O sansa uriasa pentru Romania - Parcurile Nationale</b><b>Mihai Zotta</b><b>- inginer silvic din Zarnesti -</b><b>"Cand un turist rupe o garofita din Piatra Craiului, se duce vestea la Strasbourg si Berna"
Daca ai "norocul" sa primesti o camera la drumul national, in oricare pensiune centrala din Bran, pune un somnifer la indemana, pe noptiera. Cum se lasa noaptea, incepe infernul camioanelor grele cu remorci, incarcate pana la refuz cu busteni. De 12 ani, "marfare" nenumarate (zgomotul seamana perfect cu al unor trenuri de marfa) duc la vale, spre sud, padurile din Ardeal. O pornire cumplita de distrugere, o capodopera de spoliere cu acte in regula, un sabotaj la scara nationala, iata ce s-ar putea spune, pe scurt, despre actiunea sinucigasa a unor compatrioti (!) care, de dragul banilor, sunt in stare sa-si scoata la mezat fundamentele fiintei nationale (padurea este, pentru romani, un astfel de fundament!). Cu aprobarea criminala a guvernantilor care s-au perindat pana acum la putere (cand nu au fost partasi directi la jaf), acesti oameni fara Dumnezeu n-au gasit de cuviinta sa scoata bani din alte afaceri, decat din exportul de busteni pe care nu i-au plantat ei, si nici familiile lor, ci bunicii si strabunicii celor care, astazi, cu gatul lungit peste poarta, asista neputinciosi la defilarea milioanelor de metri cubi din lemnul cel mai bun al codrilor. Ca in orice tara din Lumea a Treia, acesti "paduchi" de lemn nu mai au rabdare sa prelucreze frumusete de trunchiuri, sa le transforme in scanduri si in mobila, vanzandu-le in acest fel la un pret mai bun. Arendasi hamesiti, ei se multumesc cu "bani mici", dar care se inmultesc peste masura, din numarul imens de "piese recoltate" an de an.
</b><b>***
La presiunea unor foruri internationale, in perioada romantica a venirii democratice la Putere, guvernantii au facut, in raspar cu "convingerile" lor politice, si un lucru bun: au infiintat, inca din 1990, 13 "parcuri nationale" de protectie a padurilor, a florei si faunei montane. Dar abia in 1999, in urma unor discutii de luni si ani de zile, au fost stabilite, in fine, si administratiile a doar 3 dintre cele 12 parcuri, Banca Mondiala punand la bataie 5,5 milioane de dolari pentru crearea infrastructurii. De voie, de nevoie, a venit si Guvernul cu 2,4 milioane de dolari, iar Regia Nationala a Padurilor, saracita de "carausii muntilor", a intrat in joc cu 0,9 milioane de dolari. Asa au luat fiinta administratiile celor trei parcuri: Parcul National Piatra Craiului, Parcul National Retezat si Parcul National Vanatori Neamt. In ceasul al 12-lea, suprafete de cateva zeci de mii de hectare de paduri, la care se adauga toata bogatia cunoscuta a muntilor, intra sub protectie internationala. Europa a inteles, inaintea politicienilor de la Bucuresti, ca tezaure naturale inestimabile sunt amenintate cu pieirea.
Recent, in organizarea Regiei Nationale a Padurilor, Directiei Silvice Brasov si administratiei Parcului National Piatra Craiului, s-au tinut, in prezenta ziaristilor, primele actiuni de management al ariilor protejate din Carpatii Romaniei. In cadrul proiectului, intitulat, in limba de lemn a organismelor comunitare, "Managementul Conservarii Biodiversitatii in Romania", lucreaza, in calitate de responsabil de "constientizare (!) publica si ecoturism", si inginerul silvic Mihai Zotta.
</b><b>"Flora Parcului National Piatra Craiului reprezinta mai mult de 30% din flora Romaniei"
- Ce este un "parc national", d-le inginer?
- O zona in care natura are o valoare deosebita si este protejata prin lege. Parcurile nu sunt create la intamplare. Pe teritoriul lor exista specii de plante si animale rare, endemice (specifice numai acelei regiuni) sau pe cale de disparitie, elemente geologice deosebite sau fenomene geografice spectaculoase. Parcurile nationale sunt adevarate "sali de clasa in aer liber", in care oamenii pot fi educati cu privire la necesitatea conservarii naturii. In fine, dintr-un parc ocrotit fac parte, de asemenea, rocile, peisajul, aerul, solul si subsolul.
- Ca specialist in "constientizare", va rog sa ma ajutati sa inteleg de ce Piatra Craiului, si nu alta zona, a fost declarata parc national? De ce ar trebui sa vina turistii romani si straini ca la Mecca in inima Carpatilor?
- Piatra Craiului (Knigstein in limba germana) este cea mai spectaculoasa creasta calcaroasa din tara, cu o lungime de aproape 25 km. Aici au fost descrise, in ultimele decenii, circa 1300 de specii de plante, din care 143 sunt pe lista plantelor ocrotite, unele chiar prin directive ale Consiliului Europei. Nu este exagerat sa afirm ca, daca un turist rupe o garofita de munte din acest parc, se duce vestea la Strasbourg sau Berna, orasele in care au fost elaborate diverse conventii la care este parte si Statul roman si ai caror trimisi monitorizeaza periodic organizarea si modul in care se cheltuiesc banii oferiti de Gef (Global Environmental Fund). Cu o inaltime de 2238 m (varful Piscul Baciului), cu o temperatura medie anuala pozitiva, Piatra Craiului este mandria Carpatilor Romaniei, altarul ei natural. Datorita concentratiei mari de calcar, padurile de molid urca foarte sus, se agata de stancarii - ceea ce nu se intampla nicaieri in alta parte. Arborii isi infig radacinile in piatra si se hranesc din ea, ca maslinii din stancile Olimpului. Salbaticia tinuturilor este perfecta, frumusetea florilor de camp (garofitele, galbenelele, poroinicul, sangele voinicului, zambrul, macii galbeni, bulbucii, ghintura, floarea-de-colt, orhideele, crinii de padure, tranjii si multe altele) intrece orice inchipuire. In raristile dintre palcurile de jnepeni de la limita superioara a padurii creste frumosul si parfumatul bujor de munte (smardar) si barba ungurului. Valcelele si hornurile alpine si subalpine au, la randul lor, o vegetatie bogata, formand buruienisuri ce supravietuiesc conditiilor de lumina difuza. Cunoscand faptul ca pe teritoriul Romaniei au fost inregistrate, pana in prezent, 3136 specii spontane de plante, rezulta ca flora din Piatra Craiului reprezinta mai mult de 30% din flora tarii noastre. La acestea, vom adauga 179 specii de muschi, 260 specii de licheni si peste 300 specii de ciuperci. Numai in studiile din 2000-2001 au fost identificate, in zona noastra, 16 specii de plante superioare noi pentru Piatra Craiului si o specie noua pentru tara (Woodsia pulchella), precum si 85 specii de muschi si 65 specii de licheni noi pentru masivul nostru.
</b><b>"Avem un adevarat paradis, la care altii din Europa nici nu viseaza"
- Distinsa cu un premiu la Eurosite (Eurosite Management Award) - Mentiunea Speciala, administratia Parcului National Piatra Craiului s-a dovedit la inaltimea sperantelor puse in ea. Ce alte miracole aveti in "subordine" si cum controlati cele 14.800 de hectare ale rezervatiei?
- Controlul padurii il fac padurarii silvici, in timp ce controlul vamal este indatorirea filialelor de vanatoare din judetele Brasov si Arges (pe teritoriul carora se intinde Parcul). Controlul general va fi facut de 2 rangeri (padurari) angajati, pe langa care vor lucra rangeri voluntari. Parcul gazduieste si o fauna fabuloasa: speciile de interes cinegetic (lupul, ursul, vulpea, rasul), nevertebratele, fluturii (circa 90 de specii), pestii (zglavoaca si pastravul), reptilele (soparle de tot felul, salamandre, tritoni cu creasta, tritoni de munte, buhaii de balta, serpi, naparci, gusteri etc.), rapitoarele mari (inca in numar mic: acvila de munte, acvila tipatoare mica, sorecarul comun, uliul porumbar, soimul randunelelor, vanturelul rosu, cucuveaua). In cheile si zonele stancoase, sunt intalnite: fluturasul de stanca - specie rara; brumarita de stanca, drepneaua neagra, drepneaua mare, mierla de piatra, pitigoiul de bradet, sfranciocul rosiatic, ochiul boului, mierla gulerata si chiar cocosul de munte, ierunca, codobatura galbena, pescarelul negru. Au fost identificate, pana in prezent, 15 specii de lilieci, din care 14 sunt strict protejate conform Conventiei de la Berna, iar 6 sunt specii de interes comunitar, conform Directivei 92/43 a Consiliului Europei. In fine, avem in grija circa 120 de capre negre, precum si multi cerbi, mistreti, capriori, bursuci, jderi, pisici salbatice. Intr-un cuvant, un adevarat paradis, la care altii din Europa nici nu viseaza.
- Cati turisti viziteaza anual Parcul?
- Peste 100.000, din care majoritatea sunt tineri. Din pacate, cei mai multi vin cu cortul si stau o zi, nu cheltuiesc nici un ban in magazinele alimentare din zona, nu ajuta la ridicarea nivelului de trai al localnicilor. Sunt totusi si unii care exagereaza cu alcoolul, distrugand totul in cale sau aruncand tone de gunoi. Am refacut marcajele, am inceput instalarea punctelor de depozitare a gunoiului, am reconstruit unele refugii vandalizate.
- Cum luptati cu indisciplina acestor asa-zisi turisti? Sunteti inarmati? Puteti aplica amenzi?
- Nu mergem pe aceasta cale, deoarece credem mai mult in valentele educatiei. Am stabilit publicul tinta: copiii. Ei sunt cei mai receptivi la ideea protejarii naturii, se implica sufleteste in actiunile noastre. Pe de alta parte, ei reusesc sa exercite o influenta benefica asupra parintilor. In fine, ei vor culege, in viitor, roadele protectiei incepute azi. Colaboram cu 9 scoli, in cadrul carora am format cluburi ecologice de cate 20-30 de membri. Impreuna cu Ong-ul "Carol Lehman" din Brasov, am elaborat un Manual de Educatie Ecologica inspirat din Parcul Piatra Craiului, ce va fi introdus ca manual optional in scoli. In cadrul taberelor de vara, copiii pornesc in cautarea gunoaielor (sticle, pungi si hartii). Nu o data, ei le-au atras atentia turistilor ca nu e civilizat sa puna cortul oriunde, sa arunce resturile pe pajiste. Turistii au fost destul de mirati, vazand ca altii strang mizeria in urma lor, unii chiar au rosit si au trecut la treaba. Parcul va fi dotat in curand cu trei campinguri (Plaiul Foii, Cabana Curmatura, Brusturet) si vom interzice camparea in zonele de protectie a caprelor negre. Bineinteles, am elaborat un regulament al Parcului, care speram ca va fi acceptat de Ministerul Mediului. Acolo sunt prevazute sanctiuni si amenzi, peste cele existente deja in legislatia actuala.
- Daca ar fi dupa noi, am declara toti muntii Romaniei "parcuri nationale", impiedicand, astfel, distrugerea definitiva a padurilor acestei tari. Care este situatia padurilor in Parcul dvs.?
- Cel putin din 1999, de cand avem o administratie constituita, nu s-au inregistrat taieri de padure in Piatra Craiului. Exista, in zonele limitrofe, extinderi impadurite care trebuie retrocedate, conform Legii 1/2000. Vom fi atenti la aceste miscari de proprietate si vom urmari ca noii proprietari sa nu taie arborii in mod ilegal. In Padurea Regala de langa Bran, buna intretinere si lucrarile silvice efectuate de-a lungul timpului, chiar si sub regimul comunist, au condus la rezultate spectaculoase; avem poate cea mai frumoasa padure de pe versantul sudic al Carpatilor.
- Conceptul de Parc National este, pentru Romania, unul revolutionar. Mi se pare insa ca "revolutia" dvs. administrativa este, in cel mai bun caz, una de... catifea. Daca taie cineva un copac plantat sub supravegherea Reginei Maria, ce pateste? Daca un vandal rupe o tufa de garofite (flori unice in Carpati) ori impleteste prietenei o coronita din flori de colt?
- Pentru cel care taie copacul, se aplica Legea silvica. Pentru braconieri, Legea vanatului. Dar pentru ruperea plantelor rare, din pacate, nu sunt pedepse! Noi insa mergem, asa cum spuneam, pe educatie, sperand ca nu vom avea prea multe cazuri negative. Sunt sigur ca, incet, incet, vom disciplina turismul. Cursul de ghizi montani pe care-l vom finanta in proportie de 70% va da multor tineri din zona ocazia sa-si gaseasca o slujba in ecoturism si sa faca din orice vizitator un iubitor de natura pentru totdeauna. Printre altele, noi oferim o solutie dumnezeiasca de petrecere a timpului liber deznadajduitilor din Bucuresti, oamenii aceia cu fete palide si nervi intinsi la maximum, care traiesc in infernul Capitalei. Intre modul lor de a-si duce zilele si viata de pe pajistile taranilor din Magura sau Pestera (Moeciu) este o distanta cat de la Pamant la... Luna, pe care dorim s-o desfiintam prin oferta noastra generoasa. Si sa nu uitam de turistii straini, tot mai atrasi de puritatea naturii din Romania.
- Intre punctele de atractie din oferta dvs. turistica figureaza plimbari cu bicicleta, plimbari prin padure, excursii la punctele in care se hranesc salbaticiunile. Dar daca, tocmai atunci, explodeaza dinamita in cariera de piatra, pe care Trustul de Constructii Cai Ferate doreste s-o deschida la 10 km de Parc?
- Animalele o iau la fuga, iar turistul ne acuza ca l-am inselat. In orice caz, ar fi regretabil sa distrugem inca un munte, desi sunt constient ca avem nevoie de autostrazi (cariera ar urma sa asigure piatra pentru Programul National de Autostrazi). Caprele negre si celelalte animale s-ar speria de zgomot, chiar daca Trustul Cfr ne asigura ca va exploata piatra prin foreza, si nu prin explozie, iar praful ce s-ar ridica din procesul de productie ar afecta o zona larga. In plus, institutiile straine care finanteaza proiectul nostru se vor intreba: cat de seriosi sunt partenerii romani, daca deschid o cariera de piatra langa Parcul National?Ion Longin Popescu
P.S.: Cei interesati sa devina rangeri (masa si casa gratuite) sau sa participe la efectuarea de marcaje se pot adresa la Pnpc, str. Raului 27, Zarnesti, jud. Brasov, cod 2223; tel/fax: 068/22.30.08, e-mail: mzotta@Pcrai.ro; web-site: www.Pcrai.ro