Accente

Redactia
Nu-l maimutariti pe Brancusi!. Sa ne amintim: in 1927, vamesii americani taxeaza "Pasarea in vazduh" - una dintre marile opere ale lui Constantin Brancusi - drept "obiect de manufactura" (pentru care trebuia platita vama). Dupa un proces care a durat un an, la Tribunalul Vamal al S.U.A., Brancusi obt...

Nu-l maimutariti pe Brancusi!

Sa ne amintim: in 1927, vamesii americani taxeaza "Pasarea in vazduh" - una dintre marile opere ale lui Constantin Brancusi - drept "obiect de manufactura" (pentru care trebuia platita vama). Dupa un proces care a durat un an, la Tribunalul Vamal al S.U.A., Brancusi obtine castig de cauza: "obiectul" a fost declarat opera de arta, liber de taxe. Orice alta interpretare ar fi devenit, in perspectiva istorica, o blasfemie, deoarece, pentru criticii de arta americani, romanul din Hobita era "cel mai mare sculptor dupa anticul Fidias". Anii au trecut, povestea a devenit legenda. Vamesii inculti au ramas - slava Domnului! - la locul lor, atat in cer, cat si pe pamant... Numai ca, dupa 80 de ani, slavitul Brancusi are parte de un tratament asemanator, chiar la el in tara. Si chiar din partea unui reprezentant al Guvernului Romaniei, guvern condus de un impatimit colectionar de arta. Iata: prefectul de Hunedoara, Aurel Serafinceanu, pune la cale o noua blasfemie fata de o creatie a marelui sculptor - isi propune sa confectioneze, in aceleasi ateliere din Petrosani, care au executat, in 1937, Coloana Infinitului din Targu-Jiu, o copie "identica" (dupa planurile originale) a sublimului monument. Isprava ce va fi donata, cu fudulie, chiar maretei metropole a Parisului.ÊIn mintea de lacatus a domnului prefect, Coloana nu este altceva decat, v-ati dat seama, un "obiect de manufactura", o lucrare pur inginereasca, pe care o poate modela si un sudor din Petrila. Miliardar al unei tranzitii buimace, d-l prefect a luat in stapanire un simbol al neamului romanesc, fiindca domnia sa crede, probabil, ca banul ii permite orice. De fapt, daca ne luam dupa ceea ce s-a anuntat ca se intampla in atelierele in care este actionar majoritar, constatam ca banul i-a alertat dreapta judecata nerecunoscatorului roman, cocotat intr-o functie atat de vremelnica. Pentru dansul, nu are importanta ca inestimabila creatie brancusiana a fost conceputa numai si numai pentru complexul monumental din Targu-Jiu inchinat eroilor neamului. "Nici nu stiti voi ce va las eu aicea...", a spus artistul in noiembrie "38, la inaugurare. Daca ar fi considerat necesar, Brancusi insusi ar fi putut construi si Parisului si Washingtonului cate o coloana. Dar el stia ca numai una ii poate sublima mesajul catre posteritate. Si anume, aceea de la Targu-Jiu. Numai acolo, elementele Coloanei se inalta spre cer o data cu sufletele celor jertfiti pe altarul Patriei. Numai din locul in care a fost amplasata, Coloana isi arunca umbra protectoare si asupra Mesei Tacerii, si asupra Aleii Scaunelor, si peste Poarta Sarutului, si deasupra Bisericii Eroilor. Ce suflet poti avea, incat sa-ti propui sa copiezi si sa dai altora Santinela de la capataiul celor care au infaptuit Romania Intregita?! Nu intinati un simbol romanesc, d-le prefect de Hunedoara! Nu-l maimutariti pe cel mai mare sculptor al lumii! Nici macar bolsevicii n-au izbutit sa rastoarne Coloana cu chiroavele lor, si s-o vanda americanilor. Doriti ca turistii straini sa nu mai ajunga pe meleagurile Gorjului, sa se opreasca pe Sena, acolo unde sperati sa va vedeti pe pagina intai din "Le Monde"? Domnule prefect, francezii sunt oameni de gust. Ei se vor uita la lucrarea dvs. metalurgica asa cum ne zgaiam noi, in drum spre Litoral, la sinistrul Turn Eiffel din Slobozia...Ion Longin Popescu