Cultura
Eveniment
Premiile Uniunii Scriitorilor din Romania
In seara de 17 septembrie, la Teatrul Odeon, a avut loc gala premiilor Uniunii Scriitorilor, atribuite pentru volumele aparute in 2000 si sponsorizate de B.C.R. si Agentia Professional Styles S.R.L. A fost o sarbatoare diferita de cele din anii precedenti, prin participarea unor muzicieni si actori, care au montat intr-un spectacol placut prezentarea laureatilor si cuvenitele discursuri de multumire.
La noi, din pacate, premiile literare nu au prestigiul, impactul mediatic si consecintele comerciale ale selectiilor occidentale de traditie, capabile sa faca peste noapte o celebritate din autorul premiat si sa aduca mari beneficii editurii care l-a publicat. O banderola pe care scrie Premiul Goncourt, Booker Prize, National Book Award sau Premiul Planeta, de exemplu, vinde zeci de mii de exemplare dintr-o carte, aduce cereri de traducere, provoaca dezbateri in presa de tiraj si la televiziune... ce mai, aceste premii sunt cu adevarat evenimente. In Romania, institutia premiilor literare nu intereseaza decat lumea scriitoriceasca (si pe aceea, mai ales pentru valoarea financiara, caci drepturile de autor - daca se platesc - sunt infime, cele cateva milioane ale premiului depasindu-le cu mult). Girul de valoare literara dat de un juriu de profesionisti unor carti ramane fara nici un ecou asupra publicului, dovada ca editurile nu indraznesc sa investeasca in suplimentari de tiraj ale cartilor premiate si nici sa foloseasca pentru publicitate dinstinctia obtinuta. Asa merg lucrurile deocamdata, din nefericire. Si e pacat, fiindca, cel putin in acest an, toate cartile alese si-au meritat din plin premiul. Ba chiar, in ciuda pesimistilor care vorbesc despre o criza a literaturii romane, in 2000 au aparut atatea carti bune, incat juriul Uniunii Scriitorilor, condus de prof. univ. Ion Pop, s-a aflat in dificila situatie de a trebui sa opteze, la unele genuri literare, intre carti egal de valoroase, cu sentimentul inconfortabil ca, votand pentru una, faci o nedreptate celorlalte (o spun in cunostinta de cauza, fiindca am facut parte din acest juriu si am citit volumele propuse). In orice caz, toate titlurile care au intrunit in final majoritatea voturilor isi onoreaza premiile (pe unele dintre ele vi le-am prezentat, la momentul aparitiei, chiar in aceasta rubrica). E vorba de romanul Sexagenara si tanarul de Nora Iuga (Ed. Albatros) - premiul pentru proza, Fugi postmoderne de Angela Marinescu (Ed. Vinea) si Soarele de apoi de Ana Blandiana (Ed. Du Style) - premiul pentru poezie, de Jurnalul suedez al Gabrielei Melinescu - pentru memorialistica, de Cartea nelinistirii de Fernando Pessoa (Ed. Fundatiei CulturaleRomane), talmacita din portugheza de Dinu Flamand care, alaturi de Irina Mavrodin, eminenta traducatoare a lui Marcel Proust si Albert Cohen, a luat premiul pentru traduceri. Nu pot enumera in acest spatiu toate cele 20 de carti de nivel categoric superior, distinse la diversele sectiuni si carora li s-ar cuveni, fiecareia in parte, o prezentare detaliata. Dintre cele patru debuturi remarcabile ale anului trecut (Simona Tache - poezie, Ovidiu Verdes - proza, Tudorel Urian - critica si Ana-Stanca Tabarasi), juriul a considerat exceptional studiul acesteia din urma, Romantismul colorat (Ed. Cartea Romaneasca), atribuindu-i Premiul Laurentiu Ulici, instituit in memoria regretatului critic literar, descoperitor si sustinator al tinerelor talente. Doua premii speciale i-au recompensat, pentru valoroasa si indelungata activitate, pe criticul, istoricul literar si poetul Emil Manu si pe admirabilul traducator Jean Grosu, caruia ii datoram enorm: prin dansul a ajuns la noi bravul soldat Svejk si povestirile lui Hasek, cartile lui Milan Kundera, Hrabal, Havel si alti mari autori cehi. Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor a decis sa incununeze cu Marele Premiu pe poetul si traducatorul Petre Stoica si cu premiul "Opera omnia" pe criticul si poetul Gheorghe Grigurcu. Imi cer iertare pentru aceasta cam plicticoasa si incompleta insiruire, dar n-am vrut decat sa va atrag atentia asupra catorva nume si titluri: daca le vedeti in librarii si aveti cu ce, va garantez ca merita sa le cumparati.Adriana Bittel
Folclor
La Tebea, in amintirea lui Iancu</b><b>Mariana Anghel
"Am participat si eu, alaturi de alti interpreti de muzica populara, la comemorarea anuala a lui Avram Iancu, de la Tebea. M-am bucurat sa vad ca de data aceasta sarbatoarea a fost curatata de zgura discursurilor patriotarde, care in anii electorali deturneaza sensul evenimentului, transformandu-l intr-o tribuna pentru prezentarea platformelor politice ale diverselor partide. Cei care au fost acolo, in ciuda vremii reci si ploioase, au dovedit ca sunt ardeleni cu suflet mare, cu respect pentru istorie si pentru propria identitate. Tot asa m-a impresionat si publicul care a stat in ploaie, la spectacolul folcloric care a inchis Festivalul <<Cerbul de Aur>>. De altfel, vara asta a fost plina de bucurii. Desi nu mai am varsta scolii, am dat examen la Facultatea de Teologie a Universitatii <<Babes-Bolyai>> din Cluj. Sunt studenta in anul intai si sunt foarte fericita. Viata mea s-a schimbat foarte mult in ultima vreme si nu fac altceva decat sa fiu atenta, in fiecare clipa, cum imi bate Dumnezeu la usa, ca sa-I deschid, sa-L las sa intre si sa ma indrume. Drumul devenirii spirituale este cel mai important, pentru fiecare din noi. Si cel mai spinos, deopotriva. Despre devenirea mea profesionala, pot sa va spun ca toata vara am avut diverse spectacole prin tara. Ii multumesc lui Dumnezeu si pentru aceasta - ca lumea ne cheama si doreste sa ne auda cantand cantec romanesc. Lucrurile se limpezesc si in lumea muzicala si aceste curente straine de sufletul romanesc dispar de la sine. Lumea incepe din nou sa discearna calitatea de improvizatie. Pentru ca n-am inregistrat nicaieri cantecele ardelenesti patriotice pe care le-am cantat la Tebea, le voi inregistra la anul, pe un nou album. Pe plan personal, nu pot sa spun cat de mult ma bucur ca fiica mea, Adriana, imi calca pe urme si a reusit sa fie premiata la concursul de muzica populara pentru copii, <<Muguri de tezaur>>. Stiu ca nici ea, alaturi de alti copii talentati, nu va lasa cantecul ardelenesc sa piara."
Maria Dan-Golban
"Am fost mai mult decat fericita sa-mi petrec ziua onomastica, reculegandu-ma intr-un lacas de mare spiritualitate al motilor - Manastirea Crisan, aflata in apropiere de Tebea. Aparitia mea in spectacolul folcloric de la <<Cerbul de Aur>>, alaturi de nume consacrate ale cantecului ardelean, mi-a adus o bucurie in plus in cariera mea de interpreta de muzica populara. Pentru cine nu ma cunoaste, eu vin din Frasinet, un sat aflat la poalele Muntelui Vladeasa. Acolo, in casa parintilor mei, eleva fiind, am invatat la lampa, pentru ca in satul meu abia in anii din urma s-a introdus curentul electric. De-acolo am venit cu cantecul, deprins de la mama mea, care avea o voce extraordinara. Consacrarea mea in muzica populara a venit in urma cu sapte ani, la Festivalul-concurs <<Felician Farcasu>> de la Brad, unul dintre cele mai importante festivaluri din tara si cel mai important din Ardeal. Activez de la 16 ani in diverse ansambluri din Cluj, cu care am tot colindat prin tara si prin strainatate si am putut vedea cat de mare este puterea cantecului si in afara granitelor noastre. De altfel, ultimul meu album, caseta si Cd, intitulat <<De la Frasinet la vale>>, a fost inregistrat tot la Cluj, cu Orchestra Filarmonicii Populare. Iar acum am reusit sa inregistrez inca unul, nefinalizat inca, ce se va numi <<Bate vant de sub Vladeasa>> (localizez titlurile in spatiul meu natal, pentru ca mi-s tare dragi acele locuri). Acum, sunt director comercial la o firma de consultanta din Cluj si, in ceea ce ma priveste, nu e nevoie sa astept sa ma cheme lumea la cantat ca sa fac un ban. Dar pentru ca imi place atat de mult cantecul popular si ca sa fiu permanent conectata in direct cu acesta, realizez la o televiziune locala din Cluj o emisiune de folclor, sub indrumarea mentorului meu, Marioara Murarescu. Dupa ce m-am consultat cu domnia sa, am inteles ca e nevoie de cat mai multe emisiuni de televiziune care sa promoveze folclorul adevarat, in linia intai."
C. P.