Acasa

Redactia
Magie cosmica si sarbatori. - Zilele Babelor si Martisorul in Maramures -. In Maramures, Baba Dochia se numeste Odochia. Povestea spune ca este o soacra uracioasa, care-si pune nora la grele incercari: sa-i aduca fragi in februarie, sa spele lana neagra pana va deveni alba, sa aduca apa cu ciurul... D...

Magie cosmica si sarbatori
- Zilele Babelor si Martisorul in Maramures -

In Maramures, Baba Dochia se numeste Odochia. Povestea spune ca este o soacra uracioasa, care-si pune nora la grele incercari: sa-i aduca fragi in februarie, sa spele lana neagra pana va deveni alba, sa aduca apa cu ciurul... Dumnezeu o ajuta pe nora sa implineasca toate canoanele. Vazand cofita cu fragi, Dochia crede ca a venit primavara si pleaca la munte, cu turma de capre, pe 1 Martie. Urcand muntele, incepe sa ploua. Imbracata cu 9 cojoace (in alte legende - cu 12), baba leapada un cojoc, apoi altul, pana ramane imbracata doar in camasa. Dar abia ajunsa in varful muntelui, Dumnezeu da un ger. Baba si caprele ingheata de frig si se prefac in stane de piatra. Prezenta si in alte zone ale tarii, legenda Babei Dochia si-a imprumutat numele unor stanci, asa cum sunt Babele din Bucegi sau Dochia de pe Ceahlau.
In Maramures, Odochia este o divinitate meteorologica, "zana" precipitatiilor dintre iarna si primavara, pe o perioada de 24 de zile: ultimele 12 zile din februarie si primele 12 zile din martie, cand timpul este extrem de capricios. In mentalitatea populara din Maramures, luna februarie trebuie sa sufle (sa bage) un felder (20 kg) de omat printr-o gaura de sfredel, ca sa fie vara buna. Daca luna februarie nu este "tare" in ger si zapada, anul va fi sarac. Speranta e legata deci, de ultimele zile din februarie si de primele zile din martie, cand e bine sa ninga din belsug.

Botezul zilelor

Traditia primelor zile de primavara e pastrata cu strasnicie in Maramures, fiindca de ele se leaga destinul omului peste an. "Din 1 Martie pana in 12, Odochia coboara din munte. (In legendele din Maramures, Baba Dochia traieste, nu e condamnata sa se transforme in sloi.) Iti alegi o zi si-i pui nume: Marie, Ileana, cum vrei. S-apoi, cum a si (a fi) vremea in zua ceie, ase t"a si viata si pasta an. De-i soare, ii si bucuroasa, de-i innorat - suparata, de-i vantut rece, a si (va fi) cate-on pic de sfada" (spune o batrana din Desesti).
Faptul ca ziua aleasa se boteaza cu un alt nume decat cel pe care il porti seamana cu actul magic prin care se schimba numele copiilor bolnavi, intr-un ritual de vanzare a raului si de cumparare a binelui, in scopul dobandirii sanatatii. Boala nu-l va mai gasi pe copil cu numele nou. (Sunt multe cazuri in care copiii bolnavi, botezati a doua oara cu un alt nume, s-au facut sanatosi. Numele schimbat a schimbat si destinul. Moartea s-a ratacit.) Zilele din martie, alese de fiecare, contin in ele semnificatia unui an intreg.
Cele 24 de zile ale Babei cuprind trei mari sarbatori de primavara: 24 februarie - Nunta pasarilor (sau Ziua Dragobetelor), 1 Martie - Odochia si 9 Martie - 40 de Sfinti Mucenici. Pentru ca Dragobetele a fost deja celebrat, vom vorbi despre Martisor.

1 Martie. Martisorul. Alungarea iernii

In Maramures, cea mai importanta actiune magica de 1 Martie era alungarea iernii prin "baterea usilor". Se inchideau si se deschideau cu putere usile caselor de trei ori, zicandu-se: "Sa intre primavara in casa si sa iasa iarna afara". Martisorul se purta la incheietura mainii stangi si era facut, cel mai adesea, din fire in doua culori: alb si rosu, dar si din toate culorile curcubeului... Il purtau mai ales copiii si tinerii. De snur era legat un banut gaurit din aur, argint sau arama (sau, mai tarziu, din metalele din care erau facute monedele). Functia era mai intai de protectie, fiind stiut ca partea stanga din trupul omului este vulnerabila, reprezentand calea de acces a spiritelor rele, care aduc boli. Banutul trebuia sa fie "slujit" (sfintit) si se purta toata luna martie. Unii il agatau de primul copac inflorit pe care-l vedeau (mai ales porumbar), ca sa fie frumosi si iubiti ca florile. In timp, monedele au fost inlocuite cu amulete de forma patrata, "tesute" pe o bucatica de cutie de chibrituri, cu rosu si alb, in forma Crucii Sfantului Andrei (patronul lupilor, dar si al dragostei, al ursitei si al casatoriei).

"Prima oara"

Ideea innoirii de primavara e continuta in simbolul lui "prima oara". Sub auspiciile aceleiasi magii cosmice, o data cu reinnoirea naturii, omul aspira sa i se alature, sa se regenereze impreuna cu ea, sa fie ca "prima oara" (tanar, sanatos si curat).
Prima oara trebuie sa vezi o floare alba sau rosie, ca sa fii frumos si sanatos tot anul. (Aceeasi valoare o are si vederea unui fluture rosu sau alb. Galbenul este "de rau": vei fi galben la fata, bolnav.)
Primul miel vazut trebuie sa fie alb. Daca va fi negru, vei boli, iti va muri cineva apropiat. Cum spune o batrana: "Ii drept ce sa spune, io am vazut un ied pestrit (alb cu negru) si in anu" acela nici n-am murit, da" nici n-am trait".
Cand sosesc randunelele, trebuie sa vezi prima oara mai mult de una, fiindca una inseamna singuratate si tristete. Doua pasari inseamna dragoste, insotire, casatorie. Trei-patru - vei fi inconjurat de prieteni.
Prima oara este un inceput extins pe un an intreg. Abundenta credintelor care leaga primavara de aceasta noua pornire a vietii (ivitul luminii noi a lui martie) duce la un inteles clar: pentru stramosii nostri, Anul Nou incepea primavara (si zodiacul incepe cu o constelatie a primaverii - Berbecul), poate chiar la 1 Martie, o data cu inceputul unei noi perioade de vegetatie, cand omul era, si el, integrat ritmului cosmic.

Argumente istorice

La romani, dupa calendarul vechi, anul nou incepea la 1 martie. Si la rusi, pana in secolul al Xiii-lea, anul nou incepea la 1 martie si se numea Noviciok. Pe vremea Imperiului Bizantin, anul a fost impartit in doua sarbatori, venirea lui fiind celebrata la 1 martie si la 1 septembrie. In Europa Occidentala, data anului nou, la 1 ianuarie, se introduce abia in 1691, iar la noi - in 1701. Traditia romaneasca isi vede, insa, de treaba ei. Innoirea se simte cu sufletul, nu cu data din calendar.Parasca Fat -
Desesti, MaramuresMesaje Pe Internet

Scrisoare de primavara

Dragi prieteni care locuiti acolo, acasa, in Romania, si-aici, departe, in sufletul meu, sau care v-ati lasat un pic de suflet acolo, acasa, in Romania, si locuiti la fel ca si mine, departe de ea,
Sper ca scrisoarea mea sa va gaseasca pe toti sanatosi. De fapt, n-am cine stie ce noutati de comunicat, in afara de faptul ca vine din nou primavara si as vrea sa impartasesc bucuria aceasta cu cei ale caror inimi bat la fel ca a mea: "8 Martie e ziua ta/ O floare-ti dau, Maicuta mea". Spre rusinea mea, nu mai stiu cine a scris poezia aceasta, dar o stiu, in schimb, pe de rost, fiind prima poezie pe care am invatat-o cand aveam patru ani si pe care o rostesc de atunci mereu. Mi-e tare draga si tare mult mi-as dori s-o auziti, in speranta ca, poate, va va induiosa:
"8 Martie e ziua ta/ O floare-ti dau, maicuta mea,/ Si vreau sa-ti spun ca-n acest dar/ E dragostea-mi far" de hotar/ Sunt visele ce port in gand/ Ca voi fi drept si bun oricand/ Si-ascultator voi fi mereu,/ Maicuta, acesta-i darul meu.// Si daca o s-ajungem sanatosi/ Si vine ziua ta, Maicuta draga,/ Eu s-ar putea sa-ti spun iar poezia/ Pe care ti-o tot spun, de-o viata-ntreaga.// Chiar daca alte poezii sunt mai frumoase,/ Chiar daca eu nu mai sunt azi tot mica,/ Aceea-i poezia fermecata/ Cum numai tu esti, scumpa mea mamica!// Nu-s de gasit cuvintele cu care/ Sa pot sa spun cu-adevarat cat te iubesc,/ Ce insemni tu sau sa-mi arat recunostinta/ Si-n vorbe nici nu stiu sa-ti multumesc.// Sper doar sa simti, fara sa-ti spun, ca-ntotdeauna,/ Ce eu, cu inima si sufletul visez.../ Si ca-mi doresc, de ziua ta, sa-ti dau in dar/ Trei ghiocei... si... sa te-mbratisez".
Cum si eu, multumesc lui Dumnezeu, sunt mama (o mama fericita, al carei copil, desi roman de origine, e cel mai bun din clasa lui, in anul intai de gimnaziu), o mama care are nevoie de sanatate si de putere, pentru ca de ele are nevoie copilul meu, asta e ceea ce le doresc tuturor mamelor: sanatate, putere si multi ani! Fiindca toti copiii depind de ele si toti copiii mari, oricat de mari, au nevoie de ele si le iubesc: "8 Martie e ziua ta/ O floare-ti dau, maicuta mea".
Le urez "La multi ani!" tuturor femeilor, chiar daca sunt sau nu sunt inca mame. Eu cred ca in toate e voia Domnului. Si, poate, intr-un mod original, dar nu desprins de adevar, le urez "La multi ani!" si barbatilor, pentru ca si ei sunt copiii mamelor noastre, carora - daca mai sunt printre noi - le putem oferi o floare sau o vorba de multumire, iar daca au plecat, vor citi ele singure, de acolo, din ceruri, iubirea inscrisa in sufletele copiilor care nu le-au uitat. Nepretuite si unice mame!
Acum, cand va scriu, mai sunt cateva zile pana la 1 Martie, pe care eu abia il astept. Aici e mai tot timpul mohorat si Rinul si-a inundat din nou malurile. Sper sa se retraga in curand si sa vina iar primavara, cu zile lungi si insorite. Mi-e atat de dor de ea, poate si din cauza amintirilor din tara, incat ii dedic, cu toata bucuria asteptarii, cateva cuvinte, pe care le-am asezat, cum imi place mie, in versuri. Sau care s-au asezat asa, nu din voia mea, ci prin voia lor, ca sa ne aduca in suflet taina Postului Pastelui si fiorul de primavara. Ca poate nu degeaba zilele inceputului de primavara si zilele Marelui Post al Sfintelor Pasti, zilele Invierii Domnului sunt aceleasi. Poate ca asa trebuie sa fie: in timp ce natura isi curata chipul, oamenii sa-si curete sufletul.
"Si iata, se-mplineste iar Minunea/ Statornicita-n fiecare an/ Se implineste-acea Minune simpla/ Care ne poarta, sufleteste, spre liman/ Si din necunoscutele adancuri/ Urca spre noi o seva fermecata/ Si tot ce-atinge drumul sau invie/ Renaste si traieste inca o data./ Din inaltimile fara de margini/ Incep sa se coboare catre noi/ Lumina si caldura si - dea Domnul! - Acele binecuvantate ploi./ Se-aude viata, sunetul miscarii/ Si esti de-atata frumusete coplesit,/ De uneori, zambesti de unul singur,/ Uiti grijile si esti o clipa fericit/ Si, Doamne, fiindca tot ne dai Minunea,/ Ajuta-ne, Te rog, sa o primim/ Cu ochii si cu sufletul... Si-n postul mare,/ Sa-ti aratam ca suntem buni si ne iubim!"
Permiteti-mi sa inchei, urandu-va inca o data tuturor zile frumoase de primavara, zile de post cu pace in suflet, cat mai multe bucurii si, nu in cele din urma, ci mai presus de toate, sa va dea Bunul Dumnezeu cel mai scump dar: sanatate!
Cu respect si prietenie,Lacrimioara Oprea - Koln, Germania