Verginia VedinasPresedinta Agentiei Nationale a Functionarilor Publici"Vrem sa cream o clasa de functionari publici care
sa nu mai fie victimele clasei politice"
Unul dintre "caii de bataie" ai fanfaronadei politicianiste de dupa 1989 a fost, fara indoiala, Legea Functionarului Public. Un deceniu intreg, politicienii de toate culorile ne-au amenintat ca, daca vor veni ei la putere, vor adopta aceasta lege, scotandu-se astfel de sub influenta partidelor un "cascaval" extrem de tentant: puterea celor aflati direct in relatie cu publicul. Odata ajunsi insa la Cotroceni, la Palatul Victoria sau la Palatul Parlamentului, oamenii politici si-au dat seama ca nu pot ramane "descoperiti", fara a controla si pe mai departe un domeniu atat de ravnit de clientela insetata de posturi bugetare. In decembrie 1999, spre a-si rascumpara parca din greselile guvernarii, intr-un gest aproape sinucigas, fosta Coalitie a dat insa lovitura: a adoptat Legea 188, prin care se stabilea statutul functionarului public. Cu aceeasi ocazie, lua fiinta Agentia Nationala a Functionarilor Publici - institutie destinata sa gestioneze cei peste 120.000 de functionari publici din toata tara. Cum, necum, actuala guvernare (care in vechiul mandat, a ocolit cat a putut adoptarea legii), s-a trezit in fata unei legi si a unei institutii moderne, necesare aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Ca urmare, a decis, in mod intelept, ca ele trebuie preluate asa cum sunt, numind in fruntea Agentiei pe unul dintre cei mai tineri si mai titrati specialisti in Drept Administrativ: conf. dr. Verginia Vedinas, profesoara la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti. Asimilata unui secretar de stat, functia de presedinte al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici este, astfel, ocupata de o personalitate neutra politic (d-na Vedinas nu este membra Psd), doctor in "Statutul Functionarului Public" (acesta este chiar titlul lucrarii sale de doctorat), autoare de carti si articole in domeniu, cu un stagiu de specializare in "Statutul Functionarului Comunitar" (din Ue) la Atena. Cu alte cuvinte, omul extrem de potrivit la locul care i se cuvine - una dintre surprizele noii orientari pesediste, gratie careia acest partid a capatat credibilitate pe scena publica (cu toate disfunctionalitatile care se produc in actul guvernarii).
"Nimeni nu are dreptul sa ma dea
deoparte pe mine, functionar public,
fiindca nu sunt din acelasi partid cu el"
- Pentru o mai corecta informare, va rog, doamna secretar de stat, sa definiti functia publica. Este functionarul doar omul cu toane, tafnos, nervos, miop, monosilabic din spatele ghiseelor - aceste ferestruici de tortura si umilinta, simboluri ale statului atotputernic si discretionar?
- Potrivit traditiei interbelice (romanesti si europene), functionarii sunt instrumentele prin care administratia lucreaza; persoanele prin care aceasta isi realizeaza obiectivele; actorii care fac legatura intre "scenariul" administrativ si public. Dvs. va referiti, desigur, la functionarii regimului comunist, ale carui tare se prelungesc pana azi in viata romaneasca. Rolul nostru este tocmai acela de a face sa dispara imaginea descrisa mai sus, inscriind Romania pe calea de pe care s-a abatut fara voia ei in urma cu o jumatate de secol. Mai exact, rolul nostru este de a reconstrui. De notat, ca nu toti cei din spatele ghiseelor sunt functionari publici. Multi sunt simpli salariati supusi legislatiei muncii. Pe cand functionarul public are un statut aparte; el este, desigur, salariat, dar, prin drepturi si obligatii (la primarie, la fisc, la politie, la prefectura, in minister), prin identitatea de sine statatoare, el este purtatorul autoritatii (puterii) publice. El face parte din elita functionarimii. Una este sa creezi, sa elaborezi si sa semnezi acte publice si alta este sa inregistrezi si sa eliberezi aceste acte. Operatia din urma nu tine de autoritatea publica.
- Care este rolul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (Anfp)?
- Vrem sa cream o clasa de functionari publici care sa nu mai fie victimele clasei politice, ale actiunii pe care dvs., mass-media, ati numit-o cederizare sau pedeserizare. Misiunea noastra este sa gestionam destinul juridic si cariera acestor oameni, functionarul public trebuind sa devina o personalitate neutra politic, stabila pe postul sau, indiferent de cine se afla in varful Puterii centrale. Anfp are de construit o casta de profesionisti inchisa pentru incompetente si deschisa pentru performante si merite. Urmarim sa consolidam imaginea unei relatii, a unei categorii sociale de prestigiu, elitiste, imposibil sau greu de penetrat prin pile, nepotisme si favoritisme. Concursul va fi singura instanta de admitere in randul functionarilor publici, iar evaluarile periodice, facute de catre sefii ierarhici, vor fi singurele criterii de mentinere pe post sau de promovare. Cariera in domeniu va redeveni o provocare pentru cei mai bine pregatiti absolventi de universitate. Practic, Agentia va veghea la respectarea legii care spune, printre altele, ca nimeni nu are dreptul (sau nu trebuie sa aiba dreptul) sa vina sa ma dea la o parte pe mine, functionar public, fiindca nu sunt din acelasi partid, nu stau pe aceeasi strada cu el sau ca n-am facut liceul impreuna.
- Aceasta imagine de vis (pentru multi dintre noi) se pare ca este impusa chiar in negocierile cu Uniunea Europeana. Este adevarat?
- Cu fiecare ocazie ni se aminteste acest lucru. Romanii trebuie sa inteleaga ca nu putem sa ne integram in Europa cu o administratie necompetitiva; reforma administratiei este in permanenta un reper in evaluarea noastra, iar aceasta reforma incepe cu cei care fac administratie, deci cu functionarii publici.
- Care este cel mai inalt post de functionar public din Romania?
- Cel de director general si cel de secretar general intr-o institutie publica. Prefectul, primarul, ministrul nu sunt functionari publici.
- Daca cei amintiti mai sus gresesc, sunt sanctionati de partid sau de alegatori, cine vegheaza la corectitudinea functionarilor publici?
- Sefii ierarhici, legislatia, agentia noastra. De altfel, suntem in curs de elaborare a unui cod deontologic, potrivit caruia functionarul public nu-si poate ingadui o viata imorala. A facut valva cazul unei educatoare de gradinita din Franta (acolo si educatorii sunt functionari publici), care a fost destituita pentru ca traia intr-un concubinaj de notorietate, susceptibil sa-i afecteze pozitia in fata copiilor. Noi vrem sa ajungem unde a ajuns Germania, care a introdus in Constitutie profesionalismul functionaresc. Vrem sa se intample si la noi ca in Italia, unde au venit si au plecat de la putere 54 de guverne in ultima jumatate de secol, dar institutiile au ramas stabile, pentru ca au fost conduse de functionari independenti de partide. Mai mult, ne gandim chiar sa valorificam unele elemente din modelul italian al privatizarii functiei publice, deoarece nu putem accepta ca, in spatele stabilitatii acestei functii, sa-i ocrotim si pe incompetenti.
"Ghiseul Unic in administratie va elimina
coruptia marunta, pachetele, ciocolatele,
plicurile, sticlele, prieteniile si favoritismele"
</b>
<b>- Entuziasmul dvs. este admirabil. In viata reala insa, lucrurile par mai complicate. Suntem in urma cu mentalitatea. Nu avem cultura institutiilor democratice. Nu stim noi, publicul larg, ce este aceea autoritate publica. Nu stim ce drepturi avem in fata primarului, in fata prefectului. Inca mai exista raportul: cetateanul = pigmeul; autoritatea = colosul din Palatul administrativ care dispune de destinul tau cum vrea. Acestea cand se vor schimba, doamna secretar de stat?
- Sunt sigura ca se vor schimba. Cuvantul administratie vine din latina: ad minister = servitor supus. Asadar, o supusenie a celui din birou in fata cetateanului, nu in sens peiorativ, ci conceptual. Reforma, desi poate cam incet, va veni si in sectorul nostru, nu am nici o indoiala. Suntem prinsi in acest curent si nu exista cale de intoarcere. Trebuie inceput cu fiecare dintre noi, de jos in sus si de sus in jos. Functionarul public trebuie sa aiba o singura neodihna: aceea de a face ca obiectivele sale sa fie cat mai conforme cu legile, cat mai utile pentru cetatean, cat mai apte sa contribuie la dezvoltarea societatii.
- Va propun un scenariu: in zonele cu populatie majoritar maghiara, potrivit Legii Administratiei Locale, adoptate recent de Parlament, conditia angajarii ca functionar public este cunoasterea limbii maghiare (germane, slovace, tiganesti, turcesti, ruse, ucrainene - unde este cazul). In politie vor fi angajati, deci, numai maghiari, deoarece prea putini sunt, din pacate, tinerii romani vorbitori de maghiara. Primarul maghiar, consilierii maghiari, ceilalti functionari publici maghiari, politia maghiara. Romanii din acele zone (Sfantu-Gheorghe, Miercurea-Ciuc etc.) sunt ingrijorati de aceasta perspectiva. Cum comentati?
- Legea spune ca, in localitatile cu peste 20% populatie de alta etnie decat cea romana, unii functionari publici care au contacte directe cu cetatenii va trebui sa cunoasca limba minoritatii respective. Sunt de acord ca ceea ce spuneti este un semnal de alarma pentru noi, care ne va obliga sa tinem situatia sub control si sa nu se ajunga cumva la consecinta ca toti politistii din aceste localitati sa cunoasca obligatoriu limba minoritatilor respective. Sunt sigura ca, prin reglementarile ce vor urma, se vor introduce niste limite si niste restrictii, pentru a nu se ajunge ca o categorie profesionala precum cea a politistilor sa fie constituita pe criterii etnice. Trebuie sa recunoastem ca exista pericolul ca astfel de interpretari sa se faca.
- Iar acum, o intamplare: mi-a disparut tablita cu numarul de inmatriculare al masinii. De la sectia 14 de politie, de care apartin, m-au trimis la "Brancoveanu" ("ei se ocupa de numere"); cei de la "Brancoveanu" m-au trimis la sectia 12 (deoarece pierderea s-a intamplat "pe raza" lor); de acolo, mi s-a sugerat sa ma adresez la sectia 8, daca vreau sa primesc dovada imediat; in fine, la "8" mi s-a spus sa vin a doua zi dupa hartie, ca trebuie semnata de sef etc. M-am intors la "Udriste" (de unde am uitat sa spun ca fusesem trimis la "14"), am platit si mi s-a spus sa vin a treia zi sa-mi iau noua tablita. Cum calificati acest circuit ce are loc zilnic in mii si mii de ipostaze?
- V-ati confruntat cu o birocratie si o lipsa acuta de profesionalism. Toate acestea vor disparea insa o data cu instituirea Ghiseului Unic. Nu numai in politie, ci in intreaga administratie. Guvernul actual are vointa politica de a infaptui acest deziderat. Ghiseul Unic in administratie va elimina coruptia marunta, pachetele, ciocolatele, plicurile, sticlele, prieteniile si favoritismele. Omul nu trebuie sa se deplaseze in o mie de locuri, cum vi s-a intamplat dvs., pentru o solicitare. Nu; solicitarea lui este colectata la un ghiseu, intr-un singur loc (in cazul dvs., la prima politie iesita in cale), iar de aici, se declanseaza o procedura interna care-l exclude pe cetatean; este treaba lor. In final, cetateanul este programat sa vina la acelasi ghiseu sa-si ia actul solicitat. Acelasi lucru se va intampla la primarii, cand cineva va cere o autorizatie de constructie, de exemplu. Formalitatile nu vor mai fi problema cetateanului, ci a functionarilor de la Ghiseul Unic. Daca primaria doreste ca eu sa am autorizatie de constructie pentru orice construiesc (casa, garaj, piscina, restaurant etc.), act care contine nenumarate alte avize, atunci sa alerge primaria pe la toate institutiile abilitate (mediu, sanatate, ape etc.). Pe mine nu ma intereseaza acordul de mediu, pe mine ma intereseaza autorizatia.
- E prea frumos ceea ce spuneti. Poate fi si adevarat?
- Urmatorii trei ani vor aduce si aceste imbunatatiri vietii noastre. Daca economia merge pe calea pe care a pornit, va creste credibilitatea tarii, vor creste si fondurile de la Uniunea Europeana. Pana la urma, este vorba de achizitionarea computerelor necesare, iar Ghiseul Unic reprezinta acum numai o problema financiara. La Registrul Comertului, dupa cum se stie, functioneaza deja cu succes.Ion Longin Popescu
Fotografii de Emanuel Tanjala