Ilie Gheorghe"Marchizul" isi culege via
In fine, sunt acasa, dupa ce mi-am terminat stagiunea internationala cu spectacolul regizat de Silviu Purcarete ("De Sade"), "plimbat" prin Italia, Franta, Cehoslovacia si Germania. Reprezentatia de inchidere a fost la Bonn, in cadrul Bienalei sfarsitului de mileniu. Ce face Purcarete? Tanjeste sa lucreze in tara, dar inca nu poate, pentru ca i s-a mai prelungit contractul de director al Teatrului Uniunii din Limoges pe inca trei ani. Recenta lui premiera a fost foarte bine primita peste tot, unde am jucat. Actiunea se petrece in ospiciul in care si-a sfarsit viata marchizul De Sade care, in fantezia sa bolnava, prevedea sfarsitul lumii in anul 2000, in luna august. Noi am dat premiera cu o luna inainte de data fatala si cred ca un anume frison o fi existat printre spectatori. Dar, cum n-a venit inca apocalipsa, eu imi vad linistit de treburile mele, imi culeg via de langa Craiova si fug la Bucuresti, unde filmez intr-un serial de televiziune, in comedia "Achile et. Company", pe post de senator. Cu rolul asta inca nu ma mai intalnisem.
George IvascuRegizor in deplasare
Toata vara am lucrat in deplasare la Teatrul Maghiar din Novi Sad, unde am fost invitat sa regizez "Doctor fara voie", de MoliUre, si "Rosencratz si Guilderstern", de Tom Stoppard. Repetam cate zece ore pe zi-canicula dar, spre deosebire de acasa, unde montarea unui spectacol dureaza luni intregi, in Iugoslavia, am dat premiera dupa trei saptamani. Cum am devenit eu regizor? Eram inca din "93 asistentul regretatului Dem Radulescu la Institutul de Teatru si am regizat, printre altele, "Mrozek", cu studentii nostri. Spectacolul a fost apreciat la intalnirea Scolilor de Teatru de la Novi Sad si apoi, dupa o luna in care am tinut si un curs de arta actorului la Budapesta, am fost invitat sa regizez la Teatrul Maghiar din Novi Sad "Sase personaje in cautarea unui autor". Spectacolul a obtinut anul trecut Marele Premiu al Serbiei si Premiul Special al Juriului la Miskoltz. Dar fiindca s-a facut iarasi toamna, ma intorc la studentii mei, atat de tristi dupa pierderea iubitului lor profesor, Dem Radulescu. Incerc sa depasesc momentul greu si sa privesc si eu ca el, inainte, cu increderea si optimismul ce-l caracterizau. Dar motorul nostru de energie, sufletul acestei clase - care peste un an va deveni a zecea promotie pastorita de el - ramane de neinlocuit...
Dana DogaruConserve si culise
Ce fac la ora asta? Pun muraturi si coc ardei si vinete pentru zacusca. Imi iau in serios rolul de sotie si bunica, daca cel de actrita e in pericol. Astept sa se intoarca Horatiu Malaele plecat la Limoges, ca sa reluam "Cafeneaua" la Teatrul Bulandra si - speranta foarte nesigura - sa se reprogrameze la noi, la "Nottara", "Puricele". Dar e cu cantec acest "purice" longeviv, de mare succes, aducator de multe parale. Dupa scandalul in care a fost implicat unul din interpreti, cativa parteneri din spectacol refuza sa joace alaturi de el. Asa e in teatru, spre deosebire de cinema, unde chiar daca exista actori ce nu se saluta pe strada, pe platou devin o echipa unita, ce colaboreaza la reusita filmului. Iata o deosebire - practica, nu teoretica - intre scena si ecran. Ca sa nu mai vorbim de aspectul neprofesional al refuzului de a colabora in cadrul aceluiasi teatru. Cat despre aspectul strict uman, pedepsitul Stelica Nistor - despre el e vorba, caci a fost pentru scurt timp adjunctul ex-directorului teatrului - risca al treilea infarct daca se simte boicotat de colegi. Poate ca presa ar fi interesata si de aceste aspecte din culisele stagiunii.Alice Manoiu
Eveniment
Aniversare
Marcel Chirnoaga
Genialul grafician a implinit 70 de ani</b> Iubitorii artelor plastice romanesti au sarbatorit un eveniment cultural de exceptie: implinirea a sapte decenii de cand sub steaua tainica a geniului se nastea la Busteni, pe 17 august 1930, maestrul Marcel Chirnoaga, celebru grafician, sculptor si scenograf, cunoscut din America si pana in China, Mongolia si Japonia.
Sarbatoarea, organizata pe mai multe compartimente, ca un veritabil spectacol teatral, a debutat cu lansarea in Bucuresti a elegantului album, intitulat Marcel Chirnoaga, editat in conditii grafice de exceptie de presedintele Fundatiei "Gama", colegul nostru Claudiu Ionescu, cu generoasa sponsorizare a Bancii Comerciale Romane si a Intreprinderii Electromagnetica din Bucuresti. Reunind o parte importanta a operei lui Chirnoaga, volumul debuteaza cu o declaratie emblematica a artistului: "Faptul estetic este ceva... tot atat de indefinibil ca si dragostea". Si cum la dragoste se raspunde cu dragoste, lansarea albumului s-a bucurat de un numeros si ales public, venit sa-l vada aievea pe pretuitul si indragitul artist.
Dar incununarea sarbatoririi nationale a maestrului a fost marcata de deschiderea, in Sala Dalles din Bucuresti, a expozitiei retrospective Marcel Chirnoaga, o reluare amplificata de asta data - si in original - a ciclurilor din album.
Demna de tot respectul a fost hotararea maestrului de a include printre exponate si pe cele ce apartin perioadei "realismului socialist". Lipsesc, este adevarat, elementele de fantastic, exuberanta formulelor din restul operei sale, dar ramane eleganta desavarsita a liniei, lipsa de compromisuri, la care, din pacate, atatia artisti s-au simtit obligati sa recurga.
Grafician, scenograf, sculptor, Marcel Chirnoaga a oficiat de fiecare data, cu fiecare noua opera, un ritual al iubirii, al credintei in Dumnezeu si in arta, denuntand raul si marsavia care, din pacate, pun atata stapanire pe noi. Grupate pe cicluri ca: "Apocalipsa Sfantului Ioan", "Mitul Labirintului", "Monstri inevitabili", "Infernul din <<Divina Comedie>>", opera maestrului are o nota comuna, coerenta si irepetabila: geniul artistului.
Iubit, respectat, urmat de multi elevi in mod creator, maestrul Marcel Chirnoaga ramane un model, un exemplu demn de urmat pentru tinerii artisti. Arta sa incitanta, vie, rascolitoare, te cucereste si te face sa revii, cu o mereu reimprospatata emotie, asupra ei.<b>Sanda Anghelescu