Baba oarba
Acum cateva saptamani, lupta dintre chiriasi si proprietari a facut o prima victima, un proprietar. In cartierul bucurestean Grivita, Ion Fasiie a fost batut pana la moarte de Iulian Serban, unul dintre chiriasi. Prin 1954, casa lui Ion Fasiie a fost nationalizata cu arma la umar de comunisti. Aici s-au mutat diversi eroi ai planului cincinal. Adevaratii proprietari au fost deportati sau mutati in mansarde, in vreme ce casa lor a trecut dintr-o mana in alta de chiriasi. Proprietarul a castigat acum cateva luni casa si ii anuntase pe unii dintre locatari ca trebuie sa-si caute alta locuinta. Dupa 48 de ani, se reintorcea in casa familiei sale si nu voia sa-i aiba in curte pe cei din familia Serban.
Nu e prima data cand tergiversarea repararii unei nedreptati din perioada comunista amana scadenta, dar ingroasa nota de plata. La Curtea Europeana pentru drepturile omului s-a facut coada, dupa ce Dan Brumarescu a castigat procesul deschis impotriva statului roman. Si Dan Brumarescu isi voia inapoi casa nationalizata peste noapte de comunisti. Multa vreme a fost amanat si purtat cu vorbe. Organizatiile pentru drepturile omului au ridicat din umeri, neputincioase, comisiile parlamentare au ingropat plangerile lui in arhiva. A primit doar sfaturi ironice sau taioase si i s-a spus de la obraz sa-si vada de treaba. Omul si-a vazut de treaba si, in cele din urma, la Strassbourg s-a decis ca statul trebuie sa scoata din buzunar peste o suta de mii de dolari sa compenseze pierderile. Dar chiar si-asa, dupa ce s-a primit la Bucuresti decizia, primaria Capitalei i-a dat inapoi doar cateva anexe gospodaresti... Cazul nu e inchis, desi Tribunalul de la Strassbourg a dat o decizie.
Cu cat mai absconsa si labirintica a devenit problema restituirii proprietatii, cu atat mai inversunat isi cer oamenii proprietatile inapoi. Si pentru ca autoritatile au lancezit ori au blocat procesele de restituire prin tot felul de tertipuri, lista e impresionanta. Patriarhia Bisericii Ortodoxe revendica zeci de imobile, Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, sute de mii de hectare de teren, Federatia evreilor, zeci de cladiri... Pe langa acestea, se adauga zeci de mii de alte proprietati luate cu japca de comunisti si pastrate cu sfintenie de urmasii lor. La Primaria generala, s-au strans peste 4000 de cereri de repunere in proprietate si tribunalele bucurestene judeca nu mai putin de 20 de mii de procese pentru restituirea imobilelor nationalizate. Statul s-a retras din afacere, desi ar fi trebuit sa fie primul care sa se implice in rezolvarea acestor litigii. Asa au ramas fata in fata proprietarii si chiriasii, de multe ori, in mod egal victime ale politicii si ai neispravitilor ei.
Cand e vorba despre reconstituirea unor drepturi sau adevaruri istorice, autoritatile recurg la toate smecheriile deprinse la Scoala de Partid. Mereu gata sa plateasca din buzunarul nostru gaurile negre din economie sau politele scadente ale bancilor in faliment, guvernantii nostri devin in mod curios muti, orbi si surzi cand e vorba sa rezolve problema proprietatilor confiscate. Adesea, profitand de faptul ca la noi justitia e o baba legata la ochi, nu pentru ca ar fi impartiala, ci pentru ca e oarba in toata legea, politicienii au luat-o de mana si au plimbat-o ca pe o proasta pe unde au vrut. Din fel de fel de ratiuni. Electorale, mai ales. Voturi sa iasa.N.C. Munteanu