Sub lupa

Redactia
Trece-un car cu boi pe drum. Parca pentru a uita de gigacaloria si de kilowatul care au luat-o razna, vara asta, romanul a tinut-o tot intr-o distractie. Oficialii, amintindu-si de impatimitul Daciadelor si al aniversarilor, au dat sfara in tara si, in cinstea lui Mihai Viteazul, au pus de congres....

Trece-un car cu boi pe drum

Parca pentru a uita de gigacaloria si de kilowatul care au luat-o razna, vara asta, romanul a tinut-o tot intr-o distractie. Oficialii, amintindu-si de impatimitul Daciadelor si al aniversarilor, au dat sfara in tara si, in cinstea lui Mihai Viteazul, au pus de congres. Reuniunea academica, simandicoasa, patronata de un presedinte, un rege si un patriarh, ar fi fost de inteles, s-au implinit 400 de ani de la decapitarea domnitorului, daca nu ar fi fost folosita pentru a transmite un mesaj politic pe care puternicii zilei nu-l uita nici in somn - acela ca, la greu, romanul strange randurile, ca e pregatit, ca este national, suveran, unitar si indivizibil. Insa nici chiar semnatarii apelului la unitate nu s-au inteles prea bine. Abia iesiti de sub cupola Academiei, si-au gasit motive sa regrete semnarea apelului la unitate. Reconcilierea nationala a degenerat intr-o cearta, prin intermediari, pe seama castelului Peles sau a dosarelor de Securitate ale clerului.
Si amatorii de daci, traci si geti au profitat de aceasta vara. Mai solidari ca oamenii politici, ei s-au adunat, rasfatati cu banii dati de un afacerist binecunoscut pentru problemele sale penale si de sanatate. Profesorii de la "Stefan Gheorghiu", membri ai Marii Adunari Nationale, poeti cu capul in nori si cu picioarele bine infipte in pamantul sfant al patriei, istorici amatori si iluminati in toata regula s-au adunat la cel de-al doilea congres de dacologie pentru a mai pune un lemn sub cazanul mandriei noastre nationale. Si pentru a demonstra ca romanii au ceva special. Teza lor este ca, dupa ce au trecut Dunarea, romanii au descoperit un stat unitar, batran ca lumea insasi. Ei nu au cucerit mare branza din teritoriul Daciei, dacii ramanand un popor liber, care si-a croit singur soarta. Dacii si daciile lor dainuiau de milenii pe acest pamant, au inventat roata, plugul si carul, scrisul si cititul, au nascut celelalte popoare europene, care acum ar trebui sa ne fie recunoscatoare si sa ne primeasca in Uniunea Europeana. "Cum sa-ti lasi parintii la usa?", s-au intrebat retoric participantii. Ei au strans ciob cu ciob, marturie cu marturie si au reconstituit limba dacilor, matematica lor sau sistemul lor juridic. Incet, incet, cu multa fantezie si putina stiinta de carte - sentimentul e totul participantii le-au predat dacilor un imperiu la cheie. Mai mult, biogeneticienii care adora ideea dacica au facut o harta a genomului uman si au stabilit, urmarind cu atentie traseul, semnele genetice, ca europenii din spatiul Schengen au fost conceputi de o Eva daco-geta. Dupa ce i-au dat de rusine pe batranii cronicari care au avut proasta inspiratie sa creada ca noi de la Ram ne tragem si au spus un "nu" categoric poetului care intreba retoric: "Voi sunteti urmasii Romei?", in semn de devotament, urmasii dacilor au pus ban langa ban si i-au durat la Orastie o statuie de patru metri lui Burebista. Tocmai asta ne lipsea, patru metri de mandrie patriotica!
Toate acestea ar putea sa para dulci jocuri de vacanta, daca la mijloc nu ar fi persoane cu bani si influenta. Iar faptul ca Vip-urile momentului fac istorie la o sampanie si o icra si discuta problemele trecutului, dand cu bani in stanga si-n dreapta, nepasatori la cele ale momentului - intr-o perioada in care saracia se ridica in grafice ca o naveta spatiala, dezbinarea este mai mare ca oricand, iar la ambasadele straine fac cozi si cer vize tot destui romani satui de dainuire si de tracisme - spune multe despre noi insine. Dar poate ca, privind din limuzine la conationali, puternicii zilei gandesc in termeni foarte practici. Daca nu au paine, macar circ sa le dam. Si mandrie cat cuprinde. In fond, daca stramosii nostri au inventat carul, noi, ca urmasi, ne pricepem bine sa-l punem unde-i este locul. Inaintea boilor, fireste!N.C. Munteanu