Cand Europa vine la noi acasaDragos MacaveiDirector administrativ al Fabricii Draxlmaier din Satu-Mare"Muncitorii romani contribuie la crearea uneia dintre cele mai performante masini din lume: Mercedes"
La marginea orasului Satu Mare, pe un tapsan pe care se tinea odinioara Targul de vite duminical, se inalta o constructie occidentala, a carei modernitate atrage privirile. Este Fabrica Drxlmaier, una dintre cele mai importante investitii germane din Romania, unde se produc cabluri electrice pentru masinile Mercedes C, E si F classe. Ridicata de la "varful ierbii", adica direct din campul verde, de catre o firma austriaca, in colaborare cu antreprize romanesti de constructii, si folosind exclusiv forta de munca locala, aceasta bijuterie satmareana este cotata printre cele mai moderne din lume, grupul Drxlmaier operand active importante in America, Europa, Asia si Africa de Sud. Din septembrie 1999, cand a fost inaugurata oficial, fabrica a preluat statutul de lider regional al productiei de cabluri pentru Mercedes, Divizia Daimler/Chrysler, reusind sa puna pe harta industriala a Europei Centrale si de Sud-Est un exceptional centru de performanta tehnologica. Dragos I. Macavei, directorul administrativ al firmei, este un tanar economist, a carui cariera a inceput si s-a dezvoltat o data cu fabrica. in varsta de 29 de ani, absolvent de Studii Economice la Universitatea "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti, face parte din generatia de "gulere albe" care traieste dilema tranzitiei: a ramane sau a nu ramane sa-ti faci "un rost" in Romania? Fire mai putin aventuroasa, cuprinsa de un optimism aflat in raspar cu tendinta la moda a emigrarii, Dragos Macavei a jucat cartea ramanerii in tara. Dupa repetate calatorii peste Ocean si in Europa, si-a dat seama ca "fericirea de a fi acasa" conteaza uneori mai mult decat stralucirea banului, iar daca mai ai si norocul de a fi selectionat de o firma de talia celei a domnului Fritz Drxlmaier, dilema dispare, iar lucrurile se inscriu pe fagasul normalitatii.
"Germanii nu pot intelege cum intr-o tara atat de frumoasa, cu atatea resurse naturale, oamenii o duc atat de greu"
- Daca ne-am lua dupa unele ziare germane, Romania este o "gaura neagra" a criminalitatii si a hotiei, un taram uitat de Dumnezeu in Infern. Cum credeti ca se impaca aceste imagini apocaliptice - despre care se stie ca sunt frecvente in mediile nemtesti, - cu faptul incredibil al construirii acestei fabrici, in care s-au investit, dupa toate aparentele, zeci de milioane de marci?
- Este adevarat, ziarele si televiziunea au un anumit rol in crearea imaginii unei tari, dar adevaratii investitori se bazeaza, cand iau decizii, si pe informatii specifice, pe analize si sondaje proprii. Specialistii de la Drxlmaier, luand ca reper succesul fabricilor similare din Brasov si Pitesti, unde se produc partile din lemn pentru Mercedes, respectiv cablurile electrice pentru Bmw, au gasit ca nivelul calificarii satmarenilor este deosebit (inclusiv al constructorilor care au ridicat fabrica la cele mai inalte standarde). Ei au luat nota si de celelalte aspecte, gasind ca orasul e linistit, oamenii - prietenosi, nivelul cultural - ridicat. Dupa ce vin in Romania si ne cunosc, increderea germanilor in presa de senzatie din tara lor - in cazul in care aveau o astfel de incredere - scade simtitor. Ei raman totusi cu cateva intrebari fara raspuns, dar in nici un caz nu-si fac planurile de afaceri conspectand ziarele de scandal.
- Ar fi interesant sa aflam macar una dintre acele "intrebari fara raspuns" pe care si le pun germanii.
- Ei nu pot intelege cum intr-o tara atat de frumoasa, cu atatea resurse naturale, oamenii o duc atat de greu. Din ce cauza au ramas romanii in urma unor tari vecine mult mai sarace? Sunt neplacut surprinsi sa constate ca, in loc sa lucreze si sa incerce sa schimbe situatia, pe baza calificarii lor superioare, tineri sunt tentati mai degraba sa plece unde vad cu ochii, lasandu-si in urma familiile, prietenii, amintirile copilariei. De asemenea, germanii nu vad cu ochi buni "graba" de inavutire a unor romani, lipsa de rabdare in fata evolutiei sociale. Ei au, probabil, in minte, situatia din anii 50, cand a existat o mare solidaritate in societatea germana distrusa complet de razboi si cand putini au fost cei care au dat bir cu fugitii, lasandu-si patria, cand avea mai mare nevoie de ei.
- Ca organizare si spirit, fabrica al carei director administrativ sunteti pare un colt de Germanie mutat pe meleagurile noastre. Cum s-au acomodat muncitorii cu noul specific?
- inca de la angajare, li s-a atras atentia asupra exigentelor firesti care functioneaza la o firma atat de celebra. Principiul a fost: daca stii elementele de baza, daca esti inginer sau maistru, mergi la specializare in Germania sau la fabricile din Pitesti si Brasov (acum si la fabrica din Timisoara!). Daca nu stii nimic, esti invatat cu rabdare, o data si inca o data, numai sa dovedesti bunavointa. Cand devine evident ca exista un refuz al adaptarii, ti se aminteste, elegant, ca ai dreptul sa alegi. Adica, exista si varianta intreruperii contractului de munca. Procedura a dat roade, fabrica noastra avand cea mai scazuta rata a fluctuatiei fortei de munca din judet.
"A venit timpul sa gandim ca occidentalii, la noi acasa"
- Educat in spiritul industriei socialiste, muncitorul roman are de facut un salt important pentru a ajunge la conditia de muncitor de tip capitalist. Cum se impaca disciplina germana cu lejeritatea noastra traditionala?
- Sa nu uitam ca media de varsta a celor 2600 de angajati de la Drxlmaier este sub 30 de ani. Multi dintre ei erau copii sau adolescenti pe vremea comunistilor. Ca urmare, mentalitatea lor evolueaza mult mai rapid decat in cazul pensionarilor, sa zicem. Apoi, este vorba de orgoliu (au si romanii orgoliul lor, orice s-ar spune) si de interesul material. Iar Satu Mare este inca un veritabil centru industrial, unde rata somajului pare a fi printre cele mai scazute din tara.
- Se spune ca firma dvs. are un rol in franarea emigrarii tinerilor ingineri din zona. Este adevarat?
- Cred ca da. Am creat un standard nou nu numai in salarizare, dar si in nivelul calitatii vietii. Unii spun ca dincolo de gardul fabricii este o alta lume. Dar nu ar trebui ignorat impactul pe care existenta fabricii il are asupra mentalitatii. Nu multi au posibilitatea sa lucreze intr-o fabrica din Germania, or, ceea ce vedeti aici este o fabrica "din Germania", adica din Europa spre care ne indreptam. Pe langa scaunele ergonomice, lumina corespunzatoare, aerul conditionat si cantina moderna, aspectul general al fabricii vorbeste si despre o anume calitate a vietii. Uneori, a veni la lucru din placere si interes pentru ceea ce faci este cel putin tot atat de important ca obtinerea unui salariu decent. Disciplina nu mai pare o "corvoada" impusa, ci un mod natural de comportament.
- Ce alte elemente tipic germane contribuie la cresterea calitatii vietii angajatilor de la Drxlmaier?
- Nu le-as numi germane, ci europene, specifice unor economii dezvoltate de piata. Spre exemplu, sistemul de plata prin carduri a salariilor. Stiind cate probleme au romanii, ne-am gandit sa eliminam macar una din ele - cozile la ghisee, astfel ca, multi-putini, banii pot fi ridicati la orice ora din zi sau din noapte de la bancomatele de pe strada, din Romania, cat si de oriunde din lume, convertiti in valuta dorita. Un alt aspect, vazut ca o invatatura binevenita, este respectarea stricta a programului de lucru: 7 ore si 30 de minute, cu o pauza platita de o jumatate de ora. Nu se poate fuma decat in pauza si nu te poti plimba din sectie in sectie, sa stai la un "pahar de vorba" cu amicii. Toate cerintele legate de disciplina au fost discutate cu muncitorii de la om la om, uneori cu unii reprezentanti ai lor. in acest fel, si-au dat seama ca intre administratie si muncitori exista o relatie de parteneriat; la noi nu se critica pe la colturi, nu se huiduie, nu se cere "demisia" patronatului, cum am vazut ca se intampla in alte orase.
- Ce perspectiva deschide, pentru zona si pentru tara, succesul investitiei germane de la Satu Mare?
- Una foarte buna. Privita ca un avanpost al implementarii celei mai noi tehnologii occidentale, Drxlmaier-Romania atrage si alte mari companii. Continua sa vina firme de renume, pentru a vedea cum functioneaza fabrica, fiind incurajate astfel sa deschida si ele noi investitii. Ecourile sunt pozitive si ne asteptam ca rolul nostru de pionierat sa largeasca interesul pentru Romania, ca tinta a unor programe investitionale si mai ambitioase.
- Sunteti optimist. Multi din generatia dvs. ar spune ca va da mana sa vorbiti astfel, de vreme ce lucrati unde lucrati, pe cand ei n-au alta sansa decat somajul. Cum ati ajuns director, domnule Macavei?
- Pe caile normale, existente intr-o economie bazata pe competitie: prin interviuri si teste, in cursul carora am demonstrat tot ce stiu. in nici un caz, nu poate fi vorba de nepotism, deoarece capitalistii nu se joaca, lasandu-si capitalul si prestigiul pe maini incompetente. in privinta colegilor mei de generatie, dar si a celor mai tineri, as spune ca a venit timpul sa gandim ca occidentalii, la noi acasa. Sa fim mai mobili si increzatori in sansa noastra. Deocamdata, sa notam ca muncitorii romani contribuie la crearea uneia dintre cele mai performante masini din lume: Mercedes.Ion Longin Popescu
"Muncitorul roman este enorm de capabil si munceste cu placere"
In completarea interviului nostru, preluam, cu interes, cateva declaratii facute de catre d-l Ulrich Lubeck - directorul grupului de firme Drxlmaier din Romania.
"Din punct de vedere istoric, muncitorul roman a fost crescut altfel decat cel din Germania. Exista diferente si intre sistemele de invatamant: daca in Romania, tanarul isi petrece 12 ani pe bancile unei scoli, la noi se pune accent pe invatarea mai rapida a unei meserii. Din punctul de vedere al capacitatii, muncitorul roman este enorm de capabil si dornic sa invete, este silitor, vrea sa munceasca si munceste cu placere. Am fost pe aproape toate continentele si pot spune ca, de pilda, spre deosebire de asiaticul care amana totul de pe o zi pe alta, romanul este prompt si gata mereu sa faca ceea ce i se spune. in ceea ce priveste cultul muncii, romanul nu se deosebeste de alti muncitori; este eficient si vrednic, dar, cum spuneam, a trait atata vreme in comunism si este nevoie de timp pentru a se adapta la economia de piata. Sunt foarte multumit de muncitorii din Satu Mare, desi uneori este greu pentru ei sa inteleaga ceea ce dorim sa realizam. Oamenii sunt insa gata sa invete, sa munceasca, si sunt convins ca impreuna vom atinge obiectivele pe care ni le-am propus: mentinerea calitatii si preciziei germane intr-un mediu negermanic. Romania are un potential urias, asa cum foarte putine tari au."