</b>
<b>Cum ne-a luat-o Bulgaria inainte, pe drumul integrarii europene
E.S. Kossio Kitipov
Ambasadorul Republicii Bulgare la Bucuresti"Locul meu este aici, in Romania, unde
mi s-a incredintat un post de mare raspundere"
Nascut in 1945, intr-o familie de intelectuali (tatal medic, mama profesoara), E.S. Kossio Kitipov, ambasadorul Republicii Bulgare la Bucuresti, a studiat diplomatia la Moscova, pe vremea cand institutul de profil din capitala sovietica era singura posibilitate de instruire in domeniul relatiilor internationale pentru tinerii din tarile "fratesti". A primit insarcinarea de a se specializa in probleme romanesti, chiar daca acest lucru urma sa se petreaca in cu totul alta parte decat la Bucuresti. Din fericire, tanarul Kitipov, bun vorbitor de franceza, a reusit performanta de a deveni un expert atat in limba romana, cat si in cultura si istoria Romaniei. Excelenta sa, daruit cu o charisma extrem de potrivita carierei pe care a imbratisat-o, vorbeste fara accent, impresionand prin cunoasterea profunda a tarii noastre. Insasi trimiterea E.S. ca ambasador la Bucuresti demonstreaza realismul si buna inspiratie a Guvernului de la Sofia in materie de politica internationala - calitati recent recunoscute de Uniunea Europeana prin decizia de suspendare a vizelor. Ca o confirmare a importantei pe care o acorda pozitiei sale, d-l ambasador declara: "Locul meu este aici, in Romania, unde mi s-a incredintat un post de mare raspundere"."Cu toate cele ce au patimit in tranzitie, atat bulgarii, cat si romanii au mers inainte"</b> - Excelenta, de ce considerati postul de la Bucuresti unul de "mare raspundere"?
- Pentru ca relatiile romano-bulgare sunt de asa natura, incat nu pot fi definite decat "de mare importanta". Sa nu uitam ca, imediat dupa eliberarea Bulgariei de catre armatele romano-ruse, in razboiul pe care romanii il numesc "de independenta" (1877-1878), primul decret emis de principele Alexandru al Bulgariei, pe 5 iulie 1879, viza deschiderea celor dintai agentii diplomatice. Astfel, diplomatia bulgara a inceput cu trei capitale: Bucuresti, Belgrad, Istanbul. Este un motiv solid sa ma simt foarte responsabil in exercitarea misiunii pe care mi-a incredintat-o tara mea. Cu atat mai mult, cu cat am dorit sa continuu traditia de pana la cel de-al doilea razboi mondial, cand in postul de la Bucuresti au lucrat exclusiv mari personalitati - scriitori, istorici, generali, diplomati cu o cariera stralucita.
- Dupa decembrie 1997, cand v-ati prezentat scrisorile de acreditare, care au fost primele dvs. activitati diplomatice in Romania?
- Pentru mine a fost foarte important sa pun in ordine casele Bulgariei din Bucuresti. O sa spuneti ca asta este ceva marginal, dar nu este asa; infrastructura conteaza foarte mult. Degeaba vorbesti de imaginea tarii tale, daca nu rezolvi problema proprietatii! Am renovat deja trei case: Ambasada, Rezidenta ambasadorului, Sectia consulara. Sunt proprietati vechi ale statului bulgar, unele donate de membri ai emigratiei noastre din Bucuresti care, dupa cum se stie, a fost foarte puternica in secolul al Xix-lea.
- Nascut in Regat, educat in Republica, ati ajuns la apogeul carierei in Tranzitie. Ce urmeaza?
- Incununarea tuturor straduintelor mele si ale poporului meu: aderarea la Nato si la Uniunea Europeana. Daca acestea se vor intampla cata vreme voi ramane activ in diplomatie, voi avea o mare satisfactie personala.
- Aceste frumoase lucruri se spun, dupa cum stiti, si in mediile politice romanesti. Cu toate acestea, multi oameni cred ca este vorba doar de vagi promisiuni, de vreme ce inaintam atat de incet, incat parca am da inapoi. Nu vi se pare?
- Din cate cunosc tara dvs. si, desigur, tara mea, afirm, impotriva oricaror speculatii negativiste: cu toate cele ce am patimit, cu tot ceea ce ne-a fost dat sa suferim, in deceniul numit "de tranzitie", atat romanii, cat si bulgarii au mers inainte. Chiar daca, uneori, nu ne-am dat seama.<b>"Leva a fost legata de marca germana, indiferent de cursul dolarului"</b> - Din decembrie 1999, de cand Romania si Bulgaria au fost admise in cursa de aderare la Ue, pozitia tarilor noastre s-a intarit considerabil pe plan european. Cum se vede acest lucru din cabinetele de la Sofia?
- Ca o mare sansa istorica acordata ambelor tari. De la data amintita, practic, nu mai suntem doar vecini; suntem parteneri pe calea europeana. Ca sa reusim, depinde numai de noi, de fiecare in parte.
- Cum a traversat Bulgaria deceniul postcomunist?
- La noi, democratia n-a inceput printr-o revolutie; a inceput printr-o masa rotunda tinuta dupa noiembrie 1989. A urmat alegerea unei Mari Adunari Nationale care a votat Constitutia si a instaurat sistemul pluralist. Din pacate, pana in 1997, am avut o continua instabilitate politica. Rezultatul? Intarzierea reformelor. Situatia de a importa grau i-a speriat pe bulgari. De aceea, in toiul cunoscutei crize din 1996, populatia a iesit in strada si a fortat alegerile anticipate, in urma carora a rezultat un guvern de dreapta aflat si in prezent la putere. Abia in acesti ultimi ani au demarat reformele profunde, fiind instaurat si un Consiliu Monetar ca urmare a caderii levei si a bancilor. Noul guvern si-a asumat riscul de a ceda o parte din suveranitatea nationala acestui Consiliu - masura disperata, dar cu efecte benefice pe termen scurt si mediu. Prin deciziile dure adoptate, s-a ajuns de la o inflatie de 300% pe an in 1997, la 6% in 1999 si 11% in 2000. Pentru acest an, se asteapta din nou coborarea sub pragul anual de 10%. Moneda nationala, leva, a fost "legata" de marca germana, unu la unu, indiferent de cursul dolarului sau al altor valute.
- Cand s-a rezolvat problema retrocedarii caselor nationalizate?
- Inca din 1992. Fostii proprietari si-au recapatat casele cu usurinta, fara mari scandaluri. Unde nu s-a putut, s-au acordat despagubiri. La fel s-a intamplat cu fostii patroni de fabrici. Le-au primit inapoi, unde a fost posibil; unde nu, au primit cupoane pentru a participa la privatizarea de masa. S-a intarziat insa cu marea privatizare. Aceasta a demarat abia in 1997. Tot atunci s-a votat legea care a permis accesul la dosarele fostei politii politice, moment istoric important pentru asanarea morala a societatii. Fostii ofiteri, colaboratori si informatori ai Securitatii noastre nu au voie sa ocupe demnitati in stat.
[Daca Punctul 8 din celebra Proclamatie de la Timisoara (care propunea o viata politica fara securisti si inalti activisti comunisti in Parlament si ministere) nu s-a dorit a fi aplicat in Romania, slava Domnului ca macar s-a aplicat in Bulgaria, unde nu a existat o revolutie anticomunista si nici un tanar nu si-a varsat sangele pentru o democratie originala. Cred ca romanii nici n-ar trebui sa se mai mire cand vecinii de peste Dunare ne-o iau inainte la atatea "capitole"...]<b>Fmi-ul a platit toate transele</b> - Revenind la finante: cine a instituit Consiliul Monetar si riguroasa disciplina financiara la Sofia?
- Guvernul de la Sofia impreuna cu Fmi, desigur. A fost incheiat un acord pe trei ani, cu 12 transe de imprumut. Zece au fost "trase", nu a existat nici o abatere, pe a unsprezecea o asteptam.
- Cum au putut suporta bulgarii "dictatura" acestui Fond de care romanii sunt inspaimantati? Cum ati reusit sa primiti 11 transe, cand recordul romanesc este de numai doua, si acelea chinuite rau?
- Greu, cu mari sacrificii. Somajul a ajuns la 18%, in timp ce salariul mediu nu depaseste echivalentul a 230 de marci germane pe luna. Dar acesti bani, putini, nu mai sunt - si asta e mare lucru - "mancati" de inflatie de la o zi la alta, cum se intampla in 1996. Bulgarul stie ca, oricand, cei 230 de leva din buzunarul lui sunt egali cu 230 de marci din seifurile Bancii Nationale.
- Care este situatia actuala in sistemul bancar?
- 90% dintre bancile bulgare au fost privatizate. In acest fel, intreprinderile cu pierderi nu mai au nici o scapare, deoarece nu mai e statul "generos" care sa le scoata din faliment, pompand bani prin bancile sale. Particularul nu-si va arunca, nu-i asa?, niciodata banii pe fereastra.
- Cat la suta din Pib se obtine din sectorul privat?
- Circa 70%.
- Care este procentul de crestere economica in ultimii trei ani de guvernare de dreapta?
- 3,5% in 1998; 2,5% in 1999 (avand razboiul din Iugoslavia alaturi); 5% in 2000.
- Cat au investit strainii in Bulgaria?
- Numai in anul 2000, circa 1 miliard de dolari. In total, s-au investit peste 5 miliarde de dolari, la o populatie de 8 milioane de locuitori. Este putin, dar guvernantii de la Sofia sunt optimisti, sperand in sume mai mari in viitorul apropiat.
- Care este situatia in turism? Mai sunt, pe Litoral, hoteluri de stat?
- Turismul a adus tarii, in anul 2000, circa 1 miliard de dolari. Litoralul a fost privatizat in intregime, o contributie importanta aducandu-si marile firme germane Tui si Neckerman care au cumparat hoteluri si au investit masiv in modernizarea lor.
- In fine, dupa acest "dus rece" administrat cititorilor nostri, curiosi sa afle de ce ne-a luat-o inainte o tara cu mai putine resurse decat Romania, tara ce parea sortita crizelor fara sfarsit, am dori sa ne vorbiti, Excelenta, despre agricultura. Au fost restituite proprietatile funciare?
- Pamantul a fost dat proprietarilor de drept dupa un proces destul de indelungat, dar s-a reusit ca peste 90% din acesta (arabil si paduri) sa fie retrocedat fara limita de suprafata. E adevarat, noi nu am avut niciodata mari mosii, asa ca a fost relativ simplu. In acelasi timp, au fost privatizate toate intreprinderile agricole de stat, inca de acum cativa ani, statul pastrandu-si numai statiunile de cercetare.<b>"Informam profesionist Uniunea Europeana asupra progreselor noastre"</b> - In fine, publicul este interesat sa afle cum a reusit Bulgaria sa obtina suspendarea vizelor inaintea Romaniei?
- In primul rand, am adoptat legile necesare: legea strainilor, legea protectiei personale (emiterea de noi pasapoarte) etc.
- Permiteti, va rog, o paranteza: cu ce pasapoarte au circulat bulgarii pana acum?
- Cu cele vechi, emise de regimul comunist.
- Deci nu s-au cheltuit milioane de dolari pe pasapoarte "tip Canada", neconforme cu standardele europene, dar "conforme", in schimb, cu interesele unor politicieni de la Bucuresti, care au incasat comisioane substantiale la inceputul deceniului trecut. Adica, in Bulgaria, nu s-a adoptat "modelul romanesc" al risipirii banilor publici pe un produs despre care stiai (sau nu stiai, dar e acelasi lucru!) ca va trebui inlocuit in mai putin de zece ani... Va rog sa continuati, Excelenta.
- Am investit, de asemenea, in tehnologia necesara securizarii frontierei si am informat in mod adecvat, profesionist, Uniunea Europeana asupra progreselor noastre. Nu e suficient sa faci, ci trebuie si sa prezinti in mod convingator ceea ce faci.
- Se vorbeste ca veti introduce vize pentru cetatenii Rusiei, "sora" traditionala a tarii dvs.
- Bulgaria a semnat tratate de readmisie cu mai toate tarile europene, inclusiv cu Ucraina. Vointa noastra de integrare a fost probata si atunci cand am decis sa cerem Rusiei incheierea unui astfel de tratat. Am anuntat ca vom anula Conventia din 1978, care permitea circulatia rusilor fara vize in spatiul bulgar. Deocamdata, nu am primit raspunsul partii ruse, desi le-am inaintat propunerea in urma cu un an. In aceeasi directie, Guvernul a propus Parlamentului schimbarea legii cetateniei, dupa modelul european, ca si criminalizarea casatoriilor false dintre bulgari si straini din afara Ue.
- Am citit despre un alt aspect delicat al tranzitiei: retrocedarea proprietatilor regelui Simeon. Va candida majestatea sa la presedintia Bulgariei?
- Nu stim ce intentioneaza regele. Guvernul i-a retrocedat, intr-adevar, toate proprietatile. Ce va face dansul cu ele nu mai e problema Guvernului. In prezent, s-a cerut Curtii Constitutionale, din partea unui grup de deputati, o interpretare a prevederii care interzice candidatura unui cetatean care n-a locuit in ultimii cinci ani in tara. Se stie: acest articol a fost introdus in Legea Fundamentala special pentru a impiedica eventualele pretentii politice ale regelui.
- Excelenta, romanii isi amintesc de vremurile cand antenele de pe blocuri erau orientate "sa prinda bulgarii", ca un raspuns colectiv la aberatiile dictaturii de la Bucuresti. Ce mai face Televiziunea Bulgara?
- La capitolul Tv ne-ati intrecut. In Romania exista mult mai multe canale de televiziune particulare, iar piata divertismentului este mai dezvoltata.<b>Ion Longin Popescu