Nu iese fum fara foc
Nu cred ca in momentul de fata cea mai arzatoare problema a Guvernului ar fi trebuit sa fie recensamantul. Cel putin din punct de vedere demografic, scurgerea unui deceniu de la cel precedent nu poate aduce in mod normal nimic nou. Suntem insa in Romania, patria lui Dandanache.
In definitiv, cui serveste acest recensamant? Am motive intemeiate sa pun aceasta intrebare. Daca memoria nu ma insala, "recensamantul" a fost printre primele cuvinte pronuntate de "noua" putere dupa castigarea alegerilor, inaintea punctarii masurilor social-economice si a intentiilor legislative ce se impuneau in momentul venirii la guvernare. Atunci, tin minte, am fost putin nedumerit de oportunitatea lui, de tonul, as spune imperativ, al anuntarii lui. Apoi, nu i-am mai dat atentie. Viata devenea cu fiecare zi ce trecea tot mai dificila. Noua putere se confrunta, asemenea celei precedente, cu urmarile jafului produs de clientela politica din anii 1992-1996 la Bancorex etc. Cui ii mai arde de recensamant?! Si totusi ... La o saptamana sau la o luna dupa anuntarea efectuarii noului recensamant, Guvernul ungar lansa cu surle si trambite sintagma "legitimatie de maghiar". Cum bine se stie, s-a lasat cu scandal international, mai ales in statele vecine cu Ungaria, la Venetia s-a dat chiar un verdict defavorabil acestei sintagme. Dar, cu unele corecturi formale, Guvernul roman a acceptat-o, facand sa zicem nota discordanta. Conta mai mult alianta cu Udmr! Asta internationalism, daca n-o fi cumva un complex de inferioritate.
Nu am raspuns la intrebarea "cui serveste acest recensamant?". Fraza ar fi aceasta: tentati de unele avantaje economice pe care statul roman inca nu le poate oferi, este posibil, chiar sigur, ca multi cetateni din Transilvania si din Banat, cetateni de etnie romana, sa cada in capcana intinsa de Budapesta, fie cautand sa obtina "legitimatia de maghiar", fie sa se declare maghiari la recensamant. Dispretuiti ca romani, vor fi pretuiti ca maghiari. Este, trebuie sa recunosc, un model de deznationalizare "in timp". Fireste, nu sunt nici primul, nici ultimul care il semnaleaza, insa nimeni nu a stabilit pana acum o relatie intre acest recensamant, care a marcat ca o obligatie secreta inceputurile actualei guvernari, si "chestiunea legitimatiei de maghiar", care nici ea nu a aparut din senin la momentul oportun, ciudat de oportun. In acest context, ma intreb: oare nu va fi viciata realitatea etnica din Transilvania si Banat, exprimata pana astazi si de "voturile constante" obtinute de Udmr in alegeri? Sunt curios sa vad cat de mare va fi diferenta dintre cifrele din martie 2002 si cele din iarna anului 1991, cu atat mai mult cu cat episcopul Tkes se declara mereu ingrijorat de descresterea populatiei maghiare din Transilvania. Sa se fi inselat sfintia sa? ...Emanuel Badescu