas si pe batranii care erau si ei acolo si faceau de paza. Iar cand le-au povestit ce au vazut, au zarit din nou trei barbati iesind din mormant: doi tineri il tineau pe al treilea, iar crucea venea in urma lor. Capetele primilor doi atingeau cerul, iar capul celui pe care-l duceau depasea cerul".
Mormantul lui Iisus s-a aflat pe dealul Capatanii (Golgota), chiar pe culmea sa stancoasa. Zidurile Cetatii Ierusalim erau cu 80 m mai la vale, in directia est si sud, iar poarta de acces cu 120 m mai jos, in directia est. Aici si maximum la aceasta distanta (120 m) a stat martorul ocular al Invierii, cel care a vazut profilandu-se pe cerul noptii siluetele celor trei barbati. Pentru aceasta, trebuia ca Luna sa fi fost pe directia S-V catre V. In noaptea Invierii (4 spre 5 aprilie) a fost Luna plina. Deci conditiile de vizibilitate erau excelente si martorii au vazut evenimentul cristic in toata realitatea sa. In noaptea Invierii, Luna a rasarit sambata seara la ora 18:47 (in 4 aprilie) si a apus duminica dimineata la ora 6:05 (in 5 aprilie), deci in jurul orei 0:30 era pe directia Sud. La ora 3:15 a fost pe directia S-V, iar la ora 4 a fost pe directia S-V catre V. In jurul acestei ore, cei doi insi de lumina care au venit din cer L-au luat pe Iisus din mormant, L-au tinut de brate (de subtiori), unul in dreapta si celalalt in stanga, si L-au dus cu ei. Iisus fiind mai inalt decat cei doi, cu aproximativ un cap, autorul Evangheliei sau alt martor ocular care apoi i-a relatat intamplarea a vazut pe fondul Lunii pline capetele celor doi tovarasi, iar capul lui Iisus depasea in inaltime discul Lunii pline, care era in spatele lor pe cer. Si astfel tragem concluzia ca Iisus avea 1,80-1,90 m inaltime, iar tovarasii lui numai 1,60-1,70 m inaltime. La ora aceea, Luna plina se afla jos, la orizont, deci deasupra dealurilor. Un argument in plus este si faptul ca, in jurul orei 4 dimineata, toti cei de straja dormeau.
Cei care au lucrat in schimbul trei in regimul comunist sau lucreaza si azi stiu ca somnul te apuca dupa ora doua noaptea, iar cei care puteau sau nu mai rezistau treji se culcau in jurul orei trei, pana la maximum catre ora cinci. Deci, biologic, corpul omenesc doarme sau atipeste in jurul orei patru dimineata.
Daca luam in considerare Invierea din Evanghelia dupa Petru, intelegem usor si ce se scrie in Evanghelia dupa Matei referitor la Invierea lui Iisus (28:2-4). Adica s-a facut un cutremur mare cand ingerul Domnului a coborat din cer, a pravalit piatra de la usa mormantului si sedea pe ea, infatisarea sa era ca fulgerul si imbracamintea alba ca zapada si cei care pazeau s-au facut ca morti. Apoi, ingerul a vorbit cu femeile. Aceasta este o dovada directa ca Matei s-a inspirat din Evanghelia dupa Petru. (Matei si-a scris Evanghelia in anul 75, iar Evanghelia dupa Petru este mai veche, posibil scrisa in anul 35, fiind folosita de prima comunitate de crestini din Ierusalim.) Concluzia acestui studiu este ca Iisus a inviat in ziua de duminica, 5 aprilie, anul 33, in jurul orei 4 dimineata (ora Ierusalimului care este si ora Bucurestiului). Deoarece acum am trecut la ora oficiala de vara, ora 4 a devenit ora 5 dimineata.
Descoperirea de la Akhmin
Akhmin este o asezare situata in Egiptul de Nord, pe malul Nilului. In ultimii ani, i s-a dat o mare importanta acestei localitati, datorita descoperirilor care s-au facut in cimitirele ei. Dealul Akhmin &Eth; de vreo trei kilometri lungime &Eth; este "burdusit" cu ramasite umane, ingramadite in gropi care contin intre opt si zece mici incaperi, aranjate una peste alta. Fiecare are cate douasprezece sicrie in ea. Tot aici s-au descoperit pesteri pline cu mumii, inghesuite toate impreuna in aceleasi adancituri.
Asezarea este cunoscuta mai ales pentru papirusurile sale, cele mai cunoscute fiind "Evanghelia dupa Petru" si "Apocalipsa dupa Petru", doua din acele numeroase texte neacceptate in randul scrierilor canonice si denumite apocrife. Cu toate acestea, Evanghelia s-a bucurat de o autoritate imensa, ea circuland aproape 300 de ani, pana ce a fost eliminata din circuitul larg al scrierilor recunoscute de biserica, disparand pentru totdeauna, cu exceptia fragmentului gasit in mormantul din satul egiptean Akhmin.Turcu Vasile
membru al Academiei de Stiinte din New York, Sua