O politica duplicitara
Pentru cetatenii interesati cat de cat de politica, Psd-ul se comporta in ultima vreme ca un partid ciudat. Manifestarile conducatorilor lui lasa impresia ca acolo nu stie stanga ce face dreapta. Ca, vorba unui politician din Opozitie, fiecare lider are problemele lui, pe care nu le comunica celorlalti, rezultand astfel "un ghiveci politic". D-l Nastase, presedintele formatiunii, da o solutie uimitoare in problema controversatului "carnet de maghiar". D-l Rus, ministrul de interne, o contracareaza cu un "Program pentru Transilvania" de un nationalism virulent, comparabil - dupa unii observatori - cu cel vadimist. Exemplul celor doua discursuri contradictorii nu este unicul. D-l Rus este amendat, la randu-i, de d-na Stanoiu, ministrul Justitiei, care sustine ca nu se poate vorbi de diminuarea autoritatii statului in zona Harghita-Covasna, zona pe care ministrul de interne o vedea enclavizata. Evolutii asemanatoare apar si in alte chestiuni. Concluzia care s-ar impune, in primul rand, ar fi ca Psd-ul este fracturat intern, sigla unitara acoperind grupari de coloratura politica diferita, cu interese si perspective programatice opuse. Este insa posibila si o alta concluzie. Conducerea Psd-ului ar putea actiona dupa formula "din afara-i vopsit gardu, inauntru-i leopardu ", formula de ipocrizie politica indelung exersata de comunisti. Sub comunisti se vedea in exterior o imagine care nu avea in nici un fel de-a face cu realitatea din tara. Psd-ul ar incerca, asadar, un "joc la doua capete", voind sa impuste mai multi iepuri dintr-o singura lovitura. In acest scop, liderii si-au impartit "sarcinile" mimand existenta unor proiecte opuse, a unor divergente in privinta solutiilor, care facute publice ar putea sa-i deruteze sau sa-i linisteasca pe diversii "adresanti". Cata vreme "ingineria" nu este sesizata, ar putea fi, desigur, functionala. Intr-o lume in care totul devine vizibil, ea devine, extrem de repede, contraproductiva.
Sa explicam de ce. Dupa ce Comisia de la Venetia a Uniunii Europene a dat partial dreptate Romaniei in privinta pretentiilor Ungariei de a aplica in unele tari in care exista minoritati maghiare "legea statutului", d-l Nastase a venit cu o "solutie-minune" pentru aplanarea contenciosului. El a propus, nici mai mult, nici mai putin, ca "legitimatia de maghiar" sa fie acordata - in Romania - de partidul etnic al minoritarilor. Udmr-ul este investit astfel cu o putere exceptionala asupra tuturor maghiarilor din Romania, indiferent de optiunile lor politice, de atitudinile lor fata de poporul in mijlocul caruia locuiesc. Motivatiile economice (dreptul de a munci legal trei luni in Ungaria, cu facilitatile sociale si medicale aferente), dar si unele gratuitati culturale ii vor face pe toti minoritarii sa se alinieze fara cracnire sub drapelul unui partid ce devine astfel un fel de "partid unic", asemanator cu Pcr-ul. Udmr-ul va fi si cel mai numeros partid din Romania, cu aproape doua milioane de membri ce, stipendiati de Ungaria, ii vor asigura finantarea. Tentati de aceleasi stipendii, multi romani din Transilvania, indeosebi cei din familiile mixte, se vor grabi sa-si afirme apartenenta la etnia minoritara, confirmand teze unguresti - mai vechi sau mai noi - cum ca statul roman a practicat tot timpul dupa Unirea din 1918 o politica fortata de deznationalizare. "Solutia" d-lui Nastase anuleaza deci prin consecinte tot ce juristii si diplomatii romani au incercat sa demonstreze de la aparitia proiectului de "Lege a statutului" in Parlamentul de la Budapesta. Se anuleaza si Raportul Comisiei de la Venetia, ce poate fi socotit (in anume limite) o victorie diplomatica romaneasca in disputele cu Ungaria. Devin caduce pana si afirmatiile anterioare ale aceluiasi domn Nastase prin care se sublinia ca legea genereaza o discriminare intre cetatenii de etnie diferita ai tarii si atenteaza la suveranitatea statului roman pentru ca, astfel, o parte a teritoriului sau va fi guvernata de cabinetul budapestan.
Ce l-a impins pe d-l Adrian Nastase la o asemenea "luare de pozitie"? Oare nu a realizat prim-ministrul roman ca prin propunerea sa confera Udmr-ului o autoritate la fel de mare ca si cea a statului roman? Udmr-ul capata putere absoluta asupra unui mare numar de cetateni romani pe care ii va reprezenta oficial in relatiile sale directe cu Ungaria. Practic, Udmr-ul va realiza astfel un obiectiv vizat de multa vreme de guvernantii unguri: federalizarea Romaniei ca prim pas spre separare sau dezmembrare. Sa-si fi dorit premierul asa ceva? Nu, d-l Nastase si-a lansat propunerea dintr-un calcul politicianist. Adoptarea Legii Bugetului pentru anul viitor devine incerta, in situatia in care Prm-ul, sprijinitor tacit - pana acum - al Psd-ului, va vota impotriva, datorita tentativei de ridicare a imunitatii parlamentare a liderului sau, C.V. Tudor. Fara votul reprezentantilor Udmr, Psd-ul n-ar intruni majoritatea parlamentara necesara si guvernul sau ar cadea. Alianta cu Udmr-ul permite trecerea "hopului" inainte de 1 ianuarie 2002, cand "Statutul" votat in Ungaria intra in vigoare. Atunci, d-l Nastase ar putea reveni la vechile sale idei, anuntand blocarea aplicarii lui in Romania. Pana atunci insa, dupa cum bine stie premierul, propunerea sa ar putea provoca reactia de nemultumire a romanilor ardeleni care nu pot obtine "legitimatia de maghiar" si nu se pot, in consecinta, bucura de avantajele economice si culturale oferite de ea, ajungand sa fie dominati de concetatenii lor de alta etnie. Romanii ardeleni trebuiau, prin urmare, linistiti cu ceva. Aici a intrat in scena d-l Rus, ministrul de Interne in cabinetul Nastase.
Cu ocazia alegerii lui ca presedinte al filialei Psd din Cluj, d-l Ioan Rus si-a lansat "programul" ca pe un manifest prin care sa fie resuscitat nationalismul local romanesc. D-l Rus a exaltat spiritul ardelenesc, european si capitalist, inovator si reformist, spirit care face din Transilvania sansa Romaniei de a se integra in lumea europeana. "Sa redesteptam in comunitatile noastre constiinta de europeni, adormita pentru cateva decenii. Nu au disparut civilizatia muncii, nevoia de ordine si disciplina, dorinta de organizare comunitara si spiritul national." Superioritatea dezvoltarii Transilvaniei fata de celelalte provincii ale tarii confera ardelenilor "misiunea (...) de a fi o locomotiva pentru integrarea intregului spatiu romanesc", pentru ca "Transilvania este poarta de intrare a economiei romanesti in Europa". Aceasta misiune a Transilvaniei se poate realiza numai daca romanii ardeleni nu se lasa manipulati de maghiarii din zona care le cultiva diferenta fata de ceilalti romani, cu scopul declarat al separatismului. Udmr este, dupa d-l Rus, agentul Ungariei care incearca sa transforme Transilvania intr-o zona de co-suveranitate prin Legea statutului si prin investitii masive in judetele Harghita si Covasna. Planul Ungariei vizeaza, in esenta, cucerirea economica a provinciei, realizata treptat de catre diverse organizatii si societati comerciale, banci unguresti de stat sau private etc. Romanii ardeleni trebuie sa raspunda provocarii maghiare tocmai prin intarirea acelui spirit specific care i-a facut sa reziste eforturilor milenare ale Ungariei de a-i deznationaliza, de a-i asimila. Mai europeni decat ceilalti romani, ei inteleg mai bine necesitatea excluderii oricarei segregari sau autonomii etnice care i-ar transforma, datorita superioritatii economice a maghiarilor, in cetateni de rangul doi in propria tara. Transilvania are nevoie de autonomie, dar de o autonomie regionala, bazata pe cooperare, pentru ca "Europa regiunilor este Europa viitorului".
Mesajul ministrului clujean este deci diametral opus propunerii primului-ministru. Ce a urmarit d-l Rus prin transmiterea lui? Mai intai, asigurarea asezarii romanilor din Ardeal la remorca Psd-ului. Mesajul este o alternativa la discursurile nationaliste Prm-iste. Transilvania a fost si este o regiune-cheie pentru toate partidele. Problema nationala este inca foarte sensibila in zona. Aratandu-se gata sa apere etnicitatea romaneasca amenintata, Psd-ul vrea sa o cucereasca - cu atat mai mult, cu cat el si-a creat aparenta unui partid solid - cu programe economice concrete, ceea ce partidele strict nationaliste, ca Prm-ul sau Punr-ul, nu au. Apoi se vizeaza si scindarea Udmr-ului, criticat intern de Blocul Reformist pentru antanta (prea)cordiala cu Psd-ul. Din interes economic, o parte a conducerii Udmr este gata sa mearga mai departe in colaborarea cu partidul guvernamental printr-o "politica a pasilor marunti", respinsa de radicalii "Blocului". Si, in sfarsit, se atrage atentia Budapestei ca Transilvania insasi respinge incercarea de discriminare si separare a locuitorilor ei prin Legea statutului. Bucurestiul are dreptate sa solicite suspendarea aplicarii acesteia.
D-l Nastase si d-l Rus fac parte totusi din acelasi partid. Discursurile lor contradictorii pot induce adversarilor o anume deruta. Riscul de a se descoperi strategia comuna pe care se fundamenteaza este foarte mare. Si dezvaluirea ei nu va afecta numai Psd-ul. Romania a mai platit inainte de 1989 politica duplicitara a conducatorilor ei. O noua "plata" ar putea duce acum la moartea "pacientului".Toma Roman