A doua cadere a Zidului Berlinului
Cand au primit vestea renuntarii la obligativitatea vizelor, bulgarii au iesit pe strazi cu zecile de mii, strigand ca abia atunci a cazut cu adevarat Zidul Berlinului. Oamenii s-au bucurat frenetic, ca in urma castigarii unei mari batalii. Romanii au fost dezamagiti si furiosi, fiindca intelegeau ca au fost lasati pe margine, datorita guvernantilor care nu fusesera in stare sa faca o noua lege a strainilor, sa elaboreze noul tip de pasaport, sa semneze acorduri de repatriere cu principalele tari occidentale si sa dea o lege de organizare a Politiei de Frontiera. Ministrul de Interne de atunci a pus, mai presus de libera circulatie a 22 de milioane de romani, drepturile celor catorva sute de apatrizi din Germania sau Austria. E de neinteles cum au pierdut fostii guvernanti un pariu atat de simplu, care ar fi contat enorm in calculele electorale.
Cu toate ca ministrii circula de multa vreme fara vize, guvernantii actuali au inteles miza enorma, pe plan intern, a ridicarii vizelor. Ca urmare, intreaga "energie" de partid, concretizata in bani, calatorii pe la toate curtile europene, telefoane persuasive, rapoarte si promisiuni, "juraminte", troici ministeriabile, scene televizate cu infractori prinsi la granita, invitatii adresate unor marimi europene, chiar amenintari voalate cum ca, in caz contrar, romanii ar deveni "satui" nu de Romania, ci de Europa - intr-un cuvant, un arsenal sofisticat de mijloace a fost pus la bataie, mai dihai decat pentru atragerea de investitori straini ori pentru convingerea Fmi sa semneze "Acordul". Am fost, de fapt, martorii unei lovituri de imagine, guvernantii dovedind ca pot face minuni cand vor sa depuna maximum de eforturi. E adevarat, "fructul" era copt din anii trecuti, cand responsabilii europeni au venit la Bucuresti sa-i roage pe fostii guvernanti sa miste macar un deget. Actualul Guvern are insa oameni mai decisi; ei stiu ca mentinerea la putere se face pas cu pas si zi de zi. Ei privesc deja la "orizontul" 2008 si poate si mai incolo, pe urmele Partidului Constitutional din Mexic, care s-a mentinut la putere 60 de ani! (Brrr! Doamne fereste!) Este acesta un vis interzis? Desigur, nu. Intr-o democratie, votul conteaza. Ca-mi spunea un prieten saptamanile trecute: "Daca Psd-ul ne scapa de vize, ii voi vota sigur in 2004".
Asadar, Ue ne-a facut deja primul cadou semnificativ, atat pentr oamenii de rand, cat si pentru guvernanti. Cu toate inconvenientele introduse in ecuatie (suma minima de bani, obtinerea de noi pasapoarte, mai scumpe), semnificatia suspendarii vizelor este, intr-adevar, si pentru romani, egala cu a doua cadere a Zidului Berlinului. Chiar daca nu se vor inghesui sa ia cu asalt frontierele, oamenii de rand, fara bani, vor fi scapat cel putin de un gand stresant: acela al umilintei romanesti de la ambasade. Ideea ca, daca iti vine pe chelie, iei pasaportul din sertar si pleci intr-o ora la Paris sau la Mnchen mi se pare inca neverosimila. Cadoul facut de Europa este cu atat mai generos, cu cat, prin eliminarea vizelor, ambasadele isi pierd o parte din personal si, mai ales, isi vad disparuta o importanta sursa financiara care depasea adesea cheltuielile curente, constituindu-se ca profit la ministerele de externe respective. Nu ne ramane, vorba poetului, decat sa sorbim invatatura si sa nu ne facem de ras, caci mileniul trei abia acum incepe cu adevarat!Ion Longin Popescu