Dever mare pe podul de flori
Conform bilanturilor contabile, Romania a inceput sa exporte ceva mai mult decat pana mai an. Semn ca lucrurile ar putea sa mearga spre bine. E drept, traficul de carne vie pare a fi cea mai mare reusita economica a saraciei si a tranzitiei de pe meleagurile mioritice. Urmeaza delincventa si criminalitatea si, undeva departe, cel de materie prima, confectii si produse finite.
Valorile pe care le trimitem cu toptanul in Occident se ridica, nu o data, mult peste cererile pietei. Nu e de mirare ca tarile Uniunii Europene fac eforturi serioase, inclusiv financiare, sa ne returneze transporturile de romani care le sosesc pe sub trenuri, pe aratura, in portbagajul masinilor sau in Tir-uri cu marmura de Ruschita. Ultima oara rromanasii nostri au sfleclit-o cu succes chiar si pe sub... maneca. E vorba de canal, bata-i sa-i bata, cu Eurotunelul lor cu tot, atat de bine pazit!
Aceeasi efervescenta pe flancul estic. Traficul greu sustinut cu succes de faimosul pod de flori intrece toate asteptarile. Cat vezi cu ochii, granitele cu Moldova si Ucraina sunt tixite de papornitele micului trafic de frontiera. La care se adauga contrabanda, mai mult sau mai putin la adapostul intunericului, atat de intensa, incat nici nu poate fi contabilizata. Romania e in grafic la receptia echipelor de racheti, traficanti de masini si fierbatoare rusesti. Marfa adusa in desagi de turistii din spatiul ex-sovietic este mai interesanta decat tot ce poate oferi piata romaneasca. Sute si mii de comercianti trec granitele nordice si estice ale Romaniei, aducand marfuri cum n-ati visat. Sunt pline pietele de negustori ucraineni care isi ofera, la pret de dumping, greble de scarpinat pe spinare, fileuri de par, bigudiuri de tabla, momeli pentru pescuit, pantofi de plastic si unghiere cumparate de pe piata din Kiev. La jumatate de pret! De la chinezi!
In Suceava, filiera ucraineana a sesizat oportunitatea si si-a extins oferta indata ce s-a decis sa nu se mai comercializeze decat carne tocata sub ochii cumparatorului. Carmangeriile locale isi luasera obiceiul de a vinde carnea pentru tocat atat de avariata, ca trebuia bine spalata ca sa-si recapete stralucirea. Cel putin la suprafata. Cumparatorul n-avea incotro si finanta si pe aceasta cale falimentul industriei zootehnice, umpland buzunarele smecherilor.
Decizia a servit din plin trilaterala romano-ucraino-moldoveneasca. Mai intai, carnea autohtona a disparut din galantare. Suceava devenise vegetariana. Imediat, a crescut numarul furturilor de berbecuti si al transporturilor clandestine de carne transata. Apoi, carnea tocata a inceput sa fie comercializata in alta parte, adusa cu nenumarate sacrificii de mafia ucraineana, care a simtit ca e momentul sa faca un ban muncit. Oamenii cumpara, pentru ca pretul este cinstit, chiar daca include in el si bacsisul pe care-l da contrabandistul cand trece peste frontiera sacul de vrabioare si muschiulet de porc.
Nu e singurul domeniu in care producatorii externi din spatiul ex-sovietic ne bat de la distanta. Acum cateva zile, Politia din Covasna a oprit un camion care venea tocmai din raionul moldovean Balti. Soferul a dat-o la inceput cu zdrazvuite si dobri utro, insa, la o cercetare mai atenta, s-a vazut ca, transfigurat de emotie, dupa ce penetrase podul de flori, omul de peste Prut stia suficient de bine romaneste pentru a putea face o contrabanda cinstita. Isi alesese un domeniu de pionierat - contrabanda cu ceapa, si a trecut peste granita, pana sa fie prins, cateva tone. El a scapat cu o amenda simbolica, fata de un alt conational care a platit din greu ideea sa de afacere. Acesta a incercat zilele trecute sa vanda ca material de constructie niste lespezi de mormant, luate dintr-un cimitir din Chisinau. Inca o data, la romani, viata si moartea isi dau mana! Pe podul de flori!
N.C. Munteanu