Apiterapia si bolile digestiveCand produsele stupului sunt folosite de medici
O adresa utila: Apimedica
In urma cu aproape un sfert de veac, in subsolul unui imobil din Bucuresti care ii apartinuse candva lui Mihail Sadoveanu, un grup de medici entuziasti, deschisi spre metodele de tratament neconventionale, pornea la drum in tentativa de a propune pacientilor o serie de terapii bazate pe produsele melifere. Insa nici atunci si nici mai tarziu n-a fost vorba de un abandon al rigorii stiintifice. Demersul terapeutic s-a subsumat consecvent unui program de cercetare biochimica si clinica, desfasurat sub obladuirea Institutului International de Tehnologie si Economie Apicola, in stransa legatura cu Combinatul Apicol al Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania. Aici, in strada C.A. Rosetti 31, s-a studiat pe viu actiunea remediilor apicole asupra diverselor maladii, rezultatele fiind adunate in statistici, an dupa an, cu rabdarea si acribia cu care lucratoarele stupului isi umplu casutele fagurilor cu miere. Aici s-au nascut numeroase medicamente noi, introduse in practica terapeutica abia dupa minutioase testari, confirmari si reconfirmari ale calitatilor lor vindecatoare.
In momentul cand cercetarea romaneasca a devenit una din victimele inocente ale tranzitiei noastre spre un liman incert, prietenii albinelor s-au vazut si ei constransi sa-si caute solutii de supravietuire. Una dupa alta, componentele institutiei unice s-au desprins, incercand sa se rentabilizeze si sa se mentina pe cont propriu. Cea dintai s-a emancipat Apifarm, una din cele mai solide si mai bine aprovizionate farmacii bucurestene. A urmat Apiestetic - cosmetica, iar de trei ani incoace, Apimedica face vizibile eforturi pentru a revigora si a readuce in atentia publicului cabinetele de consultatii. Candva luate cu asalt de pacienti, ele au fost partial eclipsate pentru un timp de explozia ofertei naturiste aparute pe piata romaneasca dupa 1989. Pe nedrept, trebuie s-o spunem, intrucat sectorul medical de aici beneficiaza de colaborarea unor specialisti redutabili care, cu o discretie si o modestie perfect compatibile cu seriozitatea lor profesionala, realizeaza adesea vindecari spectaculoase, folosind - ori de cate ori conditia bolnavului si imprejurarile bolii o permit - remedii naturale.Doua cazuri deosebite
Intamplarea, aliata dintotdeauna a ziaristilor, ne-a scos in cale doua asemenea situatii mai putin obisnuite. Persoanele in cauza, ambele din Bucuresti si ambele trecute de prima tinerete, ne-au autorizat sa relatam povestea lor, fara a le dezvalui insa identitatea. Ceea ce si facem in randurile care urmeaza.
Doamna A.R. era chinuita de o diaree persistenta ce trena de luni de zile, in pofida tuturor tratamentelor. In cele din urma, s-a stabilit printr-o coprocultura ca intestinul ii fusese invadat de germenul klebsiella pneumoniae, care eliminase in proportie de peste 90% restul bacteriilor existente in mod normal in colon. Medicii de la Institutul Cantacuzino, care nu mai intalnisera ceva asemanator, au refuzat sa creada si au repetat analiza. In intervalul de cateva zile, procentul de klebsiella deja crescuse. Pacientei i s-a prescris un antibiotic si totodata i s-a atras insistent atentia ca era indispensabil sa-si procure un anumit medicament strain, singurul in masura sa-i regleze flora intestinala. In absenta lui, avea sa se intoarca, mai devreme sau mai tarziu, in punctul de unde plecase. Asadar, a colindat cu tenacitate farmaciile si a apelat la cunostintele presupuse a avea nu numai relatii cu strainatatea, ci si bunavointa de a-i da o mana de ajutor. Inutil. N-a izbutit sa ajunga la preparatul-minune. Resemnata si destul de sceptica, s-a prezentat cu buletinul de analiza la unul din cabinetele de medicina interna de la Apiterapia. Acolo periplul ei a luat sfarsit. Dupa un tratament de cateva luni cu tinctura de propolis in doze progresive, problema s-a rezolvat definitiv. Toate investigatiile ulterioare, chiar la distanta de ani, au pus si continua sa puna in evidenta o flora normala.
Suferinta domnului G.S. e ceva mai grava si mai rebela: initial - o colita oarecare, transformata apoi treptat intr-una ulceroasa, cu leziuni pe 20 cm de intestin. Medicatia alopata l-a ajutat prea putin. La fiecare scaun umplea toaleta de sange si era convins ca are cancer. Propolisul, bineinteles asociat cu un regim alimentar strict, s-a dovedit si de asta data salvator, cicatrizand ulceratiile. Din pacate, in acest caz este vorba de un om aflat in permanenta trepidatie nervoasa, incapabil sa-si domoleasca temperamentul coleric, sa se tina departe de conflicte, ca si de alimentele nerecomandabile pe care, dimpotriva, le consuma cu pasiune si in exces. Insa a invatat sa se doftoriceasca singur. Nu-i lipseste niciodata din farmacia casei "arma secreta" - tinctura de propolis - si o foloseste indata ce se simte in pericol.
Cei doi au fost pacientii d-lui doctor Nicolae Dragulescu, pe care l-am convins sa ne raspunda la cateva intrebari.Dr. Nicolae Dragulescu, medic primar
"Propolisul constituie una dintre cele mai eficiente metode de tratament"
- Domnule doctor, v-am ruga sa ne spuneti in ce directii isi gasesc utilizare produsele si preparatele apiterapeutice.
- In afectiunile respiratorii, cardiovasculare, digestive, renale, in astenii fizice, psihice, sexuale, in domenii tinand de geriatrie - practic, in toata medicina curativa.
- Iar daca ar fi sa ne oprim mai pe larg asupra bolilor digestive, de care va ocupati dvs. cu precadere?
- In primul rand, propolisul constituie una din cele mai eficace variante de tratament in micoze siparazitoze. Dintre micoze, cea mai raspandita este candida, insa exista si altele. Ele apar nu numai dupa administrarea de antibiotice, ci si in urma unor stari prelungite de rezistenta fizica mult slabita. Referitor la parazitoze, pot sa va spun ca intalnesc mereu cazuri de infestare cu giardia nerezolvate cu medicamentele de sinteza, cand, dupa cateva tratamente clasice pe parcursul a una-doua-trei luni, examenele de laborator depisteaza prezenta in continuare a parazitului in scaun sau in bila extrasa prin tubaj duodenal. In schimb, dupa tratamentul cu propolis, probele devin sterile.
- Tinctura de propolis se procura usor. Ne puteti indica un numar de picaturi si un procedeu optim de administrare?
- Avem intr-adevar o schema standard, dar ea sufera corectii si ajustari in functie atat de greutatea corporala a pacientului, ca si de gravitatea afectiunii. De altfel, noi incepem cu o etapa de testare a tolerantei. Reactiile de intoleranta la propolis sunt extrem de rare, totusi ele intervin cateodata si chiar datele bolnavului ne determina uneori sa le banuim, deci nu putem exclude faza initiala de observatie. In ceea ce priveste modalitatea de administrare, este gresit sa amestecam picaturile, asa cum recomanda unii, in apa, in lapte sau in alte lichide, fiindca solutia de propolis nu se dizolva si, in momentul cand bem, ramane in mare parte pe peretele paharului, neajungand in doza necesara acolo unde urmeaza sa actioneze. Asadar, ea trebuie pusa pe ceva care s-o absoarba, cum ar fi zaharul sau o bucatica de paine ce se inghite nemestecata, din acelasi motiv: pentru ca propolisul sa nu ramana pe dinti.
Apoi, tot cu propolis, dar si cu Apilarnil s-au obtinut bune rezultate in combaterea alergiilor digestive. Este vorba de inflamatii la nivelul tubului digestiv, provocate fie de toxine aduse din afara (exotoxine) prin alimentele ingerate, fie de toxine proprii organismului (endotoxine), avand variate efecte, ca de pilda diareea ori manifestarile cutanate de tipul urticariei.
De asemenea, abordam cu succes capitolul larg al hepatitelor, de diverse etiologii si in diferite stadii de evolutie, ca si convalescentele dupa hepatite virale sau alte afectiuni acute, unde ne intereseaza sa scurtam perioada de dezechilibru si sa amelioram starea de epuizare a pacientului. Se folosesc pastura, polenul, laptisorul de matca, Apilarnilul.
In fine, o alta categorie de afectiuni importante in care apiterapia si-a dovedit utilitatea include gastritele, ulcerele gastrice si duodenale, colitele (as mentiona in mod special colitele ulcero-hemoragice, unde medicatia clasica, foarte costisitoare, poate ramane ineficienta in unele cazuri) si enterocolitele. Aici avem rezultate notabile cu produse pe baza de propolis, cu Apilarnil si polen. In concluzie, as vrea totusi sa se retina ca, daca produsele apiterapeutice sunt de multe ori suficiente singure pentru rezolvarea diverselor stari patologice, in anumite cazuri ele trebuie asociate cu alte medicatii specifice afectiunii respective. In aceste situatii, rolul apiterapiei este unul de stimulare a functiilor de aparare ale organismului si de potentare a eficacitatii preparatelor farmaceutice. Se intelege, sper, ca indicatiile, administrarea si controlul evolutiei vor reveni exclusiv medicului.Adriana Rotaru
Un superprodus natural lansat de S.C. Natura Medica
Multifruct Total Forte nr. 1
Biostimulator natural superior, fara conservant, cu efecte multiple pentru sanatate,
adresat tuturor categoriilor de varsta
Se prezinta in sticle de 200 si 500 ml si are in compozitie extracte hidroalcoolice din sucuri de fructe de padure, in amestec: afin, coacaz negru, catina, maces si extract din frunze de Ginkgo Biloba, continand pigmenti antociani, flavonoide, rutozid, vitamine din toate grupele, elemente imunostimulente, antioxidante, saruri minerale si oligoelemente esentiale.Recomandari
- Preventiv, in caz de rezistenta scazuta la imbolnaviri;
- Ajutor pretios alaturi de tratamentele de baza in diverse afectiuni si boli infectioase cu scadere imunitara (cancer, Sida, astm infecto-alergic, hepatite acute si cronice, tuberculoza, infectii urinare etc.);
- Diabet si combaterea efectelor secundare ale acestuia (retinopatii, microangiopatii etc.);
- Insuficienta circulatorie periferica (flebite, tromboflebite, arterite, varice, ulcer varicos, sindromul Raynaud, acrocianoza, tulburari de auz, zgomote in urechi, vertij, migrene etc.);
- Prevenirea accidentelor vasculare cerebrale si a recidivelor;
- Hemoragii prin fragilitate vasculara;
- Ateroscleroza, prin protectia patului vascular si a inimii (Alzheimer etc.);
- Afectiuni hepato-biliare, enterocolite si colite (reglare);
- Reumatism;
- Scaderea acuitatii vizuale si a adaptarii la intuneric (soferi, piloti, marinari, mineri);
- Convalescenta si stari de oboseala fizica si intelectuala, tulburari de memorie, prin optimizarea irigarii creierului;
- Stres;
- Geriatrie - prevenirea uzurii biologice si a imbatranirii precoce;
- Impotenta cu tulburari de erectie de ordin circulator sau psihic.
Mentiune Speciala: Persoanele hipertensive vor administra produsul in infuzie de fructe sau frunze cu flori de paducel macinate in rasnita de cafea (o lingura rasa la un litru de apa).Mod De Administrare
La Adulti: 40 - 50 picaturi la 1/2 cana ceai sau apa (normotensivi si hipotensivi), de trei ori pe zi dupa mese, durata tratamentului poate fi intre 3 si 6 luni, dupa caz. In anumite afectiuni ca: arterita, Alzheimer, sindromul Raynaud, diabet si urmarile acestuia, doza poate creste pana la maximum 80 picaturi, prin tatonare, sub controlul zilnic al tensiunii arteriale. In impotenta se administreaza, in cura de 3 pana la 6 luni, cate un dop la 1/2 cana ceai sau apa minerala. Inaintea actului sexual cu 30-45 minute se vor administra 2 dopuri la 1/2 cana apa.
La Copii: - intre 10 si 15 ani, 20-30 picaturi la 1/2 cana ceai sau suc de fructe natural, la alegere, de 3 ori pe zi, dupa mese; - intre 5 si 10 ani, 15-20 picaturi la 1/2 cana suc de fructe natural sau limonada facuta in casa, de 3 ori pe zi dupa mese; - intre 1 si 5 ani, 5-10-15 picaturi la 1/2 cana suc de fructe natural sau limonada, dupa gravitatea afectiunii, de 3 ori pe zi dupa mese. Avizul Ministerului Sanatatii nr. 10495/22.11.2000