Forma maxima

Redactia
Traseele sanatatiiSarata-Monteoru. Poate ca in nici o alta tara din Europa nu sunt atat de multe resurse naturale de tratament ca in Romania. Orice strain ar pali de invidie sa afle cate bogatii vindecatoare se ascund in maruntaiele acestui pamant: ape minerale, izvoare cu apa termala, saline, mofet...

</b><b>Traseele sanatatiiSarata-Monteoru

Poate ca in nici o alta tara din Europa nu sunt atat de multe resurse naturale de tratament ca in Romania. Orice strain ar pali de invidie sa afle cate bogatii vindecatoare se ascund in maruntaiele acestui pamant: ape minerale, izvoare cu apa termala, saline, mofete, namoluri sapropelice. Iar la suprafata, pe sub poale de codri verzi - puzderie de plante medicinale, o flora incredibil de variata, cum nu vezi altundeva in Europa. Gandind la rece, te intrebi cum e posibil sa nu valorifici cu adevarat o statiune precum Calimanesti, de exemplu, de unde pana si Napoleon Bonaparte isi procura apele cele tamaduitoare. Ce sa mai vorbim de Amara sau Techirghiol - statiuni celebre pana mai ieri in toata lumea, care astazi zac intr-o inexplicabila indiferenta si delasare... Ce ne-ar fi costat ca, pe un renume deja castigat, sa fi investit mai mult in drumuri si hoteluri de standard occidental si, cu putina publicitate, sa fi deschis larg portile agentiilor internationale de turism? Daca o statiune ca Baile Herculane, comparata deseori cu Karlovy Vary, a intrat in uitare, cum sa ne mai mire ca nimeni nu mai stie nimic de Sarata-Monteoru? Vizitati-o! N-o sa va para rau. E un loc extraordinar si la indemana oricui, in care puteti gasi laolalta toate leacurile pamantului.

Mica Elvetie din Muntii Buzaului

Drumul pustiu si neted ca-n palma al Buzaului se opreste ezitant in dreptul unor coline impadurite. Placa albastra scrisa cu alb iti arata ca deja ai intrat in statiunea balneo-climaterica Sarata-Monteoru. Ai zice ca e un sat oarecare, dar dupa nici o suta de metri, vezi ca dintre casele vechi, taranesti, rasar acum indraznet vile si case de vacanta cu un aer vadit occidental, ce dau asezarii un aspect de orasel elvetian.
La capatul soselei ce strabate asezarea, peisajul se schimba brusc. Dealurile inghesuite de paduri se incaleca, formand un defileu prin care se scurge raul Sarata-Monteoru, un firicel de apa care - zic localnicii - se umfla la ploi sau la topirea zapezii si matura totul in cale. Chiar la marginea padurii celei mari, se inalta semeata o casa de vacanta cu emblema Antrec-ului la poarta. Sunt intampinat de d-l Iuliu Marin, pensionar, fostul sef al minei de petrol din localitate, unica exploatare de acest fel in Europa. Ii declar scopul vizitei mele in Sarata-Monteoru: izvoarele cu ape minerale. "Pai, domnule, eu pot sa va spun tot ce nu stiti despre mina, ca acolo mi-am petrecut aproape toata viata. Dar daca va intereseaza apele minerale, atunci stati de vorba cu sotia mea ca ea stie sa va spuna mai multe decat mine."
D-na Marcela Marin iese din bucatarie cu o lingura de lemn in mana si cu sortul legat peste rochie. Discutia incepe ca si cum am fi fost vechi cunostinte ce nu s-au mai vazut de mult. Aflu ca a scris o monografie a Saratei-Monteoru, din care aduce un exemplar si mi-l daruieste cu dedicatie. Apoi imi povesteste cu vadita insufletire despre istoria locului, despre dealurile impadurite ce inconjoara comuna si chiar despre toponimia lor, fiecare nume fiind legat de cate o legenda: Schitul Negoita, piscul Bordei, Plaiul Mare, La Piatra Hotilor, Paducel, Teiul lui Papalici, Piscul Mocanului, Dealul lui Scorus, Muratoarea, Pragul. Valea Caprioarei, Valea Scoartei, Valea Pacurii, Valea Spirii au, si ele, povestile lor...

Apa vietii

Despre apele Saratei-Monteoru, d-na Marcela are incredibil de multe informatii. "In 1837, s-a facut prima data referire la apele minerale din Sarata-Monteoru. In 1841, contele rus Davidoff pomeneste intr-o lucrare de specialitate despre apele sarate din zona. In iulie 1895, in urma analizelor facute si a lucrarilor de captare a apelor, localitatea Sarata-Monteoru a fost ridicata la rang de statiune balneara. In Sarata-Monteoru sunt 19 izvoare cu ape minerale, ape iodurate, clorosodice, sulfuroase si ape iodate alcaline bicarbonate, dar numai cateva au fost cercetate si exploatate in scop terapeutic. Cura balneara la Sarata-Monteoru este indicata in afectiuni ale aparatului locomotor, reumatismale, degenerative, inflamatorii, sechele dupa fracturi, boli asociate, endocrine, dermatologice, de nutritie si metabolism, afectiuni ale sistemului nervos central, nevroza astenica, afectiuni hepato-biliare, boli digestive pe fond hepatic, rupturi musculare, atrofii si hipotrofii musculare, retracturi si contracturi musculare, miozita calcara, stari postoperatorii, artrita posttraumatica. Tratamentul este contraindicat in afectiuni neurologice periferice, sindrom nevralgic, nevralgia cervico-occipitala Arnold, nevralgii toraco-abdominale, nevralgia lombara, nevralgia aurala, nevralgia sciatica, polineuropatii."

Muntele de sare

"Apele din dealul Muratoarea nu sunt exploatate, dar lumea le foloseste in mod empiric, cu rezultate foarte bune. Haideti sa va arat izvoarele cu ape minerale si namol. Sunt chiar aici, in spatele casei." Apucand un toiag lung, d-na Marcela Marin ma conduce prin padurea sagetata de razele soarelui spre un adevarat "complex de sanatate" situat in mijlocul naturii, despre care imi povesteste ca este neincapator, acolo venind atat localnicii, cat si turistii cazati la particulari. "Aici e baia de namol a barbatilor" - imi spune. In fata noastra se iveste o poiana larga, cu o balta care bulbuceste cand si cand de namolul ce iese lenes din maruntaiele pamantului. Ca sa ma convinga, infige batul in apa, scotandu-l acoperit de namol negru si gros, al carui miros imi aminteste de namolul de Techirghiol. "Poiana asta e inundata de soare; vin barbatii si se ung cu namol, fac bai in apa asta sarata si scapa de durerile reumatice. Haideti sa va arat si baile femeilor!" O urmez prin hatisul padurii pana la un izvor micut, ca un ochi de ploaie, care are o apa tulbure, albicioasa. "Izvorul asta e folosit pentru probleme ginecologice" - spune d-na Marcela. Ne continuam drumul pana la marginea padurii si iesim intr-o vale larga, nefireasca din cauza contrastului cromatic. Apele celor patru izvoare feruginoase ce se scurg molcom pe panta moale a vaii au colorat rocile in rosu-caramiziu. In faliile pietroase se vad clar scoici fosilizate. "Aici a fost candva un fund de mare. Tot dealul asta este din sare, iar apele care izvorasc din el sunt atat de sarate, incat localnicii isi pun muraturile de iarna doar cu apa de izvor, nimic altceva. De-aceea i se spune Muratoarea. Luati putina apa si clatiti-va gura. Nu inghititi, ca-i groaznic de sarata! Dar vindeca parodontoza." Coboram pe langa darele rosietice lasate de scurgerea apei, iar d-na Marcela scobeste cu batul pe sub faliile cu scoici, scotand la iveala o argila gri, grasa la pipait. "Din argila asta, femeile isi fac cataplasme pentru sani. Se pare ca-i tare buna la noduli, daca nu sunt de natura canceroasa. Pacat ca nimeni nu cerceteaza apele si namolul de pe dealul Muratoarea. Aici, multa lume s-a facut bine de boli fel de fel. Ar trebui sa stie lumea intreaga de ele."

</b><b>Cand natura face minuni

Ne intoarcem spre casa pe alta parte a dealului. Fac cunostinta cu oaspetii familiei Marin. D-na Veronica Mihaescu, impreuna cu sotul ei, Aurelian, din Braila, vin la Sarata-Monteoru din 1996 si nu concep sa-si petreaca in alta parte concediile. Motivul il aflu de la d-na Veronica: "In 1990, am avut o pareza, am stat un an la pat, am fost internata in spitale, am facut fel de fel de tratamente: injectii, infiltratii etc. Mi s-a recomandat o operatie destul de delicata, diagnosticul stabilit de medici fiind: presarea nervului sciatic din cauza deplasarii vertebrelor L3-L4-L5 si nervul S1 atrofiat. Prima data, mi-a paralizat piciorul stang. Apoi, am avut niste dureri groaznice, de nici macar nu mai puteam sa dorm. Timp de sase ani, pana in 1996, am trait un cosmar. Eu facusem sport de performanta, duceam o viata activa inainte. Nu puteam concepe sa stau la pat sau sa-mi petrec toata viata intr-un scaun cu rotile. Am ajuns la Spitalul Militar Central din Bucuresti, unde am avut sansa sa-l intalnesc pe doctorul Kramer, un medic adevarat care, inainte de a-mi indica operatia, m-a sfatuit sa incerc un tratament la Sarata-Monteoru sau la Pucioasa. Sotul meu avea si el o coxartroza bilaterala, cauzata de o operatie la menisc, asa ca am hotarat sa venim la Sarata-Monteoru, la tratament, in iulie 1996. Cand am intrat in statiune pentru prima data, am simtit ca aici ma voi vindeca. Dupa primele patru bai, mi-au incetat durerile si m-am simtit extraordinar de bine. Am putut sa dorm o noapte intreaga, dupa mai multi ani in care acest lucru mi-a fost imposibil. Am inceput si gimnastica medicala, putand sa observ clar insanatosirea. Venim in fiecare an la Sarata-Monteoru pentru ape, aer si linistea dumnezeiasca a locului. M-am vindecat complet, sotul meu - la fel. Din 1997, fac tratament aici, pe dealul Muratoarea: bai reci cu ape minerale, cataplasme cu argila, bai cu namol. Si uitati-va la mine, nici n-ati spune ca am fost vreodata bolnava!".
D-l Iuliu Marin isi spune si el povestea, voind parca sa intareasca vorbele musafirei sale: "Acum 13 ani, am avut niste dureri ingrozitoare, care m-au tintuit in cele din urma la pat. Diagnostic: hernie de disc. Nu mai puteam sa merg, nu mai aveam reflexe, imi amortise piciorul stang pana jos. D-l dr. gen. Iacob, de la Spitalul Militar Central, m-a intrebat de unde sunt si a ras de mine afland ca locuiesc in Sarata-Monteoru. Mi-a spus: <<Du-te si fa tratament acasa la dumneata, ca acolo o sa te faci bine>>. Am urmat tratamentul cu bai calde si am scapat de operatie. De-atunci, fac cate o cura de 18 zile in fiecare an, pentru intretinere. Numai bai cu ape minerale, fara fizioterapie. Ma mai duc si pe dealul Muratoarea, ma innegresc cu namol, iar toata iarna nu simt durerile reumatice, cu toate ca o viata intreaga am lucrat in mina".

*

De cand vara si-a intrat in drepturi, Sarata-Monteoru este o statiune neincapatoare. Daca doriti sa ajungeti acolo, pentru liniste sufleteasca sau pentru tratament, rezervati-va din timp camere la hoteluri sau la particulari. Daca vreti totusi sa-i cunoasteti pe sotii Marin, aflati ca ei isi intampina oaspetii cu o vila sclipitor de curata, clasificata de Antrec cu doua stele, unde vi se ofera cazare in trei camere cu doua paturi. Camera costa 300.000 lei pe noapte. La cerere, se poate servi masa gatita de d-na Marcela (o excelenta bucatareasa!), dar turistii au la dispozitie si o bucatarie proprie, daca sunt mai mofturosi. De asemenea, turistilor li se pun la dispozitie produse naturale din gospodaria familiei Marin - miere, legume si zarzavaturi proaspete, vinul casei si chiar cate-un puisor cu carne frageda, pentru pofticiosi. Decorul este splendid, din spatele casei incepand o minunata padure de stejar. Iar izvoarele cu ape minerale si namol sunt la numai zece minute de mers pe jos. Ar fi pacat sa nu le folositi...
Sotii Marin pot fi contactati la telefon 038/54.66.48. Va asteapta cu drag si cu o tolba de povesti despre aceste locuri binecuvantate de Dumnezeu.Florentin Popa