Nikos si Irina Papastergiou sunt o familie mixta romano-elena din Atena. S-au cunoscut in campusul din Grozavesti, pe cand el studia Biologia, iar ea, Sociologia si Pedagogia. Dupa un an de asteptare si aprobari specifice Romaniei comuniste, Irina si-a parasit satul din Campia Dunarii si s-a stabilit la poalele Acropolisului, urmandu-l pe "Nicusor" pe valurile vietii. Acesta, dupa ce si-a luat doctoratul in biochimie, s-a angajat la Facultatea de Agronomie din Atena. In paralel, cei doi au lucrat ca profesori de limba romana la diverse scoli aparute ca urmare a deschiderii universitatilor romanesti pentru studentii din Grecia. Acestia aveau nevoie sa invete romaneste, inainte de a se prezenta la Bucuresti, Craiova, Iasi sau Timisoara, la diverse facultati. Era prin anii 80, cand Nikos si Irina si-au dat seama ca limba romana putea deveni o afacere, deoarece, la un moment dat, peste 10.000 de studenti greci ajunsesera sa studieze concomitent in universitatile din tara noastra. Cu toate straduintele, n-au putut sa infiinteze propria scoala decat in vara anului 1990, in perioada "marilor sperante" legate de evolutia Romaniei. In fata unei concurente tot mai mari (functionau 4 scoli cu acelasi profil numai in Atena!), au reusit sa ajunga, de la 20 in primul an, la peste 200 de studenti in anii urmatori. Ca sa scada, in prezent, la 70, in conditiile in care "Nikos Papastergiou" a ramas singura scoala importanta de limba romana din Atena. Despre toate aceste evolutii, cu destule semnificatii pentru pozitia invatamantului romanesc in context european, Nikos Papastergiou ne-a vorbit pe larg in "cancelaria" scolii sale din Piata Kanigos.
"Peste 30.000 de intelectuali greci au studiat in Romania. Ei sunt o forta care n-ar trebui ignorata de autoritatile de la Bucuresti"
- Cum v-a venit ideea infiintarii unei scoli de limba romana? Avem conationali care, o data ajunsi in Occident, se straduiesc s-o uite, iar dvs. ii incurajati pe compatriotii dvs. s-o invete?
- Nu stiu ce fel de roman este acela care doreste sa-si uite limba materna, dupa cum n-as sti sa spun ce fel de grec ar fi acela care ar face acelasi lucru. Pentru mine si sotia mea, limba romana este afacerea vietii noastre; aceasta limba este dulce si utila, melodioasa, atragatoare, usor de invatat. Cand am vazut ca tot mai multi absolventi de liceu cauta pe harta Bucurestiul (eu il gasisem in 1977, cand am intrat in anul I la Biologie), mi-am zis ca ar fi loc pentru inca o scoala, pe langa cele existente. Nu ne-a fost usor. Am inceput timid, eu predand terminologie din medicina, biologie si chimie, iar Irina, limba romana si terminologie din sociologie, filosofie si pedagogie. Secretara preda matematica, iar alte trei profesoare angajate predau restul materiilor. Din Romania, cele mai cautate facultati sunt cele deMedicina, Arhitectura, Educatie Fizica, Chimie, Biologie, Drept, Sociologie. Datorita calitatii predarii in scoala noastra, atenienii (absolventi de liceu sau elevi in anul terminal) ne-au acordat in numar tot mai mare creditul lor, indiferent de preturile practicate. In scurt timp, s-a dovedit ca am fost inspirati luand pe cont propriu ceea ce pana atunci facusem doar ca angajati ai altora.
- In cat timp invata un tanar grec limba romana?
- La cursurile normale, intr-un an. Cinci zile pe saptamana, doua ore pe zi. La cursuri intensive, de sase ore pe zi, in maximum sase luni.
- Cat costa ora de invatamant?
- Se plateste lunar 100-150 de dolari.
- Detineti, practic, un intreg etaj, al saptelea, dintr-o cladire destinata afacerilor din centrul Atenei. Cat v-a costat investitia?
- La inceput, plateam circa 2000 de dolari chirie pe luna. Din aceasta cauza, am hotarat sa cumparam si sa mobilam noi intreg etajul. In total, am investit circa 80.000 de dolari. Dar avem scoala noastra, careia i-am mai adaugat, recent, un sediu ultramodern, dotat cu toate facilitatile.
- Cati tineri din Grecia au studiat in ultimele doua decenii in facultati din Romania?
- Peste 30.000 de intelectuali greci au studiat in Romania. Ei sunt, dupa parerea mea, o forta care n-ar trebui ignorata de autoritatile de la Bucuresti. Ei nu sunt din paturile de jos ale societatii, ci din cele mijlocii si superioare: medici, avocati, arhitecti, profesori de liceu si universitari, cercetatori, ingineri, oameni de afaceri. Cunosc limba si cultura, istoria si traditiile, obiceiurile si moravurile societatii romanesti. Practic, ei sunt cel mai important lobby pe care si l-a creat Romania in strainatate, dar, din pacate, autoritatile de la Bucuresti nu au elaborat nici un program de fructificare a acestui imens rezervor de cunoastere si simpatie pentru tara dvs.
"Cand a vazut cat e de frumos in Herastrau, studenta Vaso a izbucnit in plans, zicand printre suspine:
<<Eu de aici nu mai plec!>>"
- Se spune ca scoala dvs., pe langa bune conditii tehnice, are si metode speciale de invatare. Care sunt acestea?
- In primul rand, relatia de prietenie dintre profesori si elevi. Nu e de neglijat nici faptul ca noi am editat manuale si dictionare de terminologie pentru aproape toate materiile. Cel mai important lucru ni se pare insa efortul pe care-l facem cu fiecare promotie, deplasandu-ne impreuna cu copiii in Romania. Fara noi, ar fi pierduti in hatisul birocratic din universitatile de acolo. Mergem in toate orasele si-i indrumam pas cu pas. Stam cu ei la hotel, ii insotim la examene, ii inscriem, le gasim gazde. Trebuie sa facem acest lucru in mod suplimentar, desi, in conditii normale, ar fi suficient un fax trimis catre secretariatul unei facultati, in care ar trebui sa scriu doar atat: "Va trimit X studenti". Din pacate, cei din Ministerul Educatiei si Invatamantului si din Universitati nu s-au gandit niciodata ca munca noastra aici este o extindere a muncii lor. Nu s-au gandit ca noi lucram pentru ei, si ar trebui ca si ei sa lucreze cumva pentru noi. Nu am vazut colaborarea. Ne-au luat numai ca pe niste oameni de afaceri care aducem acolo marfa. Si nici la asta nu s-au gandit bine, nu au elaborat o strategie de intampinare macar "comerciala", sa urmareasca "marfa" mai departe. Au gandit ca niste birocrati si atat.
- Poate s-au gandit ca dvs. faceti bani, sunteti o firma privata, si de aceea n-au de ce sa va ajute
- Problema e ca din acest business fac si ei bani foarte buni. Dau exemplul taxelor lunare: 360 de dolari la Medicina si 320 de dolari la celelalte facultati, adica peste 3500 de dolari pe an. La acestia se adauga taxa pentru testul de limba romana: 320 de dolari. Din fericire, studentii nostri trec acest test, in general, din prima incercare. Altfel, ar trebui sa plateasca de fiecare data cand repeta. In mare, tinand cont de toate cheltuielile (casa, masa, transport, distractii), un student grec la Bucuresti "topeste" peste 1000 de dolari pe luna. Nu esteacesta un motiv pentru a-i atrage pe cat mai multi acolo?
- Ce le spuneti studentilor ca sa-i convingeti sa invete limba romana?
- La noi vin numai cei deja hotarati, dar avem, totusi, grija sa le intarim decizia prin descrierea mediului studentesc, a frumusetilor si felului de a fi al oamenilor, a linistii care exista, orice s-ar spune, in orasele romanesti. Ca sa fim si mai convingatori, organizam, in diferite perioade ale anului, excursii de 7-10 zile in cele mai frumoase locuri din Romania. In primavara trecuta, una dintre actualele studente, Vaso Draculi, ne-a impresionat pe toti. Cand a vazut cat e de frumos in Herastrau, a izbucnit in plans, zicand printre suspine: eu de aici nu mai plec! Dorea pur si simplu sa-si monteze cortul pe malul lacului si sa se desprinda de grup macar doua-trei zile. Ar fi stat fara mancare, numai cu apa, sa admire frumusetile din acest parc divin. Azi poate s-o faca linistita, deoarece este studenta chiar in Bucuresti.
- Care sunt cauzele scaderii numarului de tineri greci care studiaza azi in Romania?
- In primul rand, schimbarea sistemului de invatamant din Grecia, unde s-a acceptat intrarea la facultate fara examen de admitere. Sunt, dupa aceea, taxele prea mari si cresterea alarmanta a costului vietii. Totul este prea scump in Romania. Cu 1000 de dolari pe luna, poti studia in Anglia. Un efect negativ are si zvonistica despre profesorii care iti dau examenul pe bani. Marea majoritate a profesorilor romani sunt oameni de profesie si de onoare, dar stiti cum se spune: nu iese fum fara foc. In fine, multi greci nu stiu ce-i asteapta in Romania, fiindca nu exista nici un fel de reclama.
"Romania ofera studentilor straini mari avantaje, dar nimeni nu le face cunoscute cum se cuvine"
- Spuneti ca tinerii eleni nu stiu ce-i asteapta in Romania. Dumneavoastra ce le spuneti ca-i asteapta?
- Romania este o tara foarte prietenoasa. Mi se pare ca acolo nu exista inca multa violenta. Orasele universitare, in frunte cu Bucurestiul, sunt superbe. Muntii si peisajele sunt unice. Universitatile si sistemul de invatamant, in general, sunt inca la mare inaltime. Romania a fost si a ramas, intr-o buna masura, o putere mondiala in domeniul invatamantului superior. De aceea, toate universitatile de stat romanesti sunt automat recunoscute in Grecia. Romania ofera studentilor straini mari avantaje, dar nimeni nu le face cunoscute cum se cuvine. Du-te in Italia; daca vrei sa faci medicina, iti ia 10 ani, ca se gasesc tot felul de tertipuri pentru prelungirea studiilor. De te duci la Timisoara, Cluj sau Bucuresti, dupa fix sase ani ai luat diploma si poti pleca acasa ca medic recunoscut de ministerul tarii tale. Daca vrei sa pleci acasa. Daca nu, ramai in Romania, ca "se poarta" astfel de ramaneri. Tot mai multi greci raman sa lucreze acolo fie in afaceri, fie in diplomatie, fie in clinici particulare, fie la universitati. Circuitul este abia la inceput, si cu atat mai inexplicabila este dorintaromanilor de a-si parasi tara, cu cat tot mai multi straini cauta sa se stabileasca acolo.
- Ce faceti daca numarul de studenti va scadea in continuare? Veti da faliment?
- Nu, deoarece sunt si altii interesati de limba romana, nu numai studentii. Am remarcat o crestere a numarului de profesionali: oameni de afaceri, bancheri, lucratori publici, simpli cetateni care au prieteni sau prietene in Romania, membri ai corpului diplomatic strain din Atena. Avem multi functionari administrativi, deoarece Grecia se pregateste pentru a-si indeplini misiunea incredintata de Uniunea Europeana: aceea de a implementa la dvs. sistemul occidental de administratie centrala si locala, in perspectiva aderarii Romaniei la Ue. In plus, multi americani, canadieni, germani si albanezi vin la noi sa invete limba, deoarece sunt interesati sa urmeze o facultate in Romania sau sa se ocupe de probleme romanesti. Deci, businessul nostru nu moare, spre lauda si meritul limbii romane.
- Dar limba romana moare, dupa ce specialistii intorsi de la Bucuresti nu o mai vorbesc o vreme. Este adevarat?
- In unele cazuri, da. Cum sa nu se uite, daca respectivii medici sau arhitecti nu sunt ajutati sa pastreze legaturile cu tara celor mai frumosi ani din viata lor? Dar sunt destui care pastreaza contactele pe cont propriu; in multe familii ajung si parintii sa vorbeasca romaneste de la copiii lor. Cunosc cazul familiei Zafiriou, ai carei fii (Sasa, Vangheli si Hristo) au studiat toti in Romania. In casa lor, greci sadea, se vorbeste foarte mult romaneste, ca au ajuns si bunicii sa inteleaga limba lui Caragiale.
- Casatorit cu o romanca, investitor intr-o scoala de limba romana, proprietar al unor apartamente in Romania, 10-12 calatorii pe an la Bucuresti, ca sa nu mai spun de romana fara accent pe care o vorbiti; ce altceva va mai trebuie ca sa fiti roman?
- Cetatenia. Doresc cu ardoare cetatenia romana, dar legislatia actuala nu-mi permite. Astept pana se va alinia la cea europeana, iar ceasul acesta nu va mai intarzia mult. Guvernul de la Bucuresti nu-i va mai putea ignora mult pe cei care se implica atat de profund in cauze romanesti.