Am intalnit tigani fericiti
Cesky Krumlov, mica localitate din sudul Cehiei, era pe vremea comunistilor frumoasa din padurea adormita. Prin grija unor edili gospodari, s-a trezit la viata ca in orice poveste cu a fost odata. Acum este vizitata de un milion si jumatate de turisti pe an: cehi, germani, austrieci, dar si personalitati prestigioase, cum sunt regele Suediei si printul Charles, sensibili la farmecul medieval al localitatii, strajuita cu grija de un castel - restaurat. Tot cu grija au fost refacute strazi, piete, cladiri, fatade de epoca si un teatru baroc cu faima. Restaurarea, edificarea unei infrastructuri hoteliere si cateva festivaluri muzicale au facut din Cesky Krumlov a doua destinatie turistica ceha, dupa Praga. Orasul a fost clasat de Unesco in patrimoniul mondial al umanitatii si, cum ziceam, atrage anual un milion si jumatate de turisti.
Cesky Krumlov a avut si probleme. Ca in toate tarile foste comuniste, tiganii erau una dintre ele, cu reverberatii acute in actualitate. Mai mult sau mai putin grave intr-o societate in care discriminarea tiganilor este tributara unei xenofobii cu radacini adanci. Intr-un sondaj din 1997, 69% dintre cehi aveau o atitutine negativa fata de rromi, iar 87% nu voiau vecini tigani. Acum, la Cesky Krumlov se vorbeste si de o indrazneata, si reusita, experienta de integrare a rromilor.
Primarul, de dreapta, a constatat ca intreaga populatie a profitat de caderea comunismului, nu si cei 300.000 de rromi din Cehia. Saraci, putini educati, subcalificati, tiganii sunt tot marginali. In Cesky Krumlov va fi altfel, si-a zis primarul cel de dreapta. Procentul tiganilor din oras e acelasi cu media nationala, 5%, deci vreo 750, pana la 1.000, la cei 15.000 de locuitori ai orasului. Mai intai, primarul s-a intalnit cu patriarhii celor doua mari familii tiganesti, respectati si cu autoritate in comunitate, propunandu-le asocierea la restaurarea orasului. Au batut palma, iar meseriasii tigani, indemnati de liderii lor, au raspuns prezent! In plus, Primaria a incredintat tot tiganilor curatenia orasului, printr-o firma comuna, cu 30 de salariati, dintre care 21 tigani. Probabil ca alta firma ar fi facut treaba mai bine si mai repede, dar n-ar fi angajat nici un tigan! Asa au fost rezolvate probleme grele. "Integrarea rromilor in economia locala", zice primarul, "este cea mai buna garantie a pacii sociale." Saptamanal, primarul se intalneste cu liderii tiganilor si impreuna stabilesc ce s-a facut si ce s-ar mai putea face.
Rezultatul? In Cesky Krumlov criminalitatea se apropie de zero! In ultimii ani, nici un turist n-a fost victima hotilor de buzunare. Tiganii insisi au declarat Cesky Krumlov "oras interzis hotilor de buzunare" si vegheaza ca altii, din alte localitati, sa nu vina la "produs", sa tulbure turistii, linistea orasului si armonia intercomunitara.
In plus, localnicii s-au obisnuit si cu primul politist tigan care patruleaza pe strazi si isi asuma etnia. Asa cum in Bronx sunt trimisi sa patruleze politisti negri, politistul tigan e cel care pleaca in misiune, impreuna cu un coleg, cand izbucneste un scandal in case locuite de fratii lui de sange, ca se mai intampla si la ei. De cand politistul tigan a fost vazut la televiziune, primarul localitatii si liderii tiganilor sunt foarte solicitati. Politicienii, dar si tiganii din alte orase vor sa stie si sa vada cum functioneaza acest laborator al tolerantei. Chiar si pentru cehi, altfel toleranti, Cesky Krumlov e surpriza care trebuie vazuta in actiune si la fata locului.
Sigur, cu o floare nu se face primavara. Insa cand am citit povestea asta, intr-un numar vechi al revistei "L "Express", nu stiu de ce, m-am gandit la Dracula Park, la politicieni, imparati si regi de mucava, la unii lideri ai tiganilor, la Ong-urile care irosesc atatia bani pe prostioare, simpozioane si caraghioase manifestari folclorice. Parca sunt nebun!
N.C. Munteanu