Eveniment
"Made In Romania" - sau... "Ca la noi la nimenea!"
De curand, in viata noastra artistica s-a mai produs unul dintre acele foarte speciale spectacole ce poarta emblema "Dan Puric". Cu fiecare noua creatie gandita si realizata de el, Dan Puric uluieste atat specialistii, cat si marele public (care-l adora!). Mim, dansator, balerin, batand step mai dihai ca pe Broadway - iata calitatile de "interpret" exceptional al unor idei de exceptie, idei de spectacol, care ii apartin tot lui. Dan Puric este un creator de stari, un povestitor care stie sa foloseasca valorile ritmului si la ras, si la plans. El este un gag-man de elita, dotat cu un umor fin, adesea vitriolant - niciodata vulgar! Singur pe scena - sau cu Carmen Ungureanu, sotia lui, cu toata trupa ori veghind din culise desfasurarea spectacolului creat de el, artistul stapaneste cu egala forta atat scena, cat si publicul. Vraja e peste tot. Nu am acum in fata mea o "fisa" de creatie a lui Dan Puric. Stiu doar ca este obligatoriu sa amintesc aici macar: "Toujours lAmour" si "Costumele". Si mai stiu ca fiecare spectacol al lui este echivalent cu un triumf - fie ca el se petrece in tara, fie ca ia drumul strainatatii.
Si pentru ca acest "Made in Romania" este "facut in Romania" de un artist exceptional si de trupa sa, dar si pentru ca este lipsit de idiotenii, de prost-gust, de marlanie si de obscen, el nu este prezent pe nici un program al televiziunilor noastre particulare sau de partid. Cum sa se renunte la "mediocritati epocale" de tip "Banc-show", "Gong-show", "Academia vedetelor" si altele asemenea? Ori la "Vacanta Mare", pe urmele careia au inceput sa calce pana si distinsii, candva, Divertisi?
"Patria mea este Cultura", a spus Dan Puric in admirabilul sau discurs - un discurs scurt, ca un sfichi de bici -, atunci cand a primit pe scena Nationalului un premiu oferit de Ministerul Culturii. Cultura, si nu marlania, toparlania si imbecilitatea ridicate la rang de "arta" de niste bieti amatori care se cred vedete, ba chiar... Vip-uri. Si care-si concep prestatiile de parca publicul romanesc ar fi compus, in majoritate, din analfabeti, semidocti ori chiar debili mintal (vezi romanii, taranii romani infatisati de "artistii" de la "Vacanta Mare"!).
...Cel mai recent spectacol cu "Made in Romania" s-a desfasurat de curand in Sala "Rapsodia", pe strada Lipscani. Nota bene: In anii 30-40, pe aceasta scena se realizau spectacole de revista de nivel european, inima acestui teatru era celebrul Nic. Vladoianu, aici s-au lansat Ion Dacian, Silly Popescu si multi alti "asi" ai revistei romanesti. Muzica ce insotea fastuoasele spectacole de revista era semnata, indeobste, de "regele" muzicii usoare romanesti - Ion Vasilescu. In primele randuri, spectatorii erau in tinuta de seara... Dupa spectacol, lumea se raspandea prin restaurantele de lux din jurul Lipscanilor. Din anii 50, la"Rapsodia Romana" au evoluat, in spectacole care aveau sa faca inconjurul lumii, mari rapsozi populari. Pe aceasta scena au aparut - cu mare succes - artisti ca Gheorghe Zamfir, Nicolae Herlea, Dan Iordachescu. Dupa Revolutie, mai exact dupa cateva "tresariri" intermitente, Teatrul "Rapsodia" a murit, se pare, definitiv. Dotari importante au disparut, starea cladirii este jalnica!
Cat priveste Lipscanii, strada - semnalata in documente oficiale inca din 1508 - arata acum ca dupa Revolutia din 1989, mai exact ca dupa un bombardament constiincios, care i-a "mancat" cladirile istorice una dupa alta. Lipscanii seamana azi cu un batran bolnav, stirb si neingrijit! Din 1998, Ion Caramitru a initiat o lege care sa apere si sa ajute la refacerea Centrului Istoric al Orasului Bucuresti. Proiectul de lege zace si azi - neluat in seama - prin sertarele parlamentarilor.
Cam in aceeasi perioada se initia si un Concurs International pe tema "Bucuresti - 2000". El a fost castigat, dupa cate stiu, de un arhitect austriac, care a propus o ingenioasa solutie de "legare" (din punctul de vedere stilistic) a Bucurestiului vechi - adica a ceea ce a mai ramas din el dupa urgia dezlantuita de buldozerele lui Ceausescu - cu orasul nou, adica padurea de blocuri fara identitate. Scump platit, proiectul zace de peste doi ani in alte sertare, in timp ce mai-marii Bisericii Ortodoxe se pregatesc pentru un alt concurs international, privind construirea unei catedrale-gigant, pe masura giganticei noastre saracii. Ca la noi la nimenea! Si pe banii cui?Silvia Kerim
Cinema
La Cluj va debuta
Primul Festival International de Film de lung metraj din Romania
Salile pline cu care se desfasoara cele doua festivaluri anuale de scurt metraj, succesul de casa al noii pelicule semnate Nae Caranfil, "Filantropica", cursa nebuna a televiziunilor particulare pentru difuzarea filmelor romanesti vechi - toate acestea arata pofta cu care publicul s-a intors spre productiile autohtone si par sa reprezinte semnele iesirii cinematografiei romanesti din zona neguroasa a ultimilor ani. De bun augur este si debutul primului festival international din Romania, dedicat exclusiv filmelor de lung metraj. Organizat de Asociatia Film Xxi la Cluj, in perioada 3-9 iunie 2002, Festivalul International de Film "Transilvania" se va desfasura sub inaltul patronaj al Presedintiei Romaniei si va fi sustinut de catre Centrul National al Cinematografiei, Academia Europeana de Film din Berlin si Festivalul de Film din Varsovia. Comitetul de organizare al festivalului este format din Tudor Giurgiu - director artistic, un tanar regizor de la care a pornit ideea acestui eveniment, Mihai Chirilov - director artistic si Ada Rosetti - Media & Pr Director.
Potrivit directorului festivalului, "tinta principala este ca in cativa ani sa ne gasim un loc pe harta festivalurilor de film europene". Un alt tel al festivalului este promovarea filmului romanesc, pentru ca acesta sa reintre in circuitul valorilor europene. A fost ales Clujul, pentru acest prim festival international, atat datorita faptului ca este orasul cu cel mai bun procent de frecventare al cinematografelor, datorita traditiei culturale, istorice, cat si datorita unei optiuni sentimentale a... clujeanului Tudor Giurgiu, care spera ca "tot orasul sa graviteze in jurul festivalului". Programul festivalului, la care vor fi proiectate 40 de filme, se imparte in sase sectiuni: competitia internationala a realizatorilor aflati la primul sau la al doilea film, o panorama a filmelor premiate recent la diferite festivaluri - intre acestea se vor afla "No Mans Land", premiat cu Oscar pentru cel mai bun film strain si "Mulholland Drive" al lui David Lynch -, o retrospectiva a filmelor romanesti realizate in 2001, un program de filme fantastice si horror, o retrospectiva a unui regizor sau actor de talie internationala care va fi invitat la festival si alte evenimente speciale. Juriul festivalului, care va fi compus din personalitati in domeniu, va acorda doua premii: "Trofeul Transilvania" (6000 Usd), pentru cel mai bun film, si "Premiul Special al Juriului" (3000 Usd), cel de-al treilea premiu urmand a fi acordat pe baza voturilor spectatorilor. Spectatori care, daca luam in seama hotararea si seriozitatea cu care se organizeaza acest festival, vor putea participa, peste putin mai mult de o luna, la unul din principalele evenimente culturale ale anului in Romania.Iulian Ignat