Stiinta romaneasca
intre miracol si... tradare
Adevarul despre Cantastim
Cine are interes sa distruga
medicamentele romanesti?
Doctorul Andrei Olinescu, inventatorul Cantastimului, a devenit o persoana publica. Scandalul iscat de interzicerea producerii extractului bacterian l-a transformat intr-un "erou" al mass-media romanesti. Din pacate, investigatiile n-au ajuns la esenta problemei. Despre marele om de stiinta si despre cercetarile sale nu se stie, de fapt, nimic. Nu stie nici presa, care a emis adevarate elucubratii pe seama Domniei sale, nu stie nici marele public, care ar putea beneficia enorm de pe urma muncii acestui savant. Nu stiu - sau, mai bine zis, se prefac ca nu stiu - nici oficialii din posturile de conducere ale Ministerului Sanatatii, care i-au pus activitatea de-o viata sub embargou. De ce? Va invitam sa aflati raspunsul, citind materialul de fata, o poveste pe cat de dramatica, pe atat de reala, despre campania de distrugere si de inlaturare de pe piata a medicamentelor romanesti.
"Paradoxal, inainte de "89,
exista mai mult interes
pentru stiinta decat acum"
- D-le doctor Andrei Olinescu, medicamentul Cantastim, produs de Institutul Cantacuzino, este la ora actuala o adevarata celebritate. Carui fapt considerati ca i se datoreaza ea?
- Imi pare rau, dar nu va pot raspunde la intrebare. Printr-o scrisoare oficiala, Agentia Medicamentului imi atrage atentia ca legea imi interzice mie, ca inventator, sa mai vorbesc despre medicamentul pe care l-am creat. Mergeti la farmacia Institutului, cereti un prospect si veti afla de acolo tot ceea ce se poate sti despre Cantastim.
- Sunt sigur ca in acel prospect nu este scris cum ati descoperit acest remediu, cum ati muncit pentru a pune in valoare aceasta descoperire...
- Ar fi bine sa stiti cate ceva despre remediile de stimulare a imunitatii, pentru ca eu consider ca este normal ca ziarele sa contribuie la informarea populatiei, o informare corecta, hai sa-i spunem chiar stiintifica. Si mi se pare ca ziarul dvs. chiar face asemenea informari. Cantastimului n-am sa-i fac nici un elogiu, ca sa nu fiu acuzat ca fac reclama... Desi nu stiu de ce trebuie sa facem reclama la medicamentele straine si de ce nu avem voie sa aratam ca produsele noastre sunt bune... Dar asta-i o treaba pe care forurile competente vor fi nevoite s-o rezolve candva. Eu va spun de unde a venit povestea asta cu Cantastimul, dar, pentru aceasta, va trebui sa facem o mica lectie stiintifica.
In mediul nostru inconjurator exista o serie de substante numite antigene, care atunci cand ajung in organism, declanseaza un raspuns de aparare din partea acestuia. Iar organismul dispune de o "armata" intreaga, foarte sofisticata si foarte complex organizata, pe care noi inca n-o cunoastem decat in proportie de 5-10% si care generic este numita sistem imunitar. Aceasta "armata" are adevarate centre de instruire, cazarmi cu "soldati" - adica celule imunitare cu diverse specialitati. In momentul in care patrunde in intimitatea organismului un agresor (antigen), pentru eliminarea lui participa doua tipuri de celule, unele educate intr-o cazarma, iar altele educate in alta cazarma. Ele se numesc limfocite T si limfocite B. Sunt, se zice, cam un miliard de antigene care sunt combatute cu aceste doua tipuri de celule, si numai cinci antigene cunoscute pana acum, asa-zisele antigene timo-independente, care sunt eliminate de un singur tip de celule - limfocitele B. Ei bine, acum aproape 30 de ani, mi-am pus problema: "N-oi avea eu sansa sa gasesc al saselea antigen timo-independent? N-or fi in natura numai cinci!". Si am inceput sa lucrez cu o serie intreaga de extracte bacteriene, de plante etc. Si lucrand asa, am dat peste un extract bacterian obtinut de un biochimist specialist in biochimie bacteriana, regretatul doctor Marx. Luand extractele cu care lucra el, am observat ca unul dintre acestea are niste calitati cu totul remarcabile fata de altele. Mergand pe firul apei, am aflat ca bacteria din care doctorul Marx extragea substanta respectiva era izolata de la un copil care a murit cu o septicemie galopanta la Spitalul "Grigore Alexandrescu" din Bucuresti. Bacteria se numeste Pseudomonas aerogenes sau, mai simplu, piocianic, si este foarte agresiva, fiind tinuta in colectia de tulpini a Institutului Cantacuzino. Mergand pe firul lucrurilor, am constatat ca tulpina izolata de la acel copil avea niste molecule, niste fosfolipide cu un potential biologic cu totul deosebit - era efectiv o curiozitate a naturii! Bineinteles, au inceput experimentele si, vazand o serie intreaga de efecte asupra diferitelor tipuri de celule, mi-am pus problema: "Nu cumva, daca eu folosesc acest extract bacterian, pot bloca dezvoltarea unor tumori?". Am testat extractul contra unei tumori foarte agresive la soareci. Martorii care erau inoculati cu ser fiziologic in doua saptamani se duceau, iar celor carora le inoculam acest extract abia li se dezvolta cate o tumoreta mica de tot. Am repetat de trei ori experimentul (mi-au trebuit ani de zile de teste) si, foarte incantat de aceasta constatare, am prezentat o comunicare la o reuniune stiintifica la Institutul "Babes".
Un om de stiinta din auditoriu m-a interpelat si mi-a zis ca nu poate exista un preparat care sa inhibe intr-un asemenea grad dezvoltarea unei tumori de tip Ehrlich, ca este o cacealma. I-am raspuns: "Mergem acum si facem testul, iar daca nu este asa, atunci vin eu in aceasta sala ca sa ma faceti de doua parale, mincinos ordinar!". Directorul adjunct al Institutului din vremea aceea a venit la mine in pauza: "Nu mai spui nimic pana nu brevetezi!". Pana la urma, m-au obligat (era inainte de "89, cand - paradoxal! - exista mai mult interes pentru stiinta decat acum n.r.) si am brevetat toata treaba.
- Deci, Cantastimul, despre care in comunicatul Institutului Cantacuzino s-a spus ca nu este suficient testat, exista din anii "80?
- Drumul a fost mult mai lung. Mai intai, am fost la Comisia de Produse Biologice a Ministerului Sanatatii si am prezentat toate datele stiintifice obtinute. Comisia a spus: "Da, bun, foarte bine, dar nu iti putem da dreptul sa folosesti extractul la om. Mai testeaza-l pe o specie de animale, nu numai pe soareci". Asa ca am mai folosit acest extract pe o alta specie: pe purceii din crescatorii. Rezultatele au fost uluitoare. Am vaccinat cateva sute de godaci: jumatate cu ser fiziologic, jumatate cu extractul bacterian, ca asa-i spuneam atunci, abia dupa aceea a fost botezat Cantastim. Erau purcei in perioada de intarcare, cand sunt cel mai susceptibili la infectii, fiind decimati de boli in toate crescatoriile. La o luna si jumatate de la injectare, diferentele erau nete! Mortalitatea era de 30-35% (va dati seama ce pierderi economice mari!) la cei injectati cu ser fiziologic si doar 2,5 sau 2,8% la cei injectati cu viitorul Cantastim. Am prezentat comisiei rezultatul si am repetat experimentul in judetul Teleorman. Comisia de produse biologice, fara sa stiu eu, a verificat datele la o unitate din judetul Iasi si la alta din judetul Timis. Drept urmare, au aprobat sa folosesc produsul pe un numar limitat de oameni, dupa ce au vazut ca toate datele s-au confirmat pe cinci loturi consecutive.
"Declar si pot sa demonstrez:
nici un produs biologic romanesc
nu a fost mai bine studiat si mai bine
experimentat decat Cantastimul"
- Deci, produsul Cantastim este in teste dinainte de "89, fiind verificat si in spitalele romanesti?
- Testarile pe oameni le-am inceput pe cazuri foarte grave. Primul caz a fost la Fundeni, de la doctorul Grigoriu, o doamna cu leucemie limfatica cronica T. Doctorul Grigoriu mi-a spus textual: "Domnule, 17 ani am dus-o pe picioare, dar acum nu mai avem ce-i face". Am preluat cazul sirezultatele au fost foarte bune, le-am si publicat la vremea respectiva. Apoi, am luat legatura cu Institutul de Oncologie din Bucuresti, care a fost refractar de la bun inceput. Am putut lua numai cazuri grave de tumori, urmarindu-le foarte serios, si, din nou, rezultatele au fost bune. Uitati, aici sunt dosare intregi cu semnaturi si parafe ale medicilor care lucreaza din anii "80 cu acest medicament. L-am testat apoi si la Spitalul din Baia Mare, Spitalul Judetean Timisoara, Spitalul Baia Sprie, Spitalul Clinic de Copii din Bucuresti, Spitalul de Obstetrica Ginecologie "Filantropia", sectia dermatologie de la Spitalul Militar, Spitalul "Victor Babes", de la Ministerul de Interne. Uitati datele! Iata un dosar, cu seriile patru si cinci, de la Spitalul de Pediatrie, cu copii intre doua luni si zece ani: tumora - 4 copii, peritonita - 6 copii, stenoze esofagiene post caustice, malformatii congenitale - 6 copii, cu stampile, cu tot. Aici sunt rezultatele unuia care... Hai sa nu mai discutam, ca am patit-o cu el...
- Ce-a fost cu el?
- A venit la mine, si erau si niste reporteri de la un ziar si le spune: "Pentru mine, exista doar Dumnezeu si doctorul Olinescu!". El e convins ca traieste datorita mie. Si mi-a aparut poza in ziar: "Dumnezeu si doctorul Olinescu". Daca-l vedeam pe ziaristul acela... Cum poate sa scrie asa ceva!?
- Ceea ce spuneti e pur si simplu stupefiant. Conform informarilor trimise presei de Institutul Cantacuzino, s-a afirmat ca "Datele stiintifice privind eficacitatea clinica a produsului Cantastim sunt putine, sumare, cu caracter general si departe de rigorile regulilor de buna practica in studiul clinic al medicamentelor. Se poate aprecia ca recomandarile si indicatiile produsului Cantastim se bazeaza numai pe presupuneri fiziopatologice, plecand de la unele rezultate experimentale, dar eficacitatea clinica nu a fost clar demonstrata"... Or, dvs. aveti aici sute de teste clinice, perfect documentate, facute de zeci de medici din diverse spitale!
- Cantastimul face parte din marea grupa a imunomodulatorilor, a acelor substante care, introduse in organism, normalizeaza functiile de aparare ale sistemului imunitar, ale acelei "armate" de celule de care vorbeam. Daca sunt in hiperfunctie, in stari de alergii, le scade, daca sunt in hipofunctii, cum sunt in stari de imunodepresii, exprimate clinic sub forma de infectii cronice, de zona zoster, de herpes, de boli tumorale etc., le activeaza. De unde au scos povestea asta, ca medicamentul nu e verificat stiintific, nu stiu! Declar si pot sa demonstrez: nu cred ca un produs biologic romanesc, fabricat si gandit in Romania, a fost mai bine studiat si mai bine experimentat decat Cantastimul... Si stiu ce vorbesc din acest punct de vedere, dar am primit, ati vazut, hartii, sa nu spun nimic.
- Este de neinteles, cum se poate ca insasi conducerea Institutului Cantacuzino sa nu stie despre aceste studii si sa denigreze produsul facut si testat de propriul institut, vreme de decenii!
- Se poate si mai mult decat atat. Vreti sa va arat cate intruniri stiintifice despre Cantastim au facut de-a lungul timpului aceeasi oameni din conducere, care - acum o luna - spuneau sus si tare ca medicamentul este insuficient testat? Iata, aveti aici invitatii facute de chiar conducerea Institutului la diferite date: 24 septembrie "93, 27 septembrie "94... Cititi: "La data de 27 septembrie, anul curent, ora zece, va avea loc in Institutul Cantacuzino o reuniune stiintifica cu tema: Imunomodularea cu Cantastim, date experimentale si observatii clinice. Deoarece dvs. sunteti printre primii medici din Romania care ati acordat atentie acestui produs original si eficient, in terapia unor imunodepresii, va rugam sa aveti amabilitatea sa participati cu o scurta nota privind observatiile clinice pe care le aveti in legatura cu aceasta problema. Materialele vor fi traduse in limba engleza si publicate in revista <<Romanian Archives of Imunology>>. Va multumim anticipat, director, doctor A. Combiescu". Profesorul Combiescu este chiar cel care spunea, acum nici doua luni, ca acest produs este insuficient testat. Acelasi profesor Combiescu spunea insa despre Cantastim, intr-un ziar, acum un an sau doi, ceva de genul: "Cantastim - minunea pamantului". Cat despre directorul adjunct cu productia in Institut, profesorul Negut, care acum sustine si el sus si tare ca medicamentul nu este suficient testat, el este chiar cel care a dat interviu revistei dvs., acum un an. Priviti, este "Formula As", din ianuarie 2000.
"Ce se face-n aceasta tara se distruge
si se calca in picioare. Eu nu pot tolera asa ceva"
- Vreti sa vedeti si recunoasterea stiintifica inter-nationala a Cantastimului? Uitati, traducerea in germana a prospectului. Nemtii au venit la mine sa mi-o ceara si au tradus in limba germana prospectul - asta-i treaba nemteasca, facuta perfect. Aici este o adresa de la americani. I-am trimis la plimbare pe americani, dar cred ca au luat pana la urma Cantastimul, ca n-au mai discutat cu mine. Au luat tot ce le trebuia si buna ziua! Uitati, corespondenta mea cu profesorul Watanabe, care a facut in Japonia un produs similar Cantastimului, foarte bun, Picibanilul, obtinut din alta tulpina de piocianic. Ei nu dau Picibanilul - fiole decat la cererea Guvernului altei tari. Aici mi-a raspuns profesorul Sato din Japonia. Apoi, aici e raspunsul lui Fogert... Iar ei (adica Agentia Medicamentului si Institutul n.r.) cica n-au date, ca nu s-a facut nimic. E o aberatie! Uitati datele toate si ei spun ca nu sunt. Dar nu m-a intrebat nimeni nimic, ca le dadeam: Priviti, faceti xerox si luati-le! Nici nu-mi face placere sa vorbesc despre treaba asta, sincer sa va spun. Pacat ca ce se face in aceasta tara se distruge si se calca in picioare. Si eu nu pot tolera asa ceva.
- Cantastimul este singurul dvs. "copil" sau mai aveti si altii?
- Cantastimul este un vax, asta e. Ei spun ca ma laud cu inventia mea, dar nu cu asta ma laud, am altele cu care sa ma laud...
- Deci, ati reusit sa mai sintetizati vreun medicament?
- Da, dar nu l-am mai brevetat si nici nu-l dau. Nu, nu-l mai dau.
- De ce?
- ...
- Si ce-o sa se intample cu el, o sa fie asa, inmormantat?
- Da, categoric.
- De ce nu-i dati in judecata pe cei care va denigreaza pe dvs. cu buna-stiinta si mint intreaga opinie romaneasca in ciuda evidentelor?
- Eu traiesc in Romania, domnule! Stiti ce inseamna un proces in Romania? Pierdere de vreme si o inmormantare sigura.
"Colaboratori de-ai mei, tineri,
sunt astazi oameni de stiinta in Occident"
- Presupun ca aveti o multime de colaboratori tineri. Ei nu va sprijina, nu sunt o speranta pentru dvs. si pentru medicina romaneasca?
- Colaboratorii mei tineri... (Profesorul rade, apoi enumera pe degete.) Unul este in Spania, doi in Suedia, la Göteborg, unul in Texas, unul in New Jersey, apoi in California... Ultima colaboratoare a plecat de curand la Boston... Multi au plecat cu burse de studiu, zicand ca se vor intoarce. Nici unul nu s-a intors. Cei de acolo nu glumesc - daca vad ca esti bun, te propulseaza imediat. Colaboratori de-ai mei tineri sunt astazi profesori universitari, oameni de stiinta in Occident. Sa va spun, de exemplu, ultimul caz, al Angelei Dolgan Duca. A fost organizat anul trecut, in septembrie, la Berlin, un curs de imunologie de sapte zile, pentru tineri pana in treizeci de ani. Am "impins-o" pe Angela la acel curs si s-a dus. Participau tineri din opt tari - sapte tari din Europa de vest - si ea era singura din estul Europei. Programul era extrem de intens: intre orele 8.00-12.00 - cursuri tinute de diversi profesori, 12.00-13.00 pauza de masa, iar de la 13.00 pana la 1.00-2.00 noaptea era lucru la masa de laborator. In prima zi, conducatorul cursului, un profesor german - nu-i tin minte numele - cand a vazut ca-i din Romania, i-a spus mirat: "Pai voi, in Romania, ce cercetare aveti?!". Cand Angela a inceput sa lucreze, stateau vreo trei in spatele ei sa vada ce face fata aia "coborata de pe cracile copacului". Si o intreaba profesorul german: "Dumneata cat timp ai lucrat in America?". "Pai n-am fost in America.""Nu? Atunci in ce tara vest europeana?""N-am fost nicaieri.""Cum, asta in Romania ai facut?!""Da." A luat-o o profesoara la ea acasa si a tinut-o. O ducea cu masina, manca, dormea la ea. Apoi a terminat cursul, s-a intors si i-a si venit, la doua-trei saptamani, o oferta de la profesoara care o tinuse. Aceea, o hoata, ii dadea 1800 de marci germane pe luna (imi pare rau ca nu am pastrat acea scrisoare, ca era un document foarte "frumos"), se angaja s-o tina la ea acasa si... sa-i aiba grija de copil, sa i-l aranjeze la scoala etc. Apoi, directorul cursului (cel care a intrebat daca in Romania exista cercetare) i-a trimis (independent unul de altul) o scrisoare prin care o invita sa lucreze la el in laborator si-i dadea 2000 de marci pe luna. In sfarsit, la nu stiu cat timp, la o saptamana, primeste o scrisoare din Boston, de la un profesor care a predat acolo si care ii oferea 2000 de dolari, si fata zice: "Ce facem?". Zic: "Angela, tu decizi. Eu alte posibilitati mai mari decat vezi acum n-am sa-ti ofer!". Pe 1 ianuarie, la ora patru dimineata, a fost la aeroportul de la Otopeni si a plecat la Boston. Si dusa a fost! Iar dac-ar fi sa-i enumar pe toti... Acum, nu mai am aproape pe nimeni, plec si eu, ce-o fi o fi...
- Vreti sa plecati in alta tara?
- Nu, in Militari, ca eu stau in cartierul Militari. Mai am putin si ma pensionez, un an, doi, trei, cat va mai fi. N-am ce-mi reprosa, m-am straduit, mi-am pierdut vremea, am acum doctoranzi. Eu sunt doctor veterinar, chipurile, dar confer titlul de doctor in stiinte medicale. Pe la mine prin laboratoare stiti cati au trecut? Dar putini au ramas. Stiti dupa ce cunosti cel mai bine un om dotat pentru medicina si pentru stiinta? Nu dupa cat a invatat, ci dupa ce intrebari pune. Intrebarile inteligente arata cat de bine ii merge mintea si cat interes are.
"Asta cu medicii veterinari s-o lasati moarta"
- In legatura cu calificarea dvs. de medic veterinar, despre care s-a facut mult tapaj, inclusiv in presa, care este adevarul?
- Stiti ce calificare avea Pasteur? Era chimist, nu medic, desi a adus medicinii servicii enorme. Stiti ce calificare avea creatorul Societatii Internationale de Fiziologie? Era roman, profesorul Ion Atanasiu, profesor de fiziologie la Facultatea de Medicina Veterinara. Stiti ce calificare are cel care a salvat sute de milioane de oameni, care a pus la punct anatoxina stafilococica, principiul anatoxinelor? E medic veterinar - Gaston Ramon. Stiti ce calificare are cel care a stabilit relatia dintre infectia virala si antigenele de histocompatibilitate si a primit anul trecut sau acum doi ani premiul Nobel? Medicul veterinar Doherty. Ce legatura are una cu alta? Eu am absolvit specializarea de Medicina Veterinara, ceea ce m-a ajutat sa lucrez in medicina experimentala, dar nu sunt medic veterinar, pentru ca de 41 de ani lucrez in Ministerul Sanatatii. Dar ca sa te termine, sa-ti puna tot felul de prostii in spate, scormonesc tot felul de lucruri. Am vazut un ziar in care scria: "Parintele Cantastimului este un medic veterinar", de parca ar fi spus ca parintele Cantastimului este un criminal. Ce-i asta? Fenomenele celulare imune sunt aceleasi in toata lumea animala. Imi pare rau ca am lucrat numai medicina umana si ca nu cunosc medicina veterinara, care este mult mai grea decat medicina umana. Apoi, cati medici umani au facut ce-am facut eu? Studentii de la medicina studiaza de pe carti scrise de mine. Sunt sponsori care nu dau bani pentru carti, daca nu apare si numele meu, ca sa aiba siguranta valorii stiintifice a cartii. Asa ca asta zic eu - s-o lasati moarta cu medicii veterinari, ca n-are nici o legatura si vi-i mai puneti si in cap...
- Stiu ca ati tinut zeci de cursuri de perfectionare cu medicii, chiar de curand. In aceste cursuri, dvs. ati demonstrat ca explozia de cancere si leucemii din Romania, din ultimii ani, a putut fi prevazuta. De asemenea, acum se poate prevedea ce va urma peste un deceniu in acest domeniu. Ce ne puteti spune despre aceasta?
- Eu am pus la punct o schema de investigatie imunologica in domeniul imunitatii mediate celular. Este ceva original - o treaba foarte serioasa. Aveam nevoie pentru ea de celule martor, luate de la oameni sanatosi, normali. Luam de la armata - soldatii erau normali. Insa de prin "85, am observat eu ca, de multe ori, martorul meu normal raspunde "mai chior" decat altii, care erau bolnavi. In "89, am avut un caz cu o persoana care avea o zona zoster fantastica, dar care era foarte bine nutrita. Ei bine, celulele ei au raspuns mai bine decat celulele soldatului. Atunci, mi-am dat seama si am pus fetele de la laborator sa faca o statistica pe ultimii cinci ani. Cand mi-au aratat, in 1990, datele comparative din ultimii ani, le-am spus colaboratorilor: "Tineti minte ce va spun, sa vedeti voi peste zece ani cancere!". Si, intr-adevar, interesati-va acum sa vedeti cat opereaza un chirurg, un neurochirurg, cate tumori are in 2000 fata de 1985. Cate tumori laringiene, cate tumori la san. Duceti-va sa vedeti ce este la Institutul Oncologic, ce masa de oameni. Anumite raporturi celulare s-au inversat si aceasta este datorita conditiilor mizerabile de mediu, de care noi ne batem joc, brutal si inconstient. Cand s-au otravit ca au mancat peste din Siret, alarma aceea au vazut-o, dar de otravirea lenta, insidioasa, care se va vedea peste 10,20, 30 de ani nu sufera nimeni... O grava inconstienta!
- Aceasta ce inseamna? Poluarea aerului, a apei de baut, aditivii alimentari, stresul...
- Toate acestea si multe altele. Acum, am constatat alta situatie si am spus intr-o sedinta publica, acum doua luni de zile, la Societatea Romana de Fiziologie: "Tineti minte ce va spun, daca nu se-ndreapta lucrurile acum, sa vedeti peste zece ani leucemii si boli derivate din acestea!". Eu gaseam pana acum doi-trei ani de zile un milion de limfocite per milimetru de sange periferic si cam doua milioane de polimorfonucleare per mililitru, la normal. Acum, in loc de un milion, eu gasesc - in medie - cam trei milioane si ceva, de trei ori mai mult! Dar reactioneza mai slab. Sa vedeti ce-o sa fie! Sa dea Dumnezeu sa vorbesc eu prostii, dar tare ma tem ca nu vorbesc prostii. Vedeti, daca ar fi sa ma laud, cu aceste metode de investigare imunologica m-as lauda, cu zecile de comunicari internationale, cu problemele imunologiei, pe care le-am rezolvat cot la cot cu mari nume ale medicinii mondiale, cu care corespondez de zeci de ani, nu cu Cantastimul. Am discutat si cu directorul Agentiei Nationale a Medicamentului si i-am spus: "Domnule, uita-te, daca va deranjeaza, da-l dracului de Cantastim. Eu nu mai vorbesc in presa despre Cantastim, dar lasati celelalte medicamente si realizari ale Institutului <<Cantacuzino>> sa ajunga la oameni".
Un caz
- Si totusi, a incerca sa privezi mii de romani in suferinta, cu boli grave, de un medicament extrem de pretios, denigrandu-l pe el si pe inventatorul sau, seamana a crima!
- Problema este mult mai grava. Si am sa v-o ilustrez cu un caz: acum sase ani, a venit la mine o doamna legata la picioare cu tifoane, cum aveau inainte soldatii moletierele. Doamna aceea avea niste plagi la picioare din care se scurgea o serozitate galben-sanguinolenta. Este cadru didactic la Facultatea deMedicina din Bucuresti si lucreaza intr-o clinica renumita din Bucuresti. Ce s-a intamplat? In 1994, era in comisia de verificare, de admitere la facultate, cand a simtit un cutit puternic in partea stanga, incat a cazut jos de durere. S-au speriat, au luat-o, au dus-o in clinica, i-au facut ecografie. Apoi, i-au aparut leziunile pe picioare si a venit la mine. I-am zis: "Doamna, v-au aparut leziunile pe splina, v-a scos splina. V-au aparut leziunile pe picioare, taiem picioarele. Va apar maine-poimaine, focare de necroza pe ficat, scoatem ficatul, apoi plamanul, creierul si, in mod sigur va vindecati. Nu mai aveti probleme, dar mie sa-mi spuneti: asta e o conduita terapeutica normala?! Eu banuiesc ce aveti, dar imi trebuie niste confirmari. Va rog, veniti maine de dimineata, va iau niste sange si in zece zile aveti rezultatul". S-a confirmat banuiala mea. A venit doamna, s-a asezat pe scaunul pe care stati acum dvs. si plangea de-si dadea sufletul, iar sotul statea alaturi pierdut. Ii aparusera aceleasi leziuni pe ficat si pe plaman. I-am zis: "Doamna, cu plansul nu rezolvati nimic. Va duceti imediat la farmacie, luati 60 de flacoane de Epurox, 10 fiole de Cantastim si incepeti tratamentul". In zece zile s-a vindecat si a venit aici. I-am publicat cazul in "Viata medicala" si in "Revista medicala romana". Doamna avusese un sindrom de agresiune granulocitar si s-a rezolvat. Ea avea un defect genetic si eu stiam, si chiar publicasem ca, daca e ceva genetic, atunci s-ar putea sa revina, si atunci va aparea exact acelasi fenomen. Acum o saptamana, a venit din nou la mine, aici, iarasi plangand. I-am spus: "Doamna, aveti cam acelasi lucru". Dar acum n-am mai putut sa-i spun: "Cu plansul nu rezolvam nimic", pentru ca Institutul "Cantacuzino" nu mai produce nici Epurox, nici Cantastim. Vedeti, de asta sunt impotriva celor care blocheaza totul si distrug. Si nu e vorba numai de Cantastim. Nu se mai produc multe altele. De exemplu, vin oameni cu ulcere bucale groaznice, o suferinta cumplita. Altadata, ii spuneam: "Te dreg" si ii dadeam schema cu Antiherpin si Cantastim. Acum, nu mai pot sa spun asa ceva, Antiherpin nu se mai fabrica, Cantastim nu am. Asta este!
Scurt epilog
Dr. Olinescu a fost si este exclus, pas cu pas, din cercurile stiintifice romanesti. A fost "infierat cu manie muncitoreasca" la o sedinta a Institutului "Cantacuzino", la care fireste ca nu a fost chemat. I s-a luat conducerea laboratorului. A fost scos din comitetul de redactie al revistei stiintifice de imunologie. Ca sa-l citam: "Nu mai stiu ce sa-mi faca sa ma aduca la tacere. Nu m-ar mira sa dea si o masina peste mine". Aceleasi scenarii si metode, aceeasi tinta - distrugerea industriei romanesti de medicamente. Nimic romanesc nu e bun, doar ceea ce este din import este acceptat. Nu conteaza care este adevarul, ci ceea ce spun oficialii. Se spera, probabil, ca - atunci cand va iesi adevarul la suprafata - va fi prea tarziu, iar productia romaneasca de medicamente - ingropata definitiv. Singura solutie care ramane pentru a nu se ajunge in aceasta situatie este, probabil, o reactie vehementa a opiniei publice, care sa le arate celor din posturile de conducere ca birourile dupa care se adapostesc nu le apartin pe vecie si ca ei au o datorie morala si umana fata de cei multi, care le hranesc functiile si prosperitatea.
"Sunt roman si nu-mi voi
reprosa nimic din ce voi face
pentru poporul roman" Scrisoarea de raspuns adresata
de dr. Andrei Olinescu directorului
Agentiei Nationale a Medicamentului
"Domnule profesor Fulga, va multumesc pentru scrisoarea dvs. din 3 aprilie care, trebuie sa marturisesc, m-a surprins placut si neplacut. Placut, pentru modul de abordare a problemei; neplacut, pentru faptul ca in tara noastra inca mai exista conceptul ca nu trebuie facuta publicitate la ceva care este romanesc. Mai mult, acest concept este legiferat. Marturisesc ca nu cunosc legile mentionate in scrisoarea dvs. De asemenea, marturisesc ca nu eu m-am dus la mass-media sa-mi fac publicitate, ea a venit la mine. Si nu de-acum, ci inca de prin 1990. Exagerarile si aberatiile din ziare nu-mi apartin. De pilda, nu am afirmat niciodata ca produsul in cauza este miracol, vaccin anticancer etc. Am insa mari pacate pe care le recunosc, de care nu pot si nici nu vreau sa ma lecuiesc. Nu pot pricepe de ce acest amarat de popor roman trebuie sa devina mana de lucru ieftina, iar tara lui - tara de desfacere pentru produse pe care le poate face si el, si chiar mai bine. Nu pot intelege de ce tinerii capabili trebuie sa plece in alte tari pentru a-si valorifica potentialul lor intelectual. Nu inteleg si ma doare lucrul acesta - de ce, traind intr-o regiune a Europei cu atatea bogatii ale solului si subsolului, suntem saracii Europei. Nu inteleg de ce Institutul "Cantacuzino" a devenit o anexa a Institutului "Pasteur" din Paris si de ce se deschid larg portile produselor franceze, sufocandu-le pe cele autohtone. Nu inteleg de ce acest Institut nu mai produce vaccin antipolio, antigripal, antirabic, gama si atatea altele. Nu inteleg de ce sunt lasate in paragina cladirile Institutului. Stiu cata imunologie cunosc medicii nostri - am incercat prin conferinte publice si prin diverse alte mijloace sa fac cate ceva in aceasta directie. In ziarul <<Viata medicala>>, scriu de trei ani de zile pe aceasta tema; numai despre imunomodulatori, inclusiv despre Cantastim, am scris vreo 17 articole, nu pentru a-mi face publicitate, ci pentru a-i ajuta pe altii, deoarece consider ca statutul de om de stiinta obliga la aceasta. Sunt roman si nu-mi voi reprosa nimic din ce voi face pentru poporul roman.
Ilie Tudor