Dar din dar se face rai
"Daca te gandesti sa faci o manastire, fa-o cu leul si cu truda romanului"Cum s-a inaltat, ca printr-o adevarata minune,
Manastirea "Bunesti", din satul parintelui Dumitru Staniloae
De mana cu Dumnezeu: Filoteia si Rafaela
Intr-o margine a satului Bunesti, din comuna Vladeni (judetul Brasov), se afla Manastirea ortodoxa "Sfantul Gheorghe", construita prin truda jertfelnica a maicii starete stavrofora Filoteia Potcoava si a surorii ei, maica Rafaela Potcoava.
Initiativa construirii unei manastiri pe aceste locuri a apartinut actualului Mitropolit al Germaniei si Europei Centrale,?I.P.S. Serafim Joanta, pe atunci episcop vicar la Sibiu, care i-a propus parohului din Bunesti, preotul Gheorghe Lup, sa construiasca nu o bolnita in cimitir - cum intentionase acesta -, ci un complex monahal. Parintele Lup a inceput in 1991 prin a construi patru camere, trapeza si bucataria viitoarei manastiri, care un an mai tarziu erau ridicate la rosu (netencuite, adica). In toamna anului 1993, a fost pusa piatra de temelie si a inceput construirea bisericii manastirii. La 26 martie 1994, maicile Filoteia si Rafaela, traitoare pana la acea data in Manastirea Tiganesti din apropierea Bucurestiului, vin la nou infiintata manastire, chemate de parintele Lup, prima - sa preia staretia, cealalta - sa-i fie de ajutor in toate. Sub acest din urma cuvant se ascunde o munca pe care prea putini barbati si-ar fi putut-o asuma, si nicidecum doua maicute firave, aflate in pragul varstei a treia si neavand ca atu decat faptul ca sunt nepoatele parintelui profesor Dumitru Staniloae (1903-1993), unul dintre marii teologi ai Ortodoxiei romanesti si universale.
Construirea unei biserici pe un teren care nu a cunoscut niciodata amenajare facuta de mana omeneasca si care nu are nici o alta locuinta prin preajma nu inseamna numai ridicarea unor ziduri. Maicile au gandit manastirea ca pe un complex monahal pentru care sa fie valabil vechiul dicton latin "Ora et labora" ("Roaga-te si munceste"). De aceea, pe langa grija zidirii si impodobirii bisericii, au avut-o si pe aceea a continuarii lucrului la chilii, a amenajarii spatiului de incinta, a dotarii cu toate cele necesare. In toamna lui 1994, biserica - o bijuterie arhitectonica - era deja construita, iar la cele patru incaperi zidite de parintele Lup se adaugasera inca cinci. Corpul celor noua chilii, al trapezei si al bucatariei este fata in fata cu biserica. Perpendicular pe acest corp, in partea dreapta a lui, pe un teren ceva mai ridicat, a fost construit incepand din 1997 un alt corp de cladire. Acesta, inca netencuit, are 16 chilii, doua ateliere de lucru manual (tesaturi si broderii), doua spalatorii, o capela si, deasupra ei, spatiu pentru un viitor muzeu. Manastirea are propria ei centrala care functioneaza cu gaz metan, in unele chilii sunt sobe, iar in altele, calorifere, la fiecare doua chilii exista cate un grup sanitar, apa curenta fiind captata de la un izvor aflat la un kilometru distanta. In proiectul complexului monahal se mai afla o pergola in spatele bisericii, staretia, infirmeria, biblioteca si sala de lectura, toate in dreapta sfantului lacas, iar peste drum, pe aceeasi parte, o casa de oaspeti.
La 30 octombrie anul acesta, cand am vizitat manastirea, pe santierul manastirii se aflau cativa lucratori, unii ocupandu-se de finisarile interioare, altii pregatind balastrul pentru umplerea santului din fata corpului cu 16 chilii sau spargand bucatile de bazalt pentru pietruirea incintei. Alaturi de ei lucrau si cele doua maicute impreuna cu o sora, sponsori si binefacatori.Umbra sfanta a parintelui Staniloae
Dupa slujba de vecernie, maica stareta mi-a povestit cum a reusit sa ajunga cu lucrarile pana la stadiul la care se afla acum manastirea. Curentul electric l-a adus cu ajutor de la Intreprinderea "Electromontaj" Brasov, dupa ce a primit aprobare de la Renel Bucuresti. Instalatia de gaz metan, adus de la 3 kilometri distanta din comuna Roades, a fost executata gratuit de Intreprinderea Gaz Metan Medias, cei 3000 de metri de tevi fiind cumparati cu bani oferiti de Fabrica de paine "Titan" din Bucuresti, de intreprinzatoarea particulara Maricica Stefan si de Intreprinderea Electroconstructii, de asemenea, din Bucuresti. Pentru introducerea gazelor au fost necesare insa 42 de avize. Proiectul bisericii a fost realizat gratuit de arhitectul sas Ioan Dotz din Dacia (Rupea), care a condus si prima echipa de constructori. Al doilea corp de chilii a fost proiectat de arhitectul Razvan Plamadeala, un stranepot al I.P.S. Antonie Plamadeala - Mitropolitul Ardealului, Crisanei si Maramuresului. Mai multe firme au contribuit cu materiale: Aras a dat robinetele pentru instalatiile sanitare, Cesarom - gratie unei interventii a parintelui Nicolae Bordasiu de la Biserica "Sfantul Silvestru" din Bucuresti - a daruit 7 tone de faianta si gresie, 10 chiuvete si 10 vase de W.C. O intreprindere din Brasov, al carei director este de confesiune catolica, a daruit nisip, pietris, betoane. Firma "Batizol" din Ploiesti a asigurat cartonul, hartia asfaltata si vata de sticla. O tona de marmura alba a fost donata de intreprinderea extractoare din Subcetate (judetul Hunedoara), iar o tona de marmura verde a fost adusa din Italia de dr. Vladimir Marinescu. La minele de aur din Maramures s-a facut cheta pentru ajutorarea manastirii "Sfantul Gheorghe" - Bunesti, o fabrica din Sighisoara a dat tigla cu care este acoperita biserica, piatra pentru pavaj provine de la cariera din Recas, lemnul si scandura - de la Brafor si Ifet, ambele din Brasov. Prefectura Brasov a dat 500 milioane lei pentru croirea drumului de la sosea pana la manastire (800 m), iar o firma italiana a promis ca va asfalta acest drum. Alte firme au asigurat transportul materialelor sau al persoanelor. Maica stareta spune ca in ultimii sapte ani nu s-a urcat in tren decat de circa 15 ori; in rest, a circulat numai cu masini de ocazie. Bunaoara, ca sa ajunga la Oradea, de unde trebuia sa cumpere 25 kg de chit, a calatorit intr-o singura zi cu 17 masini, iar in alta zi, pentru a rezolva la Bucuresti o alta problema, a calatorit cu 12 masini. Tuturor le multumeste.
Pictura bisericii a fost executata din 10 iulie 1999 pana in 25 august 2000 (mai putin lunile de iarna) de Florin Pioara si Dumitru Balasa din Focsani, catapeteasma a fost lucrata la Bistrita-Nasaud, sculptura stranelor - de sculptorul in lemn Gheorghe Gheorghita de la Manastirea Sihastria, iar pictura catapetesmei - de sotia acestuia. Stranele si catapeteasma sunt donatii din partea familiei Adrian si Maria Goga. Dr. Vladimir Marinescu, de confesiune greco-catolica, si sotia sa, Gudrun, care traiesc la Berlin, impreuna cu d-l Marios Cristofides si familia lui, din Nicosia (Cipru), au donat pentru biserica manastirii pictura, 10 vitralii, geamurile termopan de la veranda bisericii si de la veranda primului corp de chilii, chivotul, candela, cazanul pentru botez, noua mese, mocheta de 150 m.p., trei policandre, alte podoabe. Au mai contribuit cu bani Banca Romana de Dezvoltare (70 de milioane lei) si Secretariatul de Stat pentru Culte. Au ajutat, de asemenea, Manastirile Sambata si Frasinei.
Desigur ca toate aceste donatii si sponsorizari nu au venit de la sine. Maica stareta si sora ei, maica Rafaela, au parcurs sute de kilometri, au deschis zeci de usi, au batut la nenumarate porti. Unde nu erau suficiente insistentele lor, actiona, magic, numele Parintelui Dumitru Staniloae. Directori de intreprinderi mai putin sensibili la rugamintile unei starete de manastire deveneau dintr-o data generozitatea intruchipata la auzul numelui marelui teolog. Si astfel, sfatul pe care parintele Staniloae i-l daduse Maicii Filoteia: "Daca te gandesti sa faci o manastire, fa-o cu leul si cu truda romanului" a rodit.
Manastirea, in care traiesc deocamdata numai cinci maici si cinci surori, are 10 hectare de pasune si o gradina de zarzavat, patru vaci, 12 oi, pasari. Maica stareta este in cautarea a inca 20 de calugarite, care sa puna mai intai umarul la lucrarile de constructie - atat cat pot ele ajuta, si cu care sa inceapa apoi lucrul in atelierele de croitorie preoteasca si de tesaturi nationale, precum si in cel de pictura bisericeasca.
De la Lasata Secului, pentru Sfintele Pasti din acest an, manastirea il are ca duhovnic pe Parintele Galaction Roiban, care vine de la Manastirea "Brancoveanu" - Sambata de Sus, din acelasi judet. Parintele Galaction slujeste zilnic Sfanta Liturghie (la ora 6.00), Vecernia (la ora 17.00) si Utrenia (la ora 20.00).De ce o manastire la Bunesti?
In primul rand, spune maica Filoteia, pentru ca Ardealul are prea putine manastiri. Pe o suprafata de circa 100 km2 nu sunt decat inca trei manastiri: "Brancoveanu" - Sambata de Sus, la 90 km spre sud-vest; Recea la circa 80 km spre nord-vest; Marcus la alti 100 km spre sud-est. Toponimul "Chilie", existent pe drumul invecinat Roades-Beia, atesta insa ca si pe aceste locuri, prin secolul al Xviii-lea, a existat o asezare monahala.
Manastirea "Sfantul Gheorghe" este un loc de viata duhovniceasca, de colaborare si fratietate si cu alte confesiuni. In zona traiesc si unguri si, din pacate, putini dintre sasii care nu au emigrat dupa evenimentele din decembrie 1989, si multi dintre acestia trec macar din cand in cand pe la manastire. Bunaoara, doamna Toro Ida, prosper om de afaceri de etnie maghiara si de confesiune unitariana, se inchina in aceasta manastire Sfintei Treimi si Maicii Domnului, de la care spune ca a primit intotdeauna sprijin. De aceea se si numara printre binefacatorii manastirii.
Maica Filoteia, care a fost calugarita in 1952 la Manastirea Prislop (Silvasu de Sus) de parintele Arsenie Boca (1910-1989) si care a trait apoi din nou in lume, intre 1960 si 1973, pentru ca regimul comunist inchisese majoritatea manastirilor, a creat la Cooperativa "Arta" din Brasov circa 800 de modele de tesaturi si cusaturi romanesti, iar acum doreste sa daruiasca monahiilor tinere un locas de inchinaciune in care impreuna sa aduca slava lui Dumnezeu deopotriva cu cuvantul si cu lucrul mainilor lor. Maica Rafaela, care are doua licente (fizica-matematica si politehnica) s-a calugarit in 1972 la Manastirea Tiganesti.In loc de concluzii
Daca pentru construirea unui complex monahal din Ardeal s-au mobilizat atatea forte, se mai poate indoi oare cineva ca proiectata Catedrala a Neamului din Bucuresti nu se va inalta in urmatorii cativa ani, in ciuda dificultatilor prin care trece economia romaneasca?Vera Maria Neagu