"La un moment dat vom fi in Europa..."- Interviu cu scriitoarea Adina Keneres, directoarea Editurii "Compania" -
In vreme ce edituri prestigioase si-au incetat activitatea dupa cateva decenii de functionare, altele, nou infiintate, s-au impus atentiei publicului prin seriozitate, bun-gust, profesionalism. Printre acestea se numara, la loc de frunte, Editura "Compania", condusa de scriitorii Adina Keneres si Petru Romosan.
- D-na Adina Keneres, printre ultimele aparitii ale Editurii "Compania" se afla doua volume ale unei serii noi, sugestiv intitulata "1000 de cuvinte-cheie", care se adreseaza studentilor si profesionistilor din afaceri si drept. De ce v-ati orientat catre acest tip de carte, in limba engleza?
- Ca editor si ca om care aude in jur o pseudoengleza romaneasca, mi s-a parut ca este foarte important sa apara asemenea lucrari. Exista si la noi, ca de altfel in intreaga lume, manuale de invatare a limbilor straine. Sunt foarte bune in faza de initiere si in cea de exercitiu. Dar limbile straine trebuie si practicate; de la o varsta incolo, apare un oarecare grad de raspundere in folosirea lor. Or, acest al treilea nivel, universitar si postuniversitar - ca sa nu mai vorbim de profesionalul curent, care depaseste uzualul conversatiei - este neglijat. Avem cu totii impresia ca "ne descurcam". Nu este chiar asa, mai ales cand trebuie sa incheiem contracte, sa luam legatura cu bancile, cu Ministerul de Finante sau cand avem de rezolvat probleme juridice. Asemenea carti nu s-ar fi putut realiza in tara, chiar daca intentii bune ar fi existat. De aceea, am luat copyright-ul unei serii de noua volume, din care publicam primele doua. Este vorba de o serie de limbaje specializate - drept, afaceri, vor urma informatica, politica, presa etc. -, care sunt intarite de vocabulare simplificate (1000 de cuvinte-cheie) englez-roman si roman-englez, plasate in a doua parte a cartii. Prima parte este construita pe ideea contextualizarii cuvintelor specializate in exercitii, glume, chiar jocuri (sigur, pentru oamenii mari). Totul este cuprins intr-o formula de acces care sa te oblige sa intelegi si sa practici uzanta termenilor in contextul adecvat. Diferentele, importante, dintre engleza britanica si cea americana sunt marcate. Mai mult, aceste volume sunt foarte recente, iar practica pe care o contin, cu vocabulare cu tot, este la zi, ceea ce inseamna ca sunt referinte si pentru documentele comunitare. Nu va trece, poate, mult timp si, la un moment dat, vom fi in Europa! Ce vom spune despre noi si ce vom intelege din ce spun ei despre ei nu este foarte simplu. Merita sa ne pregatim!
- Ce intentii "editoriale" aveti pentru acest an?
- Vom dezvolta, normal, seriile si colectiile de pana acum. Am deschis in iarna seria "Cosmopolit", o colectie de bijuterii literare straine, texte care au tangenta cu Romania sau teme care i-au interesat intotdeauna pe romani, incercand sa raspundem acestei curiozitati culturale. Vom avea un prim trimestru de subiecte, mai degraba "politice", si vom deveni mai literari in a doua jumatate a anului, cand vom continua, chiar, sa publicam poezie romaneasca.
- Unde pot fi gasite cartile Editurii "Compania"?
- Noi trimitem carti in toata tara. Dar, daca facem harta distributiei de carte, vom vedea ca Ardealul, de pilda, nu este fruntea la acest capitol. Moldova se afla pe primul loc! In Cluj, in Timisoara si in Arad, sunt, de obicei, si cele mai mari probleme. Societatile, foste de stat si privatizate dupa model Mebo, isi desfasoara "activitatea" dupa acelasi sistem socialist, asa incat ma vad nevoita sa intrerup colaborarea cu unele dintre ele. Dar celor care ne scriu si ne comanda, fie si un singur titlu, le oferim cartile cu 10% reducere, editura suportand si taxele postale. Adresa este: str. Prof. Ion Bogdan nr. 16, sector 1, Bucuresti, cod 71149.Sanda Anghelescu
Firul Scurt
Rodica MandachePe scena Nationalului, alaturi de Radu Beligan
Ma aflu inca sub impresia extraordinarului spectacol de aseara, cu care prima scena a tarii a inaugurat "Anul Caragiale": "Moftangii si moftangioaice". M-a entuziasmat torentul de tinerete, talent si fantezie, demn de pana celui mai mare dramaturg roman. Iar tanarul interpret al lui Caragiale realizeaza portretul cu atata forta si eleganta, haz si inteligenta, incat nu stii ce sa admiri mai mult: uluitoarea lui compozitie (ca asemanare fizica), ori subtilitatea si profunzimea cu care da viata modelului. Ii felicit din suflet pe toti tinerii din acest spectacol.
Ce face actorul Rodica Mandache? Traieste si el tracul unei premiere a Teatrului "Odeon", o piesa excelent scrisa de Werner Schwab si tradusa la inaltime de Dan Stoica. Piesa, in stilul expresionismului german, se numeste "Genocidul sau ficatul meu nu mai are rost" si alatura actori cu experienta: Coca Bloos, Virginia Rogin si Liviu Timus, si tineri talentati, nou veniti in teatrul nostru, cu care am colaborat minunat: Gabriel Pentelei - fiul meu din piesa -, Ana-Maria Moldovan si Paula Niculita, dirijati de Sorin Militaru, student in ultimul an la clasa Catalinei Buzoianu. Actrita, dar si mama Rodica Mandache, a mai trait o experienta care i-a insuflat energie pentru multa vreme: a jucat in regia fiicei ei, Diana, piesa "Delir in doi", de Eugen Ionescu, impreuna cu Constantin Cojocaru. Am avut - pot spune - chiar un "delir" creator in trei, datorita indraznetelor si inspiratelor indicatii regizorale ale Dianei. Am inceput anul si cu o mare onoare pe care mi-o face Teatrul National: repet, impreuna cu maestrul Radu Beligan, "Conul Leonida fata cu reactiunea", de Caragiale.Alice Manoiu
Carte
Selectia Formula As
Radu Anton Roman, "Bucate, vinuri si obiceiuri romanesti". Editie noua, indelung revazuta si mult adaugita, Editura "Paideia" (tel. 211.58.04, Bucuresti), 808 pag. Desigur, il cunoasteti pe Radu Anton Roman "de la televizor". Masivul si simpaticul realizator al emisiunii "Bucataria lui Radu" de la Pro Tv, cel care ii face pofta celuilalt bonom charismatic, Cristian Tabara, preparand si povestind mancaruri romanesti, asortate cu soiuri de bauturi specifice, nu e doar un expert in gastronomie. Urmarim cu placere emisiunea lui si pentru a invata noi retete vechi, dar mai ales pentru a descoperi lucruri ignorate despre traditiile culinare din diverse regiuni ale tarii, din locuri in care civilizatia uniformizatoare citadina n-a reusit inca sa le acopere. De acolo, din Romania profunda, precum si din carti ce au consemnat, de doua secole incoace, bucatele de toata ziua sau de sarbatori ale taranilor, targovetilor si boierilor, isi alege Radu Anton Roman subiectele gustoase, comentate cu atata bucurie, ca iti lasa gura apa. Dar, ca si ziarele, emisiunile Tv au o viata efemera. O carte e cu totul altceva. Iar Radu Anton Roman e un scriitor. Mai importanta decat bucataria e "biblioteca lui Radu". Pentru cine nu-l stie decat din ipostaze de pe micul ecran, trebuie spus ca Radu Anton Roman e romancier (cereti la biblioteca, de curiozitate, romanele lui: "Vara nimanui", "Zile de pescuit", "Precum fumul" - apreciate de critica, cel de-al doilea tradus in Franta si Italia cu succes), poet (volumele "Ohaba" si "Elegii"), a scris carti de reportaj si teatrologie, precum si o lucrare academica despre "Balcanism si spirit balcanic in literatura si filmul romanesc". Gastronomia e doar una dintre pasiunile lui, subsumata si aceasta apetitului intelectual, placerii de a povesti, dorintei de a-si imparti jubilatia in fata bunatatilor si frumusetilor vietii. In cartoiul pe care vi-l recomand azi, Radu Anton Roman a adunat si structurat mai tot ce se poate sti despre bucataria si vinurile romanesti. Nu avem de-a face insa cu o carte de bucate obisnuita, dintre cele pe care le rasfoiesc gospodinele cand vor sa prepare o anumita mancare sau prajitura. Este desigur utila si in acest scop, dar mai presus e o lectura delectabila si imbogatitoare, ca o vizita in muzeele imaginare ale regiunilor tarii, din Maramures in Delta si din Banat in Bucovina. Caci exuberantul gastronom si oenolog e dublat permanent de un etnograf si antropolog atent la semnificatiile traditiilor culinare, ca parte integranta a culturii romane. Constient ca traim vremuri cand tihna meselor cu feluri variate si laborioase nu mai e posibila din lipsa de timp, bani si dispozitie, pierzand astfel o parte importanta din savoarea vietii, o vreme in care chiar bucatele ritualice de sarbatori saracesc in semnificatii, Radu Anton Roman face cu verva demonstratia ca "bucataria romaneasca este cel putin la fel de originala, de savuroasa si de spectaculoasa ca orice alta bucatarie a lumii".
Radu Anton Roman, "In Delta cu Jacques-Yves Cousteau (un fel de jurnal)", Editura "Paideia", 276 pag. cu ilustratii. Indragostit de Delta (daca ii veti citi romanele si povestirile, veti vedea ca acest spatiu revine obsedant in prozele lui), Radu Anton Roman a avut sansa de a participa, in calitate de ghid si interpret, la expeditia lui J.Y. Cousteau si a echipei sale, in rezervatia biosferei Delta Dunarii. Explorarea s-a desfasurat in doua etape, in primavara si la sfarsitul verii lui 1991. Reportajul-jurnal al acestei experiente privilegiate e ca un film colorat de aventuri, ca un documentar spectaculos despre frumusetea stranie a locurilor. Dar si mai mult decat atat, prin arta prozatorului de a te transpune acolo, pe vasul "Jektoro", de a te face partas la viata membrilor expeditiei si la revelatiile lor. Personajul principal e naratorul plin de umor si entuziasm vital. Prin ochii lui vedem totul, in special pe celebrul Comandant Cousteau, aflat in amurgul vietii (avea 81 de ani la vremea expeditiei danubiene). Mi-a placut mult ca atat pe parcursul povestirii, cat si in biografia anexata la sfarsit, Radu Anton Roman nu cade in hagiografie pagubitoare. Cel care a fost, din 1956 si pana la moartea survenita in 1997, cel mai popular om al Planetei, e perceput de scriitorul nostru atat prin prisma meritelor uriase, cat si a slabiciunilor sale.Adriana Bittel