Reintoarcerea la Putere a lui Ion Iliescu si a Partidului Democratiei Sociale din Romania intra perfect in ceea ce politologul american Samuel Huntington numeste "testul dublei alternante la Putere". Cata vreme Iliescu si partidul sau pareau a sta vesnic la Putere, Romania se indrepta catre ceva asemanator cu situatia din Mexic. Acolo, partidul de guvernamant (cu un nume imposibil - Partidul Revolutionar Institutional) nu a putut sa fie dat la o parte mai bine de 70 de ani. Alegerile din 1996 au reprezentat o binevenita alternanta la putere. S-a vazut atunci ca, prin votul lor, oamenii pot sa schimbe o Putere ce parea a ramane indefinit acolo unde era. Apoi, datorita modului defectuos cum a functionat prima coalitie autentica din Romania, precum si a rezultatelor mult sub asteptarile populare, s-a produs o noua alternanta la Putere. Dupa Huntington, care a studiat multe tari democratice, tocmai in aceasta consta testul dublei alternante, ca partidul care castiga Puterea in momentul initial al schimbarii de regim sau revolutiei sa fie inlocuit apoi prin alegeri libere, dupa care sa revina prin aceleasi mijloace la Putere. Cand se petrece aceasta, inseamna ca democratia a facut un pas inainte.
Romania tot face cate un pas inainte. In timp ce face un pas, altii fac cate zece sau douazeci de pasi. Ei fac acesti pasi repede, noi - incet. Ei sunt departe, aproape de Ue sau deja in Nato, in timp ce noi nu stim sigur nimic, nici daca ne vom integra, iar daca da, atunci nu stim cand. Problema este ca lumea crede ca daca vom intra in Uniunea Europeana o vom duce mai bine. Putini inteleg faptul ca mai intai trebuie sa o ducem bine, iar apoi vom fi primiti. Ue este un club al tarilor prospere. Nu ii primeste pe cei saraci. Desigur, dupa ce ai intrat in club, prosperitatea creste si mai mult, se accelereaza. Dar nimeni nu te primeste de mila sau pentru ca ai nevoie de ajutor. Mai intai trebuie sa te ajuti singur. Asa s-a petrecut cu toti cei care au intrat in club.
Am participat zilele trecute la o intalnire intre ziaristi polonezi si romani, la noul Hotel "Marriot". Acest hotel de cinci stele a fost facut intr-una din cladirile ansamblului Casei Poporului. Este un hotel occidental, cladit pe un fundament arhitectural comunist. Ziaristii polonezi faceau chiar comparatia cu ceea ce se intampla la ei, unde cladiri cu alte destinatii, unele propagandistice sau represive, au devenit acum sediul Bursei sau al altor cladiri-simbol ale capitalismului. In timpul seminarului nostru, a avut loc un schimb de opinii care m-au facut sa meditez asupra semnificatiei perioadei de dupa 22 decembrie 1989. O serie de ziaristi romani au inceput sa se lamenteze cu privire la faptul ca, dupa ce s-a prabusit Zidul Berlinului, tari precum Polonia, Ungaria, Republica Ceha au trecut dincolo de Zid, iar Romania a fost lasata dincoace. Mai mult, cu toate ca Romania ar fi avut o situatie mai grea, totusi alte tari, mai ales Polonia, ar fi primit o multime de bani, iar noua ni s-au acordat din cand in cand premii de consolare. In timp ce Polonia a primit peste 50 de miliarde de dolari, Romania nu ar fi primit nici a zecea parte. Si au tinut-o tot asa. Polonezii au reactionat extrem de prompt. Ei le-au explicat confratilor romani ca exact aceeasi mentalitate cu privire la faptul ca Polonia ar fi discriminata de Occident a existat si la ei, dar ca polonezii si liderii lor politici au facut eforturi mari pentru a crea toate conditiile legislative pentru ca tara lor sa devina atractiva pentru investitorii straini. Stiau si ei destul de bine ca la noi lucrul acesta nu s-a intamplat. Ei le-au explicat ziaristilor romani ca, dupa ce occidentalii au venit unul dupa altul la ei in tara si au investit in mod masiv, au scapat de mitul acesta ca in Occident ar fi cineva care conspira impotriva tarii lor sau care vrea s-o tina undeva la periferia Europei. Ei s-au mirat ca ziaristii romani au mentalitati asemanatoare cu cele ale politicienilor sau ale unor oameni cu un nivel de educatie modest. In plus, au explicat faptul ca sumele imense primite de Polonia au fost in cea mai mare parte credite, pe care ei le-au platit cu dobanda. Secretul a fost insa unul simplu. Pentru a primi toate aceste credite, Polonia a facut mari eforturi si sacrificii, nu s-a temut sa concedieze in mod masiv muncitorii, sa faca terapie de soc, sa inchida toate fabricile neproductive etc. Iar acum, nivelul de prosperitate atins este cu mult peste cel din Romania.
M-am folosit de exemplul de mai sus pentru a scoate in evidenta faptul ca principala cauza a esecului acestor ani vine dintr-o neputinta psihica a politicienilor nostri de a face ceea ce trebuie. Ei au asteptat sa vina Occidentul sa ne ajute, sa investeasca, au vrut ca Fmi si Banca Mondiala, alte organisme financiare internationale, sa ne dea niste bani pe care de fapt nu ii meritam. Vreme de 11 ani, politicienii romani nu au dat dovada de vointa politica pentru a face reforma economica, dar nici macar pentru a face reforma politica pana la capat. Masura ineficientei lor se vede in special din felul in care functioneaza statul de drept la noi. Lumea se plange de existenta coruptiei, de proliferarea mafiilor, de imbogatirea necinstita a unora, in timp ce viata multora se degradeaza. Toate acestea nu s-ar intampla daca ar exista autoritatea legii, iar puterea juridica ar fi reala. Oriunde in lume exista coruptie. De la Adam incoace, care a fost izgonit din Paradis, omul s-a confruntat mereu cu coruptia. Ea nu poate sa dispara. Insa daca legea este puternica, iar Justitia isi face datoria, atunci efectele coruptiei sunt minimalizate. Cu cat statul de drept este mai puternic, cu atat coruptia este mai restransa.
Caracteristica principala a politicii celor care au fost la Putere inainte si dupa 1996 a fost de a nu face ceea ce trebuia. Acum au revenit la Putere cei care intre 1989 si 1996 au gestionat stagnarea si amanarea reformelor. Romania se gaseste intr-o situatie prea grava pentru ca ciclul Puterii sa se repete. Nu mai este loc de intors. Acum se va vedea clar daca suntem hotarati sa facem ceea ce trebuie pentru a ne integra in Ue si Nato. Dupa ce Romania a fost in pericol de a avea un presedinte extremist si cu probleme psihice, iar Occidentul a trimis semnale de incurajare catre Iliescu, acum acelasi Occident ne urmareste cu mare curiozitate. Liderii occidentali vor sa vada daca suntem in stare sa nu mai repetam vechiul ciclu al Puterii, care era un cerc vicios. Se va vedea in maximum o jumatate de an daca noua Putere vrea si este capabila sa faca tot ceea ce trebuie. Pdsr si Iliescu au declarat de nenumarate ori ca au invatat din erorile trecutului. Nu este suficient. Mai trebuie sa arate ca lectia de democratie pe care au invatat-o cata vreme au fost in Opozitie ramane valabila si cand ei revin la Putere. Trebuie sa arate ca stiu sa creeze si sa gestioneze prosperitatea. Sa arate ca vor ca, intr-adevar, sa nu mai fie nimeni mai presus de lege. Asteptam.