"Muntii nostri aur poarta,/ Noi cersim din poarta-n poarta"
Prof. dr. Radu ReyCoordonator al Programului Centrului de Formare si Inovatie pentru Dezvoltare in Carpati (Cefidec), Vatra-Dornei
"Sa vorbim despre munti cu sfiala.
Ei sunt simbolul continuitatii nationale"
Pretuit si iubit pentru campaniile sale inchinate muntilor si agriculturii montane, profesor dr. Radu Rey este seful Serviciului Zone Montane din Ministerul Agriculturii si vicepresedinte al organizatiei europene de specialitate, Euromontana. Desi tot romanul pretinde ca stie destule despre muntii patriei, d-l Rey ne atrage atentia ca, in comparatie cu standardele internationale, ignoranta romaneasca in privinta muntilor este mare. O importanta bogatie este amenintata, iar salvarea poate veni numai din schimbarea opticii fata de ceea ce d-l Rey numeste "simbolul continuitatii nationale"."Cea mai mare suprafata de pasunat a Europei este pusa in situatia de a se salbatici"
- De aproape o viata, vorbiti despre munti si luptati pentru integritatea lor. Citind materialele pe care le-ati prezentat la primul Forum Mondial al Muntelui tinut la Paris si Chambery, mi-am dat seama ca pe malurile joase ale Dambovitei nu se prea stie ce se intampla la altitudini mai mari. Carpatii sunt cantati si doiniti. O idila perpetua ii invaluie precum norii, in vreme ce sus, pe creste, se petrece o drama. V-as ruga sa vorbiti despre ea.
- Sa vorbim despre munti cu sfiala. Ceea ce stie generatia intelectuala de astazi despre ei este foarte putin. Iar ceea ce stie... muntele despre el insusi, adica populatia rurala si ciobanii, a ramas la faza traditionala. Drama este ca traditiile sunt afectate de saracie si de defavorizare, iar populatia a ramas in voia nimanui, fara un concept, fara o idee, fara o actiune concreta din partea statului, care sa-i asigure perenitatea. Viata muntelui este atat de complexa, incat a pune in discutie montanul este ca si cum ai aborda o tara. Muntele este, intr-un fel, un stat in stat, lipsit insa de legi si de atentie din partea factorilor politici. Pana in 1940, ca an de referinta, muntele nu a fost o preocupare nici in Romania, nici in lume. Abia dupa 1950, in Europa s-a trecut la modernizarea muntelui pe baze traditionale, la o selectie a ceea ce era valoros din trecut, ajungandu-se la ceea ce numim "muntele european dezvoltat". Din cauza regimului comunist, Romania s-a autoexclus din acest circuit si de aceea se confrunta cu situatia dramatica de azi.
- Care sunt, pana la urma, aceste suferinte, domnule profesor?
- In primul rand, ramanerea in urma a exploatatiilor familiale si a agricultorilor de la munte. Ei sunt defavorizati, fiindca productivitatea muncii lor reprezinta doar 30% din productivitatea agricultorilor de la campie. La munte, nu se poate lucra mecanizat, astfel ca efortul lor este inzecit fata de cel al taranilor din Baragan. Exista aproape patru milioane de locuitori in zona de munte, in 28 de judete, si peste un milion de gospodarii taranesti, niciodata colectivizate. O alta suferinta este legata de scaderea cu aproape 50% a numarului de oi. In 1995, mai erau aproximativ trei milioane de oi si un milion de bovine. Pasunile se afla in pericol, deoarece nu mai sunt suficiente animale care sa ingrase solul cu baligarul lor, cea mai mare suprafata de pasunat a Europei fiind pusa in situatia de a se salbatici. Daca la campie, solul nemuncit nu-si pierde calitatile timp de 20 de ani, la munte, poate fi pierdut iremediabil, in mai putin de zece ani, prin schimbarea in rau a structurii florale pe care am obtinut-o in secole de pastorit!"Renasterea Romaniei se poate realiza pornind din Carpati"
- Romania, dupa cum se stie, are o treime din teritoriul national in zona montana si detine cel mai mare masiv muntos al Europei, situat in interiorul aceleiasi frontiere. Acest teritoriu are o multime de dezavantaje naturale (altitudine, sol sarac, izolare, clima aspra etc.) ce nu pot fi schimbate. Ce se poate, totusi, schimba?
- Politica fata de munte. Este necesara adoptarea cat mai urgenta a Legii Muntelui, proiect pe care l-am depus la Parlament in primavara trecuta. Pe baza acestei legi, se va introduce in societate un adevarat angajament in favoarea muntelui, se vor crea premisele unei solidaritati nationale. Schimbarile in munte vor tine seama, potrivit acestei legi, de specificul si traditiile locale, deoarece trebuie sa modernizam cu discernamant. Legea protejeaza patrimoniul existent, locul unde s-au pastrat cel mai bine traditiile noastre, virtutile care ne-au permis sa fim si sa ramanem o natiune distincta, dar europeana totodata. Legea evidentiaza, in fine, indirect, calitatile manageriale, spiritul intreprinzator si iubirea fata de proprietatea privata ale muntenilor. O data votata, Legea va produce o multime de efecte benefice. Renasterea Romaniei se va putea realiza pornind din Carpati spre intregul tarii. La fel, integrarea ei europeana, deoarece Ue promoveaza o politica montana pan-europeana. A fost elaborata chiar o Carta a Regiunilor de Munte de pe continentul nostru."La ora actuala, monopolul privat a inlocuit monopolul de stat"
- In domeniul economic, taranimea de la munte a fost mereu nedreptatita, produsele sale fiind cumparate de statul comunist pe baza unui sistem centralizat, monopolist. Daca nu-i convenea sa vanda "la contract", munteanul nu avea de ales, fiindca targurile urbane se aflau departe si era supus unor permanente sicane administrative. Ce prevede Legea Muntelui pentru eliminarea acestui reziduu "tovarasesc"?
- Crearea unui sistem de protectie prin subventii, a unor organizatii profesionale, cooperative, sindicate etc., care sa determine un raport echitabil intre pretul pentru materia prima si profitul obtinut de firmele care cumpara produsele taranilor. Spre exemplu, am propus sa se acorde de catre Ministerul Agriculturii 40 de dolari pentru fiecare vaca/hectar de faneata si 15 dolari pentru fiecare oaie. Acest lucru trebuie infaptuit de urgenta, altfel vom avea si mai multi someri rurali de care nici Romania, nici Europa nu au nevoie. Cu circa 100 de milioane de dolari pe an, Romania isi poate rezolva in mod fericit problema muntelui, determinand si atragerea de fonduri suplimentare europene. La ora actuala, taranul muntean sufera si din cauza monopolului privat, care l-a inlocuit pe cel de stat. Avem firme care au instituit monopolul pe anumite zone, cumparand toate afacerile mici din domeniu (posibil concurente) si platind taranilor preturi derizorii, in comparatie cu pretul pietei. Exista chiar la noi o astfel de firma care cumpara laptele cu 2500 lei litrul si-l vinde la Bucuresti cu 17.000 lei! De peste sase ori mai scump! Legea va trebui sa prevada evitarea unor astfel de situatii scandaloase, deoarece in Europa, daca ai cumparat laptele cu o marca, nu-l vinzi mai scump de 2 marci litrul. In nici un caz cu 6 marci.
- Muntele inseamna si paduri. Iar padurile au inceput sa se taie masiv si sa se exporte ca materie prima. Cum comentati acest fapt?
- S-a creat un dezechilibru intre silvicultura si agricultura, in defavoarea celei din urma. Legea Muntelui incurajeaza crearea de intreprinderi taranesti mici de mobila, care vor contribui la scaderea exportului de materie prima ieftina. Din pacate, statul inca acorda o atentie disproportionata in favoarea silviculturii. Legea de protectie a padurii nu tine seama de specificul locului, interzicand pasunatul in padure. Potrivit acestei legi, o babuta careia i-a scapat vacuta in padure poate fi condamnata la sase luni de inchisoare! Romanului de la munte, ii canta lemnu-n maini, asa ca el e capabil de minuni daca e sprijinit de stat. Revenind la atelierele si fabricile de mobila, acestea vor absorbi forta de munca si, alaturi de cele de branzeturi si de sucuri din fructe de padure, reprezinta o provocare pentru Romania, in drumurile ei europene. Daca nu este sprijinita, populatia muntelui pleaca in liniste si lasa muntele pustiu si de oameni, dupa ce ca a ramas vaduvit de mari suprafete de paduri, defrisate in mod criminal. Se vor pierde astfel si imense resurse, pe care numai taranii de munte le pot pune in valoare..."Ignorarea populatiei montane poate ameninta stabilitatea statului"
- In lupta pentru munte, ati creat Cefidec (Centrul de Formare si Inovatie pentru Dezvoltare in Carpati). Ce "formeaza" si ce "inoveaza" acest centru?
- In Vatra-Dornei, au fost create doua statii pilot cu sprijinul Frantei, Ue si al Germaniei. Este vorba de prima organizatie profesionala de tarani, care functioneaza ca o cooperativa de servicii (Federatia Agricultorilor de Munte Dorna) si de Centrul nostru. In localul unui han paraginit, am amenajat prima institutie cu profil postuniversitar din Romania, dedicata formarii specialistilor din domeniile agriculturii montane. Absolventii Cefidec (cursuri de sase saptamani) sunt autorizati sa practice profesia de consilier pentru dezvoltarea rurala montana. Avem deja peste 400 de absolventi. Deci, formam consilieri si agenti de dezvoltare, si aducem inovatii importante in viata satelor de munte. Acesti consilieri sunt de mare ajutor consiliilor locale si taranilor, in mod nemijlocit. Ei raspandesc cunostinte noi, de economie si ecologie, ii atesteaza pe agricultorii care intra intr-un circuit economic mai larg decat cel familial. Participa la elaborarea de proiecte si programe locale in vederea atragerii de fonduri de la Uniunea Europeana prin diversele canale existente. In fine, Cefidec elaboreaza proiecte de case si grajduri moderne, care speram ca vor deveni etalon in constructia rurala, impiedicand proliferarea kitschului si redand specificul arhitectural traditional. Cineva trebuia sa faca asta o data, fiindca satele noastre s-au capatuit cu case mari, dar urate, departe de a reprezenta un stil sau o tendinta sanatoasa. Asadar, luptam pentru redarea demnitatii muntelui in Romania. Am facut un calcul: la noi, i se ia muntelui 85% si i se restituie 15%! Este inadmisibil, nu putem continua asa. Ignorarea viitorului populatiei montane poate ameninta stabilitatea statului. Am pierdut deja o parte din structura florala a pajistilor montane - castigata in doua mii de ani de pastorit, o pierdere definitiva, care va continua pana cand nu refacem efectivul de ovine care sa impiedice desertizarea. Ar trebui, pur si simplu, sa fie zguduita lumea politica, sa nu mai astepte nici o clipa, sa nu mai intrebe, sa nu mai repete greseala celor 50 de ani de ignoranta institutionalizata. Daca nu, muntele ne trage pe toti, ca o stanca legata de picioare, in jos. Nu vedeti, domnilor? Din 70 de tari detinatoare de munti, Romania se afla, pe o scara descrescatoare, pe locul 68 ca grad de saracie a populatiei montane. Politica montana nu mai poate intarzia, altfel riscam sa fim eliminati din competitia pentru Uniunea Europeana. Este inadmisibil, de exemplu, ca in cele 1000 de scoli din zona montana, sa se predea exclusiv agricultura de campie! De unde atata miopie la romani?Ion Longin Popescu
Fotografii de Danut Ungureanu