In ultima saptamana a anului, oaspetii de peste hotare ai acestei pagini au cuvantul"Un lucru e sigur: daca incerci sa intelegi si sa iubesti Romania, vei fi rasplatit insutit"
In ultima vreme, pagina a treia a revistei noastre i-a obisnuit pe cititorii sai fideli cu opiniile, uneori spectaculoase, ale unor oaspeti de peste hotare, fie ei romani din diaspora ori straini cunoscatori ai realitatilor romanesti. Tinand cont de impactul remarcabil al interviurilor respective, ne-am gandit ca acum, la cumpana dintre ani, in zilele frumoase de lumina si sarbatoare, sa gazduim inca o data in paginile revistei cateva dintre personalitatile ale caror opinii au starnit un mare interes. Mai presus de urarile stereotipe, de "sanatate, viata lunga si la multi ani", ei ne vorbesc despre Romania, despre propriile familii, despre afaceri, proiecte de viitor si despre dramul de noroc ce ne-a tot ocolit pana acum, ca natie europeana, dar care pare a se abate, in cele din urma, si in - pe nedrept - ignoratii Carpati.
E.S. Jeronimo Moscardo
Ambasadorul Braziliei la Bucuresti
"Romanii sunt cei care pot da o noua lectie de intelepciune Europei"
De-a lungul timpului, prin fiii sai geniali, Romania a contribuit la trasarea conturului spiritual al Europei, de la Dimitrie Cantemir la Cioran, trecand prin Brancusi, Enescu, Eliade, Ionesco, Lupasco, Tzara si atatia altii. Desi contributia genialitatii romanesti este de netagaduit, ea nu gaseste un drum deschis pentru a se intoarce la pamantul natal si pentru a intari proiectul de afirmare nationala. Poate aici s-ar potrivi reflectia lui Gustave le Bon, atunci cand spunea: "Oamenii de geniu construiesc maretia intelectuala a unei natiuni, dar foarte rar puterea ei". Ma gandesc, chiar, ca romanii, in acest punct, se aseamana cu fiii Israelului, a caror genialitate nu poate fi folosita in propriul spatiu geografic, raspandindu-si nucleele de creativitate in cele mai variate culturi ale lumii. I-as asemana pe romani cu evreii, dar fara Biblie sau posesori ai unei Biblii plurale, cuprinzand toate cartile, adica cultura. Continuand acest paralelism, romanii ar avea si ei vocatia profetiilor. Prin Mircea Eliade, unul din profetii romani care si-au adus o contributie la universalitate, Romania a reusit sa incante lumea si sa contribuie la intoarcerea sacrului, ca o permanenta fertila si ciudata. "De-a lungul ultimelor doua secole - spunea Constantin Noica, citandu-l pe Frazer -, Europa Occidentala a asistat la dizolvarea tuturor valorilor ei, dupa ce ele s-au confruntat cu luciditatea omului. S-ar spune ca in ziua de astazi, nimic nu mai are sens. Dar Eliade, in numele unei alte forme de luciditate, afirma ca fiecare lucru si fiecare gest al omului au o semnificatie." Cred, la sfarsitul anului 2001, ca dorinta romanilor de a se integra in structurile europene a devenit o obsesie. Europa Occidentala pare sa fi devenit paradigma ce urmeaza a fi copiata in mod obligatoriu de Romania. Exista o schema de evaluare a realizarii cerintelor, pe care romanii ar trebui sa le indeplineasca inainte de a fi acceptati in comunitatea occidentala. Nu vreau sa discut aici avantajele economiei de piata, nici beneficiile modernitatii, dar cateodata ma gandesc la existenta unui dezechilibru, intre propaganda care se difuzeaza cu privire la Europa Occidentala, in comparatie cu realitatea romaneasca. De fapt, atunci cand se observa agravarea "malaise-ului civilizatiei" in contextul european, n-ar fi momentul sa ne intrebam unde sunt principiile libertatii, fraternitatii si justitiei, care integreaza atat de nobil patrimoniul umanismului european. S-ar parea ca aceste principii si-au pierdut substanta si s-au transformat in simple cuvinte, desi niciodata nu s-a vorbit atat de mult despre ele, insa fara convingere si pasiune. Si a vorbi despre Europa fara pasiune este o mare greseala feniciana. Europa e trista, Europa duce o mare lipsa de suflet, iar sufletul se gaseste, cu asupra de masura, in Romania. Contrar celor care cred ca Europa Occidentala trebuie sa-i invete totul pe romani, eu imi pun intrebarea: Nu cumva romanii sunt cei care pot da o noua lectie de intelepciune, pentru a atenua tristetea unei Europe prospere si puternice, dar perplexa si amenintata? Incepand cu 2002, romanii pot merge cu fruntea sus in Europa, deoarece este spatiul pe care ei il pot fertiliza cu bogatia lor spirituala si culturala. Dar au o obligatie: aceea de a abate asupra pamantului lor natal mai multa creativitate si mai multa iubire.
Contele Guy Tyrel De Poix
Om de afaceri, Corsica, Franta
"Le urez tuturor <<verilor>> mei romani sa ia tot ce e mai bun din economia occidentala>>
Dat fiind ca ne aflam in perioada urarilor pentru Craciun si Anul Nou 2002, tragedia americana de la 11 septembrie trebuie sa ne oblige sa reflectam la familie, la munca noastra si la cea a guvernantilor nostri. Voi incepe prin latura cea mai apropiata mie: familia mea, in special sotia si cei patru copii, carora le multumesc pentru ca-mi accepta lungile absente pe care le implica activitatea mea in Romania (ca presedinte al companiei de vinuri Serve - n.r.). Sunt ferm convins ca ei au inteles ca investitia noastra in tara dvs. are o tripla dimensiune: morala, economica si patrimoniala. Vorbesc de dimensiune morala, pentru ca eu cred profund ca Uniunea Europeana si, in particular, Franta, au datoria de a suda cat mai repede posibil fractura (putem vorbi de un accident istoric) care a dus la separarea, pentru aproape 50 de ani, a unor "veri" a caror istorie, cultura si mediu geografic sunt foarte apropiate (chiar similare in unele aspecte) de cele ale Frantei. Cand spun dimensiune economica, ma gandesc la faptul ca, din nefericire, la ora actuala Romania nu ocupa in economia vini-viticola mondiala locul la care i-ar permite sa spere potentialul si traditia in domeniu. Acesta este aspectul care m-a interesat cel mai mult, atunci cand am investit in Romania: posibilitatea de a fi unul dintre participantii la relansarea podgoriilor romanesti. Dimensiunea patrimoniala de care vorbeam ma face sa sper ca investitia pe care am realizat-o in Romania (peste 2 milioane de dolari - n.r.) imi va da posibilitatea sa creez un domeniu viticol prosper (ceea ce nu este cazul acum), care sa permita copiilor mei sa continue aceasta activitate, oferindu-le totodata viitoarelor lor familii conditii de trai agreabile. In ceea ce priveste Serve, as vrea sa multumesc tuturor colaboratorilor pentru devotamentul de care au dat dovada pe parcursul intregului an; impreuna cu ei si cu potentialul pe care il are Romania, Serve are numai de castigat in viitorul apropiat.
In final, vreau sa le spun tuturor prietenilor si cunostintelor mele din Romania ca trebuie sa fie mandri ca traiesc in aceasta tara. Este adevarat ca mai sunt inca multe probleme de rezolvat, ca mediul economic este departe de a fi satisfacator, dar aceasta tara are o calitate rara: este peste masura de autentica. Un lucru e sigur: daca incerci sa intelegi si sa iubesti Romania, vei fi rasplatit insutit. Acum, pentru ca, in sfarsit, vizele nu mai sunt obligatorii in spatiul Shengen (era si timpul!), le urez "verilor" mei romani sa ia tot ce e mai bun din economia occidentala, dar mai ales sa-si pastreze "romanitatea".
Johan Kuiper
Sef al Biroului de Relatii Internationale la Primaria din Deventer, Olanda
"Sper ca in anul 2002 cat mai multi olandezi sa guste bautura, mancarea si bancurile romanilor"
Orasul meu, Deventer, este infratit cu Sibiul; de aceea, primesc tot mai multe solicitari de la prieteni, cunoscuti si rude, pentru organizarea unor vizite in satele romanesti, in principal in Marginimea Sibiului si in Maramures. Oricum ai numi turismul rural (ecologic, agricol, alternativ), Romania are mult de oferit in acest domeniu. Dupa parerea mea, este printre cele mai bogate tari europene in aceasta privinta. La Targul Europei Centrale si de Est, ce se va organiza in februarie la Deventer, Romania va avea ocazia sa-si dezvaluie originalitatea si farmecul in fata miilor de vizitatori olandezi si europeni. Si din punctul meu de vedere, anul viitor va aduce sanse in plus de a organiza vizite in locuri superbe: Jina, Sighisoara, Ocna Sibiului, Prislop sau Rodna. Colaborarile se vor extinde si in spatiul cultural, filme documentare olandeze participand la Festivalul International Astra din Sibiu. Practic, suntem foarte optimisti, deoarece suntem incurajati de noile evolutii din Romania, in raporturile ei cu Europa, sa cooperam in beneficiul cetatenilor obisnuiti, in cadrul relatiei person-to-person. Sunt convins ca partenerii mei romani vor invata cum sa ne cunoastem mai bine, cum sa foloseasca oportunitatile, in loc sa piarda timpul, cercetand prea mult conjuncturile. Ei nu trebuie sa fie defensivi in fata diferentelor dintre noi, ci curiosi, deschisi, intelegatori, intelepti. Diferentele sunt complementare, nu contradictorii; oamenii simpli vor descoperi cu uimire Romania. Sper ca in anul 2002 cat mai multi olandezi sa guste bautura, mancarea si bancurile romanilor. Capitalul uman nu trebuie neglijat in nici o actiune de cooperare, ci trebuie considerat baza oricarei relatii. Casa Europeana, din care face parte si Romania, cu toate intarzierile consemnate de politicieni, este o casa comuna. De aceea, interesul cel mai mare trebuie orientat spre cresterea sau egalizarea conditiilor de viata din Vest si Est. Procesele trebuie accelerate, iar mintile politicienilor trebuie deschise asupra a ceea ce doresc cu adevarat oamenii.
Ionel Capalnas
Om de afaceri din Chicago, S.U.A.
"Rareori mi-a fost dat sa privesc in viitorul apropiat cu mai mult optimism"
Viata mea s-a schimbat de cand stiu ca in Arcalia, satucul meu natal din Bistrita-Nasaud, oamenii nu mai tremura de frig in iarna, oricat de geroasa ar fi. Gazele pe care le-am introdus in toate cele 300 de case le-au adus liniste sufleteasca, timp liber, sanatate si incredere in viitor. Desi sunt la mii de kilometri distanta de ei, dorm, parca, mai linistit, iar gandurile imi zboara senine catre punctul acela neinscris pe nici o harta, in afara de cea a sufletului meu. Tot de la distanta, dar "peste capul" unor parteneri de incredere, imi zboara gandul, acum, la inceputul unui an hotarator, spre Unimet Cluj, fabrica despre care pot spune ca ma leaga de tara a doua oara, prima legatura fiind insasi nasterea mea pe aceste meleaguri. Anul 2001 a consemnat o schimbare spectaculoasa la Unimet: de la pericolul caderii in faliment la situatia de a inregistra profit si de a mari exportul la 80% din intreaga productie. Atmosfera de lucru buna, salariile marite cu 20%, in functie de productivitate, optimismul cu care muncitorii nostri intampina Sfintele Sarbatori sunt elemente care anunta un an nou si mai profitabil, cu noi investitii in tehnica de ultima generatie si in organizarea mai buna a muncii. Prietenii mei americani sunt surprinsi sa afle ca vom avea, in curand, o stransa colaborare cu General Electric, colosul de peste Ocean pe care, iata, numai via Romania am reusit sa-l abordez. Rareori mi-a fost dat sa privesc in viitorul apropiat cu mai mult optimism si calm, de pe pozitii atat de solide, din punctul de vedere al afacerilor. Tintind tot mai sus, pregatim schimbul de maine; am angajat deja 5 absolventi de Mecanica - viitorii conducatori ai firmei. Si am incheiat cinci contracte de cercetare, pe cinci teme, cu studenti de la Politehnica din Cluj. Pentru noi, romanii americani, viitorul Casei noastre, Romania, suna frumos, numai daca fiecare se simte cat mai mult acolo, daca a lasat un loc de "buna ziua", de "la multi ani" sau de "dragii nostri".