Si slovacii ne-au luat-o inainte!E.S. Peter KopeckyAmbasadorul Republicii Slovace la Bucuresti</b><b>"Daca romanii nu produc, vecinii le vor ocupa definitiv piata agricola"
Daca, pana mai ieri, Romania se putea consola cu pozitia penultima in Estul Europei la capitolul tranzitie si reforme economice, "lanterna rosie" fiind detinuta de Slovacia, iata ca si acest atu a fost spulberat dupa inlaturarea de la putere a "oii negre" numite Meciar. Cu un guvern democrat de centru-dreapta si cu un presedinte proeuropean ales prin vot universal, Slovacia a intrat din nou "in carti", cum se spune, lasandu-ne noua ultimul loc al fostelor tari comuniste.
Excelenta Sa, domnul ambasador Peter Kopecky, este unul dintre importantii prieteni ai istoriei, culturii si limbii romane. Nascut in 1955, in familia unui dascal de tara din Haina Nova Ves - localitate tipica de provincie, al carei liceu agricol functiona intr-un castel nationalizat, d-l ambasador a vizitat pentru prima data Romania in 1968, cu trei saptamani inainte de intrarea trupelor sovietice in Cehoslovacia. Inca de atunci a fost impresionat de simpatia romanilor fata de Cehoslovacia si a luat nota ca "limba romana nu-i chiar atat de grea". Mai tarziu, cand a fost sa-si aleaga o profesie, l-a consultat pe eminentul lingvist Mistrik, al carui sfat a cantarit enorm in luarea unei decizii. "Franceza?", a intrebat profesorul. "Dar, tinere domn, dumneata n-o sa-ti castigi viata cu limba franceza, ci cu cea romana. Te rog sa studiezi limba romana si o sa vezi!".
Cristaluri de Bohemia, genti de piele, coruptie de partid
- L-am asculat pe domnul profesor si bine am facut (recunoaste Excelenta Sa). Pana acum, in viata, m-am folosit mai mult de romana, decat de franceza, desi am stat un an la studii in Franta. Dupa terminarea Facultatii de Filologie a Universitatii "Comenius" din Bratislava, sectia romana-franceza, am venit in fiecare an la cursurile de vara de la Sinaia si Brasov, pana in 1986, cand am fost numit seful Cedok, agentia de turism a tarii mele de la Bucuresti.
- Cum arata, din unghiul unui functionar strain, Romania ceausista?
- La fel de urata (ma refer la aspectele politice) ca pentru orice roman. Am trait totusi o experienta unica, de neuitat, in care coruptia de partid in culori balcanice a ocupat locul central. In anii aceia, va amintiti, cehii si slovacii isi faceau vacanta pe Litoralul romanesc. Peste 80.000 de turisti pe vara. La un moment dat, m-am dus incarcat de plocoane la mai-marii de la Ministerul Turismului: cristaluri de Bohemia, genti de piele, sticle si pachete. Domnilor, am spus, turistii mei de la Mamaia si Eforie nu au apa minerala, nu au carne, nu au nimic. Faceti, va rog, ceva... Au dat din cap si au spus: sigur, sigur... Mare mi-a fost mirarea cand am aflat ca plocoanele au fost predate la partid, iar directorii de pe Litoral, mustruluiti la sesizarea mea, n-au clintit un pai. Ba s-au mai si suparat pe mine... Atunci, ce-am facut: am inhatat iarasi niste plocoane si m-am infatisat in birourile lor. Domnilor, ca una, ca alta, n-am stiut etc. N-o sa se mai intample. Si asa, ca prin minune, s-au adus si apa minerala si carne pentru turistii din Cehoslovacia, iar eu m-am ales cu o lectie invatata: "Domle, nu se cade sa te duci cu jalba-n protap la dumnezei; noi, sfintii, aici, pe loc, rezolvam totul". Amin.</b>
<b>
</b><b>"Meciar a fost un flagel pentru Slovacia; din cauza lui, am pierdut cinci ani pe drumul integrarii europene"</b> - Prabusirea comunismului a pus Slovacia in fata unui handicap urias: iesirea din statul pe care il forma impreuna cu Cehia. Ce consecinte a avut aceasta rupere in doua a unei tari?
- Grave, pentru ca Cehia a detinut baza tehnologica a Cehoslovaciei. Ideea separarii a venit de la slovaci, iar ca slovac, spun ca despartirea trebuia facuta, ca sa nu se mai spuna: voi, cehii, ne oropsiti; sau: voi, slovacii, nu produceti, iar impozitele noastre acopera ineficienta voastra. Acum, lucrurile sunt limpezi: ei sunt gospodari pe pamantul lor, noi pe al nostru. Din pacate, politica noastra a alunecat pe panta nationalismului extremist, o data cu venirea lui Meciar la putere. Meciar a fost un flagel pentru Slovacia; din cauza lui, am pierdut cinci ani pe drumul integrarii europene. Pe buna dreptate Europa ne-a tinut deoparte, ca pe niste ciumati, intre 1993-1998. Au fost ani de mimare a democratiei, fiindca regimul n-a inteles ca in vremurile de azi nu mai poti trai izolat pe continentul nostru, ca un guvern cu adevarat democrat trebuie sa joace cu toate cartile pe masa.
- Vorbiti de un pericol care i-a amenintat si pe romani in alegerile din 2000. Ce s-a intamplat cu fostul prim-ministru?
- S-a retras la una dintre vilele sale, desi spunea poporului ca e sarac ca un soarece de biserica. Are trei vile si trei Mercedes-uri; e foarte bogat, cu toate ca plangea pe umerii saracilor si se batea cu pumnul in piept ca e trup si suflet pentru bietul popor.
- Din nou recunoastem figuri de pe la noi in descrierea dvs. In ce stadiu al reformei se afla astazi societatea slovaca?
- Intr-un stadiu destul de avansat, daca notam ca viteza cu care se misca lucrurile dupa alegerea noului presedinte, Rudolf Schuster (un "sas" slovac), in mai 1999, a crescut semnificativ.
<b>"S-a declansat o privatizare rapida si transparenta, prin intermediul unor banci straine"
- In Romania, procesul privatizarii si al indeplinirii cerintelor integrarii europene pare imposibil de realizat. Comparativ, care este situatia in Slovacia?
- S-a declansat o privatizare rapida si transparenta, prin intermediul unor agentii si banci straine. In anul 2000, s-a ajuns ca peste 85% din Produsul Intern Brut (Pib) sa provina din intreprinderi private. Au ramas neprivatizate doar Cec-ul nostru, Gazele, Electricitatea si Caile Ferate. In paralel cu accelerarea privatizarii, au crescut marile investitii straine. Nu stiu cati romani cunosc ca marele concern Volkswagen fabrica Bora si Passat la Bratislava. In acelasi timp, s-a eliminat orice echivoc din politica externa a tarii mele. S-a renuntat definitiv la cochetarea cu fostul regim al lui Milosevici si cu Moscova, care avusese loc in numele unei asa-zise traditii fratesti (alta este, desigur, politica fata de Iugoslavia actuala, totodata avand relatii echilibrate cu Rusia). Discursurile sunt orientate exclusiv spre Vest, iar acest lucru se va vedea si in luna mai, cand, la Bratislava, va avea loc Conferinta celor Noua Tari candidate la intrarea in Nato, inclusiv Romania. Cea mai mare bataie de cap o avem cu Legea autonomiei locale, care urmeaza sa dea unele drepturi minoritatilor, conform standardelor europene. Partidul lui Meciar, secondat de satelitii sai, nu este de acord cu legea. In general, politicienii de stanga se tem de autonomia locala precum diavolul de apa sfintita. Ei pun piedici, fiindca gandul lor nu e la binele tarii, ci la interesul de partid.
- Cat este de important sprijinul Cehiei in aceste momente de rascruce din istoria slovaca?
- Republica Ceha este partenerul numarul unu al Slovaciei. Relatiile noastre sunt, dupa cum e si firesc, exemplare. Gasim la Praga un cuvant bun, un sfat util, un sprijin international de mare valoare.
- Cu toate seismele politice din ultimul deceniu, s-ar parea ca Slovacia a intrecut Romania si la capitolul nivel de trai. Care este, in prezent, salariul mediu in tara dvs.?
- Intre 200-220 dolari pe luna (deci dublu fata de Romania, n. r.).
- In momentul de fata, in Romania s-a declansat o virulenta campanie de presa, indreptata impotriva reactivarii unor fosti securisti in posturi de conducere ale Statului. Cum a fost rezolvata in Slovacia problema politiei politice si a dosarelor fostilor informatori ai Securitatii?
- In avantul revolutionar de dupa 89, structurile fostei Securitati au fost anihilate, dar nu total. O data cu venirea lui Meciar, fostii securisti au fost reangajati, formand o organizatie puternica, subordonata primului-ministru si specializata in toate, in afara de securitatea nationala. Cum legea federala de deconspirare a politiei politice interzicea fostilor ofiteri si informatori ocuparea de demnitati publice doar pe termen de cinci ani, astazi, timpul a expirat, asa ca societatea si Puterea actuala nu-si mai pun problema securistilor. Singura speranta este legea secretului de Stat, la care se lucreaza si in care vor exista niste articole referitoare la fostii securisti.
- Cu alte cuvinte, ca si in Romania, "fostii" de tot felul si-au pierdut urma in afaceri si in politica.
- Sigur ca da. Toti sunt in afaceri, fiindca numai ei aveau relatii internationale si detineau informatiile necesare. Nici macar ideologul Bilac, cel care i-a chemat pe rusi in 68, n-a fost judecat. Sta retras la vila lui, iar Justitia asteapta sa moara, ca sa-l poata judeca post-mortem. Deci, daca nu s-au retras de la sine, ca urmare a remuscarilor, fostii nomenclaturisti au ramas pe loc. Au pensii de peste 200 de dolari si vile cumparate fraudulos.
- Dupa 89, intelectualitatea din Romania reactioneaza apatic fata de marile probleme ale tarii. Care e situatia in Slovacia?
- Dupa 92, multi intelectuali au alunecat pe nisipurile inselatoare ale nationalismului lui Meciar. In scurt timp, si-au dat seama ca nationalismul nu e solutia. Ca urmare, s-au dezis de Meciar si si-au asumat orientarea spre Europa. Putem spune ca, in ultima vreme, intelectualii s-au unit in sustinerea actualului Guvern de dreapta, acceptand posturi in diplomatie si scriind masiv in presa, ca niste adevarati lideri de opinie. Problema noastra sunt insa liderii de sindicat. Acesti sefi care-si aroga privilegiul de a conduce masele sunt, in realitate, niste profitori, care speculeaza naivitatea muncitorilor si a somerilor. Lor nu le convine privatizarea generala, pentru ca-si pierd "obiectul muncii", puterea politica. Majoritatea lor, cand isi termina mandatul sindical, intra in partide, de preferinta in cele puternice, care le pot oferi locuri in Parlament sau in Guvern.
"Pentru mine, <<misterul romanesc>> consta in contradictia dintre posibilitatile tarii si lipsa de vointa de a le fructifica in folosul tuturor"</b> - Ca martor al evolutiei societatii romanesti in ultimii 30 de ani, cum ii vedeti pe romani, azi?
- Dupa parerea mea, nu toti romanii au inteles ca, in sfarsit, omul e liber in aceasta tara. Ii dau ca exemplu pe slovacii mei, 23.000 la numar, ca sa nu se supere nimeni. Cum te apropii de Nadlac, in Ungaria, vezi la tot pasul anunturi de cazare pentru turisti: "Zimmer frei". In Nadlacul romanesc insa, localitate cu 5000 de slovaci, in care si primarul este slovac, anunturile dispar. De ce? In primul rand, slovacii sunt foarte conservatori: "Nu permit unui strain - spun ei - sa-mi calce covorul, l-am curatat acum doua zile...". In al doilea rand, le e frica; asa au fost obisnuiti, sa nu aiba relatii cu strainii sau, daca nu se putea altfel, sa raporteze la Securitate orice contact cu un strain. Pe scurt, multi oameni din aceasta tara nu s-au debarasat de inhibitorii trecutului.
- Excelenta, care ar fi, dupa dvs., "misterul romanesc" al prelungirii nedefinite a tranzitiei spre economia de piata? Cum comentati faptul ca, iata, am ajuns pe ultimul loc intre tarile care aspira sa intre in Comunitatea Europeana?
- Pentru mine, <<misterul romanesc>> consta in contradictia dintre posibilitatile tarii, care sunt enorme, si lipsa de vointa de a le fructifica in folosul tuturor. Nu voi dezvolta ideea, pentru a nu intra in sfera politica, dar nu inteleg de ce tara aceasta, pe care o iubesc, trebuie sa aduca marfuri alimentare din Ungaria si din alte tari. Dupa ce importa malaiul, carnea si ceapa, tot romanii sunt cei care se lamenteaza: aoleu, ne nenorocesc ungurii! Sa fie clar: noile legitati economice (tratatul Cefta, aderarea la Ue etc.) vor impune reguli imposibil de evitat. Daca romanii nu produc, vecinii le vor ocupa definitiv piata agricola. In sirul cauzelor stagnarii romanesti, voi numi doar una: in timp ce bancile ungare, sprijinite de Stat, acorda credite ieftine agricultorilor, bancile romanesti au acordat milioane de dolari pentru proiecte fanteziste, cum ar fi celebrul parc de distractii, de prost gust, "Hermes" de la Slobozia. Daca acei bani ar fi fost dati unui numar de cateva sute de fermieri, imaginati-va beneficiile rezultate din productia pe care ar fi dat-o pietelor romanesti. Spun toate acestea cu strangere de inima, fiindca, intr-o masura, Romania este si tara mea. Aici mi-am dat doctoratul in istorie, aici invata fiica mea, Petra, studenta la Ase.<b>Ion Longin Popescu