Sub lupa

Redactia
Pusti si pusculite. Poate ca economia scartaie, industria este la pamant, investitiile se fac pe ochi frumosi si productivitatea coboara catre zero, insa regulile economiei de piata functioneaza ca unse in subteranele lumii interlope. Aici, harnicia si inventivitatea n-au murit chiar de tot. O duc b...

Pusti si pusculite

Poate ca economia scartaie, industria este la pamant, investitiile se fac pe ochi frumosi si productivitatea coboara catre zero, insa regulile economiei de piata functioneaza ca unse in subteranele lumii interlope. Aici, harnicia si inventivitatea n-au murit chiar de tot. O duc bine mersi, de parca orice incercare de eradicare a crimei organizate duce lumea crimei pe culmile organizarii. Si ale eficientei. Ce nu te-omoara, te caleste.
In vreme ce, la lumina palida a tranzitiei, afacerile stagneaza si oamenii isi gasesc tot mai greu de lucru, in lumea interlopa distributia muncii se face dupa puteri si nevoi, dar nu e unul sa someze, toata lumea prospera. Pentru ei, a spune ca banii aduc fericirea este un principiu de viata si de moarte.
Unii dintre acestia s-au remarcat in industria de armament, fara sindicate, greve sau ajutoare guvernamentale. Vasile Zorila din comuna ieseana Madarjac are maini de aur. Tocmai de aceea, afacerile lui au prosperat mai mult decat oricand. El fabrica arme. De vanatoare. Cam primitive, e drept, insa numai bune pentru grupurile de racketi, acesti haiduci ai tranzitiei care bat drumurile Moldovei. Pentru vanatoarea de oameni. Fabricuta lui Vasile a functionat cu motoarele incinse la rosu timp de zece ani. Cu armele confectionate de el s-au rezolvat multe conflicte locale. Si nu au fost putine. Vasile le-a spus politistilor ca mainile lui pricepute au facut mai mult de un camion de arme si ca doar asa a putut sa-si intretina familia. E un mister, dar ce mai conteaza inca unul in tara noastra plina de mistere: cum de n-a fost prins decat dupa mai bine de zece ani, timp in care seful de post si primarul vor fi vanat fazani cu pustile fabricate de mainile pricepute ale lui Vasile!
Daca totusi nu vreti sa va incurcati cu armele artizanale, mai ales ca, la cat de bine sunt facute, ar putea sa va explodeze in fata, puteti cumpara arme de pe piata secundara, adica din subteranele economiei de piata.
Conform unor statistici neoficiale, publicate de unele ziare, anul trecut s-au vandut ilegal in Bucuresti circa 30 de arme cu tot cu munitie. Preturile variaza in functie de calitate, punga si nevoi, de la o suta de dolari pistolul Carpati la o mie de dolari unul de import si de marca - Beretta, de exemplu.
Te-au suparat vecinii, ai un sef agasant, un lider sindical din cale-afara de militant, poti cumpara o data cu pistolul si tragatorul. Ar fi fara sens si daunator sa incerci sa-ti cauti omul la fortele de munca. Trebuie sa mergi la periferie unde, in babilonul prostitutiei, traficantilor de tot felul si amatorilor de lupte de caini, e musai sa-ti gasesti alesul! Tarifele sunt cam piperate, insa daca e profesionist, omul ales de tine face treaba buna si de calitate. Cu certificat de garantie! Ii spui ce te framanta, iar el iti ia durerea cu mainile lui de aur. Pretul asasinatului depaseste salariul mediu pe economie, spun consumatorii, insa este ceva mai mic decat al unei arme bune: intre 500 si 2000 de dolari bucata. Ucigasii nostri cu simbrie sunt mai nevoiasi ca ai lor.
Anual sunt asasinate in Romania cam 20 de persoane. Alte cateva sute sunt mutilate pentru ca ori au fost prea curioase, ori au vazut prea multe. Bosii mafioti sunt ceva mai bine cotati, pretul vietii lor e de 20 de ori mai mare. Asasinii dispar in subterane, iar politia nu prinde decat plevusca. Pentru politisti, legea tacerii este o lege organica. Pe teancul de dosare nerezolvate ar putea sta scris, in chip de epitaf: "Cine are bani, se poate juca si de-a Dumnezeu". De aceea, multe lucruri nici nu se mai petrec in subterane, ci la lumina zilei. Sau poate ca ziua a devenit mai intunecata. Semn ca, albi sau negri, banii aduc, in egala masura, si fericirea, si nenorocirea. Depinde de pusca, de pusculita si de capatul pustii la care te afli.
N.C. Munteanu