Viata secreta a puterilor in stat
Au si puterile in stat viata lor intima. Uneori, din intamplare, afla si omul de pe strada ce-i mai fac puterile in stat. Isi vad de treaba. Functionarii oficiali isi dau prime, isi maresc salariile, aplicand peste tot principiul "statul sunt eu".
Acum un an, o judecatoare de la Tribunalul sectorului 2 a fost surprinsa de sotie pe cand se afla in vizita la sotul ei, pe post de amant. Sotia inselata a inceput sa spuna cu glas tare si cu gesturi dure ce crede despre situatie, lezand puternic demnitatea celei de-a treia puteri in stat. Pentru ca n-a gasit cuvinte sa-si manifeste indignarea ca nu i se respecta inamovibilitatea, femeia, om al legii, si-a scos pantoful cu toc cui din picior si a batut-o pe adversara la cap, pana cand aceasta i-a recunoscut superioritatea ca putere in stat. Sotia deceptionata a trebuit sa-si vindece cearcanele si cucuiele la spital. Cum s-a pus pe picioare, i-a intentat proces judecatoarei. Procesul s-a urnit greu, dar omul dreptatii ar putea intra dupa gratii pentru bataie pasionala. Sau sa munceasca in folosul comunitatii.
Alta pagina din viata pasionala a puterilor in stat. Secretarul general al guvernului sta, ca tot omul, in casa nerevendicata. Casa este o vilisoara ultracentrala. Ca toti bucurestenii, functionarul de la guvern a simtit si el ce inseamna lipsa de presiune la gaze. Ar fi facut frigul, daca nu-si impana casa cu radiatoare. Vecinii i-au batut la usa sa i se planga de frigul din case. De indata, pe strada a aparut o echipa de muncitori de la gaze. Vecinii s-au fericit ca i-a procopsit Dumnezeu cu un om influent. Muncitorii au sapat in fata casei stabului de la guvern, au scos ceva, au pus altceva si au plecat. Gazele in casele oamenilor sunt de atunci si mai anemice. Jurnalistii care i-au pandit pe muncitori jura ca acestia au venit sa puna un nou distribuitor de gaze, astfel incat presiunea gazelor in casa ministrului sa creasca. Efectul secundar a fost scaderea presiunii in casele vecine. Deh, nu se poate reforma fara sacrificii.
Asa au gandit si taranii din comuna ieseana Dobrovat. Acum cateva zile, ei primeau cu aplauze primele utilaje care le-au desfundat drumurile de zapada. Oamenii nu-si mai aminteau ca cineva sa-i fi deszapezit vreodata. N-a trecut mult pana au aflat misterul. Aflat in vizita la Iasi, un ministru dedat la sporturi nobile venise in week-end la o partida de vanatoare. Prin nameti, masina lui de bugetar, un Jeep ultimul racnet, nu ar fi ajuns la destinatie. Puterile locale au pus mana pe lopata si au imprastiat antiderapant pentru a face pe plac alesului zeilor de la Palatul Victoria. Cu toate acestea, ministrul n-a reusit sa impuste nici macar un fazan. Se pare ca l-a ajuns urarea, mormaita de un satean printre dinti, nemultumit ca buldozerele si plugurile i-au arat si o parte din gard. Singurul fazan din toata povestea e contribuabilul.
O ultima pagina din viata intima a puterilor in stat. Intr-un casoi cu subsol, demisol, etaj si mansarda, stau premierul, seful Senatului si primarul Capitalei. Casa, in zona rezidentiala, e pazita ca bijuteriile coroanei. Politicienii se bucura de toate placerile vietii, caldura si apa calda tot timpul, liniste, strazi curate. Singurul care le tulbura pacea este seful Senatului. El uita mereu apa deschisa si-si inunda vecinii. Daca l-ar inunda numai pe primar, n-ar fi o problema. Primarul e din alt partid si, ca marinar, e obisnuit cu apa. Apa curge, inunda si apartamentul sefului sau de partid, care l-a admonestat de cateva ori. De atunci, seful Senatului este ceva mai atent. Inca o inundatie i-ar putea ruina cariera politica. Un robinet uitat deschis poate fi mai tare chiar si decat o suspiciune de coruptie. Iata un incident care garanteaza ca la noi separarea puterilor in stat functioneaza brici!N.C. Munteanu