Editorial

Redactia
Interesul national nu se joaca la Rasarit. Tocmai cand Romania a decis sa adopte o pozitie diplomatica pragmatica, care sa conduca la semnarea Tratatului cu Rusia, au inceput provocarile nationaliste si cele antiromanesti de la Chisinau. In jocul acesta dintre nationalistii si comunistii moldoveni,...

Interesul national nu se joaca la Rasarit

Tocmai cand Romania a decis sa adopte o pozitie diplomatica pragmatica, care sa conduca la semnarea Tratatului cu Rusia, au inceput provocarile nationaliste si cele antiromanesti de la Chisinau. In jocul acesta dintre nationalistii si comunistii moldoveni, partidele romanesti nu au ce sa caute. Pentru ca in momentul in care si-ar da cu parerea - sa zicem despre faptul ca Partidul Popular Crestin Democrat a fost interzis (pentru o luna!?!) -, ar fi acuzate ca se amesteca in treburile interne ale statului suveran Republica Moldova. De fapt, asa s-a si intamplat. Exista inconstienti in tara noastra care ar vrea sa treaca Prutul, dar nu au "ostasi" carora sa le comande, exista paranoici care cred ca Romania ar trebui sa sustina pana in panzele albe partida unionista din Basarabia. Intr-un veritabil acces de delir interpretativ, ei nu ezita a-i socoti "kaghebisti" pe oamenii rationali, care indeamna la prudenta in relatia cu Moscova si Chisinaul, in anul Summitului Nato de la Praga. Noroc ca nimeni nu le acorda atentie la nivel decizional.
Cu certitudine, urmasii Kgb-ului (ca si Gru-ul) incearca multe jocuri in zilele noastre. In nici un caz "agentii de influenta" ai Moscovei nu vor milita pentru integrarea calma a Romaniei in Nato. Mai degraba, ei vor manipula fervoarea nationalista, pornirea emotionala intensa de amestec in manifestarile de la Chisinau, cearta cu Moscova pe tema Tratatului, in care treburile Moldovei sa joace un rol de dinamita. Cu cat incearca vreunul sa ne amestece mai mult la Rasarit, inclusiv in chestiuni de afaceri, cu atat trebuie mai multa prudenta. Mai sunt si alte tehnici, inclusiv provocarea tensiunilor interetnice, cum s-a intamplat cu evenimentele de la Targu-Mures, de la care se implinesc in aceasta luna doisprezece ani. Cu toate ca acele provocari au inceput inainte de tensiunile care aveau sa atraga razboiul civil si aparitia de noi state in Iugoslavia, la noi nu s-a cazut in capcana. Pe vremea coalitiei democratice si a presedintelui Constantinescu, in timpul scandalului cu "lista lui Severin", cativa dintre cei vizati de fostul ministru de externe isi facusera bagajele pentru a fugi din tara. Erau speriati degeaba, pentru ca autoritatile de atunci nu aveau de gand sa faca nimic. Iar o parte dintre cei care faceau jocurile altor tari in Romania au scapat. Alta tehnica este specularea frustrarilor istorice.
Pactul Ribbentrop-Molotov a fost una dintre intelegerile abominabile ale istoriei europene, in care totalitaristii nazisti si cei comunisti si-au impartit sferele imperialiste de influenta pe seama statelor mici. Romania s-a trezit in 1940 ca pierduse cea mai mare parte a teritoriilor castigate in 1918. Intrarea in razboi de partea Germaniei naziste impotriva Rusiei Sovietice a fost un "act patriotic" care a adus apoi Romaniei numai pierderi, mai ales dupa continuarea razboiului dincolo de granitele teritoriilor luate inapoi. Unii nu mai simt azi decat clocotul de patriotism la amintirea indemnului de a trece Prutul, dar uita tot ce s-a petrecut ulterior. Amestecarea armatei romane intr-un razboi de durata intr-o tara straina a dus la crime de razboi, deportari de populatii, genocid, pierderi enorme de vieti omenesti, raniti, prizonieri, umilinta pierderii prin lupta a teritoriilor in fata atacatorilor comunisti, tradarea "aliatilor" nazisti, ocuparea Romaniei de catre sovietici, transformarea tarii noastre intr-un satelit al Moscovei, pierderea teritoriilor pentru care se intrase initial in lupta, platirea daunelor exagerate de razboi, iar apoi, la decenii de comunism, a caror mostenire inca o suportam. Chiar si modul in care s-au produs evenimentele din decembrie 1989 poarta amprenta unor decizii luate la Kremlin. O serie de alte evenimente dubioase din perioada postcomunista au purtat amprenta influentei rasaritene.
Romania a incercat sa iasa din acest infern prin integrare in Ue si Nato. Nu a ajuns acolo, nu se stie cand se va intampla acest lucru si nici macar daca se va intampla vreodata, pentru simplul motiv ca intre provocatorii si manipulatorii din exterior, pe de o parte, si ultranationalistii din interior, pe de alta parte, exista un fel de consens tacit pentru a impiedica acest lucru. Pe vremea razboiului din Iugoslavia, manipulatorii din Rasarit au reusit sa clatine simpatia populara pentru Nato si sa inculce un fel de fraternizare cu regimul represiv al lui Milosevici. Nu ar trebui sa uitam care erau politicienii care au simpatizat cu cel care este judecat acum pentru crime de razboi si crime impotriva umanitatii de catre Tribunalul de la Haga. Impotrivirea multora fata de ideea bombardarii Iugoslaviei a fost speculata imediat atunci si s-a propus intrarea Romaniei intr-un fel de axa Rusia-Belarus-Iugoslavia. Noroc ca majoritatea existenta atunci in Parlament a pastrat orientarea pro-Nato a Romaniei. Datorita acestui lucru, la Helsinki s-a luat decizia istorica de a accepta tara noastra in categoria tarilor care negociaza cu Ue.
Orientarea prooccidentala a guvernelor de la Bucuresti a continuat si dupa alegerile din 2000. Ceea ce nu inseamna ca jocurile sunt facute. A fost aproape imposibila impiedicarea integrarii in Nato a tarilor din Europa Centrala (Polonia, Republica Ceha, Ungaria), pentru ca ele apartineau in cea mai mare parte Occidentului. Romania are insa o identitate de granita intre cele doua lumi. Religios, Romania este predominant ortodoxa, apartinand crestinatatii rasaritene. Dar romanii nu sunt un popor slav, ci apartin familiei occidentale a latinilor. Spiritual, cultural si politic, modernizarea, democratizarea, liberalizarea au fost procese petrecute sub profunda influenta occidentala. Influentele civilizatorii franceza, germana, austriaca si central-europeana si-au pus pecetea profund asupra Romaniei moderne.
Apoi a venit perioada comunista, iar multe s-au sters sau atenuat. Acum, Romania a optat din nou pentru o anumita identitate. Republica Moldova a optat pentru apartenenta la Csi si dependenta de Moscova, spre deosebire de republicile baltice, care s-au simtit mereu central-europene si legate de tarile scandinave. Jocul pe care incearca unii sa-l faca, pentru a smulge Moldova din spatiul de influenta al Rusiei, comporta riscul de a scoate Romania de pe traiectoria ei de integrare euro-atlantica.
Cand lucrurile se vor clarifica, cand Romania va apartine Nato si Ue, atunci se va putea rediscuta problema raporturilor cu Republica Moldova. Cetatenii acelei republici va trebui sa decida singuri daca sunt "moldoveni" sau romani, daca vor sau nu apropierea de Romania sau de spatiul rasaritean. A discuta acum aceasta problema, cand peste 50% din populatie continua sa ii sprijine pe comunisti, este timp pierdut. Saracia de peste Prut este mai mare decat dincoace, iar Romania chiar nu are resurse pentru a oferi ceva celor care cer. Cand va redeveni prospera, altfel se va pune problema.Dan Pavel