Luchiana Fat, taranca din Desesti, Maramures

Otilia Teposu
"Romanii trebuie sa se roage pentru pacea tarii. si sa respecte munca si cinstea".

La 79 de ani, Luchiana Fat are mintea ca briciul si vorbele ca un rau de argint. Tot ce spune e simplu si adevarat. Cuvintele ei, cantate si leganate ca-n Maramures, sunt la fel de vechi precum lumea si tot atat de intelepte. Pentru o minte incalcita, de orasean, claritatea judecatilor ei taranesti este naucitoare, pare desprinsa din alta lume, de undeva din eternitate, acolo unde principiile vietii si legile fericirii sunt imuabile: cinste, munca, omenie, credinta in Dumnezeu.
Frumoasa ca o zi de duminica, cu ochii ei curati si albastri, cu aburul parului alb scapat de sub naframa neagra, de vaduva, Luchiana ar trebui adusa in fata tarii asa cum sta - pe lavita de lemn din bucatarie, pentru a tine o lectie de indreptare nationala: Munciti! Respectati-va! Nu va indepartati nici o clipa de Dumnezeu!
In ce-o priveste pe ea, impacata cu ceea ce Domnul i-a randuit dupa o viata traita in credinta si cinste, asteapta cu liniste si nadejde venirea mileniului viitor.

"Sa te rogi cat poti, da" cu inima buna"

- Peste putine zile intram intr-un nou an, intr-un nou mileniu. Ce credeti ca ar trebui sa aiba oamenii in vedere, ce ar trebui sa respecte mai mult pentru ca vremurile care vin sa aduca mai multa pace si intelegere pe pamant?
- In primul rand, omul trebuie sa se roage lui Dumnezau, ca nu-i nimica pa lumea asta fara Dumnezau. Sa te rogi cat poti, da" cu inima buna si sa-i multamesti lui Dumnezau pantru zua care trece. Tat ce este pa lume sa roaga lui Dumnezau: crengile copacilor cand sa apleaca, sa inchina Lui, coconul cand planje in leagan, tat lui Dumnezau sa roaga, pestii marilor se-aduna mai multi si sa roaga, boul cand sa culca face cruce cu piciorul pa pamant. Numa" omu" uita sa sa roage si-si mana intruna prostiile lui.Omu" poate pan lucrul lui, pan munca, sa sa inchine lui Dumnezau. Ii mare lucru sa-i invatam pe copii sa sa roage cum trebuie. Barbatu" mieu ii punea in sir, pe-o laita, sub icoane, ca erau sasa prunci, si-i punea sa zaca rugaciunea dupa el in cor si care zace cel mai frumos rugaciunea, capata laude si un mar ori o para, care erau mai mandre.
Tata cel batran mi-o povestit de un om sihastru, care numa" in padure o stat tata viata lui. El n-o stiut nimic de lume si nimeni nu l-o invatat cum sa se roage. Si omu" cela s-o gandit: "Mai, io nu stiu sa fac nimic, pentru numele lui Dumnezau, da" oi sari peste lemnul aiesta, in numele lui". Si o tat sarit peste on lemn si tat zacea: "Tie, Doamne, doua sarituri, mie, Doamne, una". Si asta o fost rugaciunea lui catra Dumnezau, si tata zua el tat sarea. Ase ca vezi dumata, ca Dumnezau primeste orice rugaciune care vine din inima omului. Nu trebuie rugaciune multa, da" fa-o cu inima buna si nu cu gandu" la verzi si la gazdaluite. Voia Domnului sa sa faca, nu a ta.

"Un ban castigat pa nedrept duce cu el 100 castigati pa drept"

- Pe oriunde te duci prin tara, lumea se plange de rau. Jeluiala si iar jeluiala...
- Sa jaluie, dara, daca nu le place a munci. Omu" trebuie sa munceasca, sa-si castige cate are prin lucru, tata zua sa munceasca si sa taie cele 10 porunci. Da" cele 10 porunci le poti tane daca tai minte ca "ce taie nu-ti place, altuia nu face!". Si inca ceva: sa nu umble oamenii dupa bani castigati pa nedrept. Un ban castigat pa nedrept duce cu el 100 castigati pa drept. Este o vorba: "Ce aduna vantu, mana valea", si banii necinstiti aduc nenorocire, nu numa" pantru acela ce i-o castigat, da" pantru copiii copiilor lui, pana la a septea samanta.
Apoi, daca Dumnezau ti-o dat spor si roada, si minte, si putere sa poti castiga, apoi trebuie sa tegandesti si la cei ce n-au. Omenia-i mai presus de tate. De cate ori primesti de la Dumnezau prima roada, inainte sa mananci tu, iei si dai pruncilor mici, care nu stiu sa zaca inca multam si acelora care n-au acela fel de roada. Barbatu-meu, dupa ce o plantat livada cu meri, o avut intr-un mar niste mere mari, galbene, dulci, foarte bune. El s-o apucat si-o cules un cos de mere, care o fo" mai mandre si le-o dat coconilor la scoala. De atunci si pana amu, de paste cincizaci de ani, maru" acela face mere in fiecare an. In gradina noastra, acolo sunt mere in tati anii, cand la altii nu sa face batar un mar de mancat. Acelasi lucru l-am facut cu laptele de la vaca, cu mierea de albine, ca am avut stupi si Dumnezau mi-o dat mana si roada in tat anu".
D"apai barbatu"mieu nu culegea niciodata cele mai mandre mere, le lasa pe varfu" crengilor. Stiu ca odata feciorii mei s-o sfadit cu el si s-o napustit cu rudele si cu parii sa deie merele jos. Si-atuncea el i-o vazut si i-o certat si nu i-o lasat: "Nu le culegeti voi, dragu" tatii, ca acele nu-s pantru voi, is pantru pasarile cerului si pantru copiii care or veni la iarna flamanzi de la scoala si-or afla un maruc picat in omat. Cat de bine le-a pare!".
Ase, dara, domnuca draga, daca m-ai intrebat la ce trebuie sa taie oamenii, io ti-oi spune: la rugaciune, la munca, la castig cu dreptu", la omenie si la iertarea gresitilor lui, ca sa poata spune liber Tatal Nostru, sa nu-l zaca in desert. Trebuie sa iertam ce sa poate ierta. Nu poti ierta pa acela care ti-o omorat pa cineva drag taie, celelalte tate sa pot ierta. Da", daca Dumnezau iarta, si tu trebuie sa ierti. Sa nu tai ura, ca in sufletul omului care tane ura, necuratul are scaun, acolo sede si-l duce la pierzanie. Dintre tate lucrurile rele pe care le pot face oamenii, cred ca betia-i cel mai mare pacat, dupa crima.

"Doamnele ar trebui sa poarte costumele taranesti"

- Credeti intr-un viitor bun pentru poporul roman, pentru tara?
- D-apai, no! Romanii trebuie sa se roage pantru pacea tarii si sa respecte munca si cinstea. Si sa se imbrace si-n alte haine, nu numa" in culori inchise si-n negru. Noi, romanii, am purtat pa vremuri haine albe, mandre, si amu" tare putani le mai au. Nici tarancile nu mai poarta camesa alba, si cat de mandre erau in sarbatori. Acuma, ele s-or luat dupa doamnele de la oras. Dara doamnele, daca au mai multa minte, ar trabui sa poarte ele costumele mandre, taranesti, ca sa le rusineze pe taranci, poate s-or lua si ele de sama si-or purta iara hainele lor, de la parinti.
Mai vreu sa mai zac ceva pantru sefu" tarii, care ni l-o trimas Dumnezau, ca tate vin de la el. Sa faca bine si sa sa roage, ca sa marga bine tara. Daca nu s-a ruga, apoi a mere rau. Sa faca bine sa faca cruce cand a jura pantru tara noastra romaneasca. Numa" Dumnezau ne poate scoate de la tate relele.

Fotografii de Emanuel Tanjala