Cultura

Redactia
Cultura. Firul Scurt. . Marian RaleaUn proiect de exceptie: Teatrul National pentru Copii. Slava Domnului, eu am avut o vara "productiva" si o toamna care a pornit in forta. Cu ce sa incep? Cu vara, fireste, timp in care am dus spectacolul meu pentru copii, "O zi magica", in 30 de tabere de vacanta. A...

Cultura
Firul Scurt

</b>
<b>
Marian Ralea</b><b>Un proiect de exceptie: Teatrul National pentru Copii

Slava Domnului, eu am avut o vara "productiva" si o toamna care a pornit in forta. Cu ce sa incep? Cu vara, fireste, timp in care am dus spectacolul meu pentru copii, "O zi magica", in 30 de tabere de vacanta. A fost o mare experienta, salutara pentru realizarea proiectului declansat inca din primavara, impreuna cu directorul Tnb-ului, Dinu Sararu, si cu Ministerul Culturii: constituirea unui Teatru National pentru Copii. In fiecare sambata dimineata, le oferim celor mai tineri spectatori montaje scenice interactive, in care cei din sala sunt invitati sa urce pe scena si sa joace anumite personaje - de obicei pe cele pozitive, pentru ca pe "negativi" ii preluam noi, "veteranii". E vorba de un basm cunoscut, "Tinerete fara batranete", pe care l-am impartit in cateva episoade, iar invitatii sunt poftiti sa improvizeze si alte intamplari, in afara celor cunoscute. In acest fel, le stimulam copiilor inventivitatea creatoare si totodata dezvoltam interesul lor pentru lectura si pentru teatru, intr-un cadru magic, cum e Sala Atelier de la Tnb, pregatind astfel noi generatii de spectatori. Proiectul a fost sprijinit de Ministerul Culturii, iar altul, realizat tot in vara, intr-un loc incantator - Muzeul "Astra" din Dumbrava Sibiului, a fost sprijinit de Ministerul Informatiilor, Departamentul Relatii Interetnice. Copii reprezentand 18 etnii din Romania si-au dat concursul la acest eveniment multicultural extrem de interesant. Despre actorul Marian Ralea ce sa va spun? Reiau comedia de mare succes "Scorpia imblanzita", in care o "imblanzesc" pe Oana Pellea, iar recent, tot la Bulandra, am avut premiera cu "Woyzeck", in care sustin rolul titular. Cu ani in urma, in acelasi teatru si in aceeasi piesa jucam "Nebunul", un fel de alter-ego al eroului titular.

Maia MorgensternIn frigurile premierei

Ma aflu in frigurile premierei de la Tes cu piesa lui Horovitz - "Parcheaza-ti masina la Harvard". Am emotii mari, pentru ca e o piesa la care tin foarte mult. Joc alaturi de Constantin Dinulescu, care interpreteaza cu brio partitura unui batran profesor, pe care o fosta eleva (adica eu) incearca sa se razbune pentru notele proaste de odinioara, care au marcat-o, se pare. E o drama, dar strabatuta de o unda de umor si lirism, ca si celelalte doua piese ale lui Horovitz, care se joaca cu succes la Tnb, "Cotletele" si "Dragoste in hala de peste". Veniti neaparat sa o vedeti, ca are multa caldura si umanitate. Tot la Tes reiau roluri dragi mie, cele din "Lola Blau" si "Shylock". La Odeon sunt din nou "Ingerul albastru", iar la Tnb, "Dama cu camelii". Reintalniri artistice importante, dupa o vacanta plina de soare si mare, alaturi de copiii mei.

Monica DavidescuJocuri de dragoste, intamplare si moarte

Mie, toamna mi-a iesit in cale cu plin. Premiera cu "Jocul dragostei si al intamplarii", pusa in scena de regizorul Felix Alexa se bucura de mare priza la public, datorita ritmului ei debordant si prezentei unor actori cu mare experienta, ca Grigore Gonta si Dan Puric. In alta premiera recenta a Tnb-ului, "Tache, Ianke si Cadar", sunt fiica domnului Radu Beligan. Si ca si cand n-ar fi fost de-ajuns, numai dupa trei repetitii, a trebuit sa intru si in rolul Lizei din "Cadavrul viu", alaturi de interpreti prestigiosi, ca Ilinca Tomoroveanu, Mircea Albulescu, Mircea Rusu. Cu Mircea Rusu am filmat in vara un tele-play realizat de Ion Gostin, dupa piesa lui Matei Visniec, "Frumoasa calatorie a ursilor panda povestita de un saxofonist care avea o iubita la Frankfurt". Se filma pe o caldura de 35¡C afara, dar in camera unde eram noi si alti 16 oameni din echipa, jucam cu geamuri inchise, vopsite in negru, iar temperatura cred ca ajungea la 60¡C. Inregistram visul a 9 nopti de dragoste pe care o femeie-fantasma i le ofera in ultimele secunde de viata muribundului ce-si dorise sa intalneasca macar o data "adevarata iubire". Straniu, nu? Oricum, si in debutul meu pe scena Nationalului interpretasem un personaj ciudat, doar ca acesta fusese luat chiar din realitate: jucam prima femeie din Sua executata pe scaunul electric, pentru ca-si ucisese sotul. Piesa "Machinal" era scrisa de o ziarista martora la executie, iar regizorul spectacolului nostru foarte "electric" si socant era canadianul Alexander Hausvater.Alice Manoiu

Carte

Selectia "Formula As"

- "Cele mai frumoase 100 de poezii ale limbii romane" alese de Petru Romosan, Editura "Compania" (tel. 01/211.59.64), 192 pag., 89.000 lei. Va recomand din timp un delicat cadou de sarbatori, potrivit tuturor varstelor, un dar de suflet care poate face o mare placere si romanilor stabiliti in strainatate. Desigur, o antologie il reprezinta in primul rand pe alcatuitorul ei. Poetul Petru Romosan marturiseste in prefata ca a incercat o selectie pe cat posibil obiectiva, retinand pentru acest volum "cele mai reusite, cele mai frumoase, cele mai cunoscute o suta de poezii ale limbii romane". Eu cred ca, de multe ori, cele mai cunoscute si mai indragite poezii (din cartile de citire, din faptul ca au fost puse pe muzica, ca au fost des recitate si cantate la serbari si difuzate prin radio si televiziune) nu sunt si cele mai valoroase din creatia unui poet, dar antologia lui Petru Romosan e adresata in primul rand publicului larg, ce identifica ideii de poezie versurile memorate si mereu reluate din anii de scoala si din lecturile adolescentei si primei tinereti, deschise in mod special spre lirism. Asta in cazul poetilor clasicizati. Cat despre poezia contemporana - in privinta careia, sa o recunoastem, exista inca dificultati de receptare -, volumul acesta de perle insirate cronologic isi poarta cititorul treptat spre spiritul si sensibilitatea sfarsitului de secol Xx, deprinzandu-l cu limbajele moderne ale liricii romanesti si relevandu-i nebanuite frumuseti. Speranta mea e ca, incitati de "mostrele" alese de Petru Romosan, cititorii care se oprisera cu lecturile la Goga, Blaga si Minulescu vor cauta in biblioteci volumele Ilenei Malancioiu, ale Constantei Buzea, Angelei Marinescu si Marianei Marin, pe acelea ale lui Adrian Popescu, Serban Foarta, Emil Brumaru, Ion Muresan si Ioan Es. Pop, descoperind comori ignorate de ei pana acum. Cei 150 de ani de poezie romanesca adunati intre copertele antologiei lui Petru Romosan sunt o bucurie la indemana si ar fi pacat sa o ocoliti.
- F. Scott Fitzgerald, "Blandetea noptii", roman, traducere si note de Mircea Ivanescu, postfata de Mihaela Anghelescu Irimia, Editura "Polirom" (tel. 01/313.89.78), 455 pag. Editura "Polirom" - situata pe primul loc in topul editurilor romanesti, atat ca numar de aparitii lunare, cat si ca valoare a optiunilor in numeroasele colectii cu profil distinct - scoate ritmic, in seria sa de literatura universala coordonata de Denisa Comanescu, carti celebre ale secolului Xx. Incluzand noi traduceri sau reeditari ale versiunilor romanesti de mult epuizate, dar si romane foarte recente, de succes international, ale unor nume mari, "Biblioteca Polirom" a devenit in scurt timp o marca de calitate. Daca ii vedeti sigla in librarii, puteti fi siguri ca volumul ce o poarta merita cumparat. Cel pe care vi-l recomand azi e o reeditare si, daca nu ati citit inca romanul, va invidiez pentru zilele pe care le veti petrece in compania lui. Scott Fitzgerald a descris in toata opera sa (din care va e desigur cunoscut, fie si numai din ecranizare, "Marele Gatsby", romanul din 1925, astazi clasicizat, din care se vand anual in lume cateva sute de mii de exemplare), extremele visului american din perioada interbelica, oscilatiile lui intre euforie si disperare, din "anii nebuni". Prin prisma propriilor experiente (cartile lui sunt in oarecare masura autobiografice), a propriei sale instabilitati nervoase, Scott Fitzgerald a perceput nevroza Americii din "epoca jazz-ului" si a trairii frenetice. Cuplul din "Blandetea noptii", doctorul psihiatru Dick Diver si sotia sa, Nicole, fosta pacienta dintr-o bogata familie, are multe asemanari cu Fitzgerald insusi si sotia sa, Zelda, bolnava de schizofrenie, dar a fost considerat de critica si ca o "biografie nationala americana", a "boom"-ului ce poarta in sine simptomele nelinistitoare ale recesiunii. Povestea se deruleaza in Elvetia sanatoriilor pentru oameni bogati, pe Coasta de Azur, devenita un loc la moda al vacantelor pentru americanii cu bani de prin 1925, la Paris si la Roma, in decoruri luxuriante si cu o lume ciudata si pitoreasca, atrasa de pe culmea reusitei spre autodistrugere. "Blandetea noptii" e un roman de dragoste seducator, in special pentru publicul feminin.Adriana Bittel