Legitimatia de maghiar
Proiectul de "statut al maghiarilor de pretutindeni", dezbatut de Parlamentul de la Budapesta, face in Romania valuri uriase. La o lectura sumara, proiectul isi propune sa acorde o serie de facilitati "educationale si culturale", dar si materiale, maghiarilor din statele vecine Ungariei. Sunt vizate in mod special Romania (cu o minoritate de doua milioane de maghiari), Slovacia (cu peste sapte sute de mii de unguri) si Iugoslavia. Prin proiect, se sustine in cercuri interesate, nu se va schimba "conditia" minoritarilor maghiari din statele limitrofe Ungariei, dar acestia vor primi drepturi speciale in materie de munca, educatie si asistenta medicala pe teritoriul tarii-mama. Maghiarii din vecinatatea Ungariei vor putea astfel nu numai sa isi mentina identitatea nationala, dar si sa se infrupte din beneficiile dezvoltarii economice a acesteia, dezvoltare stimulata de admiterea in Nato si Ue. Conditia este ca ei sa dispuna de "legitimatia de maghiar" acordata de organizatiile etnice locale. Chiar daca aceasta "legitimatie" nu va deschide automat si "spatiul Schengen" pentru maghiarii din afara Ungariei, ea le va permite sa realizeze o superioritate materiala fata de cetatenii statelor din care fac parte, devenind - atunci cand acestea vor ajunge, in sfarsit, sa fie admise in Ue - principalii parteneri economici ai companiilor de investitori occidentali. Se vor putea realiza astfel, dupa cum declara unul din liderii Uniunii Mondiale a Maghiarilor (Mvsz), conditiile "in vederea infiintarii unitatii nationale maghiare".
Orice proiect de sprijinire de catre tara-mama a grupurilor de aceeasi etnie aflate in afara granitelor sale este firesc. In fond, asa ar trebui sa procedeze si Romania cu etnicii sai de peste granite. Dincolo de hotarele tarii traiesc peste saisprezece milioane de romani, multi dintre ei fiind lipsiti complet de drepturile de care beneficiaza minoritarii din interior. Romania a acceptat aplicarea faimoasei R 1201 a Consiliului Europei, prin care se garanteaza toate drepturile minoritatilor. Romania nu are insa capacitatea economica de a-i sprijini pe etnicii sai de dincolo de granite. Facilitatile acordate Moldovei de dincolo de Prut, de exemplu, au fost derizorii, potentand trecerea acestui stat romanesc, prin victoria comunistilor in ultimele alegeri locale, in orbita slavofoniei. Nu cred insa ca vreunui guvern roman i-ar fi venit ideea, chiar daca situatia economica ar fi fost alta si tara ar fi indeplinit conditiile de aderare la Nato si Ue, sa ofere "legitimatie de roman" conationalilor de dincolo de granitele recunoscute. Primejdia continuta de proiectul de lege unguresc, ce starneste nervozitate nu numai la Bucuresti, Bratislava si Belgrad, aici isi are originea.
Un astfel de proiect nu isi are rostul intr-o Uniune Europeana largita, structurata pe asumarea acelorasi legi si institutii. Ue garanteaza, dupa cum se stie, toate drepturile cetatenilor cuprinsi in spatiul sau, inclusiv drepturile diverselor minoritati etnice regionale. Admiterea, in bloc sau succesiva, a statelor aspirante la Uniune face deci inutila o "legitimatie etnica", pentru ca fiecarei comunitati nationale ii sunt recunoscute drepturile la identitate, la dezvoltare culturala proprie. Impunerea acestei "legitimatii" de catre o tara membra a Ue genereaza, in conditiile unui proces de unificare europeana inca neincheiat, o exacerbare a sentimentelor nationaliste din statele in asteptare, datorita discriminarii ce apare intre majoritari si minoritari. Cand aceasta discriminare este potentata si economic, mai ales in tarile aflate in criza, cum este Romania, reactiile negative, de respingere a inegalitatii provocate astfel, devin maxime. Probabil ca minti infierbantate de la Budapesta au calculat ca, la adapostul umbrelei Nato si Ue, pot reface Ungaria istorica, stimuland un iredentism latent al conationalilor de dincolo de granite, prin accentuarea deosebirii lor de ceilalti. Un asemenea iredentism a impus in perioada interbelica formarea Micii Antante dintre Romania, Cehoslovacia si Iugoslavia. Acum, o astfel de intelegere nu mai este posibila, Cehoslovacia incetand sa mai existe, Iugoslavia fiind redusa la o fragila uniune intre Serbia si Muntenegru, iar Romania fiind macinata de o criza economica extrem de grava. Dupa autorii proiectului budapestan, momentul lansarii "legitimatiei etnice" este deci bine ales, cu atat mai mult cu cat o posibila (si mai) mica antanta nu ar avea sprijinul de altadata al Occidentului. Ungaria se considera, ca membra a Nato si Ue, parte a Occidentului.
Nu stiu inca ce reactii au cele doua organizatii internationale la proiectul de "statut al maghiarilor de pretutindeni" propus de Budapesta. El intra in contradictie cu reglementarile lor in vigoare, aprinzand fitilul unei bombe a carei explozie ar putea provoca un dezastru continental. Ce s-ar intampla daca Italia ar propune "legitimatia de italian" corsicanilor francezi, Olanda - "legitimatia de olandez" flamanzilor belgieni, Germania - "legitimatia de german" austriecilor si minoritarilor germani din Polonia, Cehia, Rusia etc., garantand fiecare tratamente discriminatorii in raport cu colectivitatile conlocuitoare din zonele respective? Cand lumea europeana pare sa fi incheiat cu problema natiunilor, in favoarea unei uniuni continentale, nostalgicii unguri din Budapesta sau de aiurea vor "infiintarea unitatii nationale maghiare", indiferent de granite, tratate internationale, stabilitate sociala si economica regionala. In lumea europeana moderna, ceea ce isi propun sa faca prin "legitimatia de maghiar" seamana, dupa cum observa un cunoscut ziarist, cu discriminarea pe criteriul "originii sanatoase a tovarasului", practicata sub comunism pentru aspirantii la promovarea sociala.
Proiectul "statului maghiarilor de pretutindeni" a generat in Romania reactii politice extrem de nuantate. Pdsr-ul, partidul de guvernamant, a fost pus intr-o situatie extrem de neplacuta, pentru ca se mentine la putere cu sprijinul partidului etnic al maghiarilor, Udmr-ul. Pdsr-ul are nevoie de asocierea cu Udmr, pentru ca astfel se plaseaza intr-o postura favorabila fata de Ue si Nato, organizatii in care spera sa fie admisa Romania. El a facut toate concesiile posibile partidului etnic, acceptand inclusiv solicitarea unei universitati maghiare in Romania. Pdsr a castigat totusi alegerile trecute afisand si un nationalism moderat. Daca ar accepta proiectul de lege budapestan, el si-ar pierde foarte multi alegatori din Transilvania, Banat si Maramures, unde este concentrata minoritatea ungureasca. Liderul lui, Adrian Nastase, a fost pus in situatia de a risca alianta cu Udmr-ul, declarand: "Atata vreme cat noi nu stabilim ca astfel de legi se aplica pe teritoriul nostru - fie prin efectul unor standarde internationale, fie prin efectul Constitutiei, prin reglementarile noastre interne sau acorduri bilaterale - astfel de legi nu se vor aplica la noi". Chiar si liderii Udmr au sesizat consecintele unei legi care, adoptata intr-o tara anume, ar avea pretentia sa fie aplicata si in alte state. Dupa ce a propus consultari intre guvernele de la Bucuresti si Budapesta pe seama efectelor legii, Mark- Bela, conducatorul Udmr, a sustinut ca: "In primul rand, facilitatile se refera la Ungaria, deci maghiarii din Romania, din Slovacia sau din alte tari ar avea astfel de facilitati cand ei se afla in Ungaria, deci nicidecum pe teritoriul Romaniei. Si este un adevar foarte bine cunoscut ca, atunci cand are loc o actiune pe teritoriul Romaniei, atunci acea actiune sau activitate trebuie sa se desfasoare in cadrul legislativ existent in tara respectiva". Liderul Udmr a sesizat ca pretentia aplicarii in Romania a unei legi recunoscute (si adoptate) doar de Parlamentul Ungariei este absurda, putand avea consecinte grave pentru toata lumea. Europa nu ar admite un nou Kosovo in Transilvania, pentru ca el ar putea genera un conflict mult mai grav decat cel din Iugoslavia. Nu intamplator, presedintele Pnl, Valeriu Stoica, a sustinut ca proiectul are la baza o conceptie despre natiune, de origine germana, care a provocat cele doua razboaie mondiale si razboiul din Iugoslavia. Germania a renuntat insa, intre timp, la o astfel de conceptie, in favoarea unei uniunii a Europei.
Proiectul face ca, in Transilvania, sediile Udmr sa fie asaltate de cereri de inscriere, multi romani cautandu-si, din disperare materiala si lipsa de perspective, ascendenti maghiari paterni sau materni. Rezolvarea crizei economice, admiterea in Ue si Nato ar rezolva aceasta situatie grava, facand vetust un proiect nationalist aberant cum este cel dezbatut la Budapesta. Romaniei i-ar trebui, in acest scop, un guvern decis sa incheie tranzitia, sa aplice ferm normele si standardele europene in toate domeniile vietii economico-sociale.Toma Roman