Sotiris FotopolosPresedintele Uniunii Elene din Romania
"Etnicii eleni nu s-au simtit niciodata straini in aceasta tara"
Sotiris Fotopolos, presedintele Uniunii Elene din Romania, este un atenian adoptat in copilarie de... poporul roman. La varsta de opt ani, in imprejurarile confuze ale razboiului civil care a generat un masiv exod al grecilor catre Romania, d-l Fotopolos a ajuns la Bucuresti, fiind repartizat intr-un internat si inscris la scoala generala. Dupa spusele sale, cel mai placut lucru pe care l-a intalnit in tara de adoptie a fost limba romana. De aceea, a invatat-o cu pasiune, ajungand sa vorbeasca fara accent. Dupa absolvirea Liceului "Emanoil Gojdu" din Oradea, a studiat geologia in Bucuresti. Inca in zilele imediat urmatoare Revolutiei din decembrie (la care fiica sa, Amalia, a luat parte ca studenta), Sotiris Fotopolos a pus bazele Uniunii Elene, ca asociatie comunitara dedicata dezvoltarii culturale a grecilor din tara noastra. Despre activitatea acestei Uniuni si despre sistemul de legaturi romano-elene, nimeni nu poate vorbi mai convingator decat d-l Fotopolos."Grecilor asa le place sa traiasca: uniti"
- Cand pe teritoriul Romaniei traiesc etnii provenind din tari vecine, ni se pare firesc. Grecia se afla, insa, departe de Romania. Cu toate astea, grecii constituie o prezenta istorica in peisajul romanesc. Cum se explica aceasta continuitate elena in Carpati?
- Cand le place sa traiasca intr-un loc, grecii isi focalizeaza toata energia pentru inflorirea acelui loc si pentru unitatea lor comunitara. Oriunde in lume, unde se afla greci, exista si asociatii, cluburi si biserici puternice. Lor asa le place: sa traiasca uniti.
- Intr-adevar, oriunde in lume, comunitatea greceasca este extrem de puternica si de unita. Exista vreun secret pe care l-am putea invata si noi?
- Grecii sunt un popor demn, ambitios, credincios. Ei reusesc sa treaca peste diferentele dintre ei cand e vorba de o cauza comuna. Ii ajuta Biserica, ii ajuta numarul lor mare (peste 7 milioane traiesc in afara granitelor nationale). Ii ajuta mandria, educatia si faptul ca nu au avut un regim comunist si o Securitate care sa semene zazanie in comunitati. In fine, spiritul lor negustoresc, intreprinzator, si faptul ca au fost si au ramas, cel putin partial, "stapanii marii" - ceea ce le accentueaza tendinta naturala spre libertate si fratie - contribuie semnificativ la conturarea unei tipologii grecesti a unitatii.
- De aceea, probabil, ati inscris asociatia dvs. sub numele unei "uniuni". Se vor implini in curand 11 ani de la infiintarea acesteia. Prilej bun de a vorbi despre situatia grecilor din Romania. Cati conationali de-ai dvs. mai traiesc astazi in Romania, domnule Fotopolos?
- Circa 21.000, imprastiati in Sulina, Braila, Galati si Tulcea, in Constanta, Brasov si in Bucuresti. Mai sunt cateva mii de anonimi prin sate indepartate, care nu mai au constiinta nationala atat de puternica, dar vom ajunge si la ei. Am infiintat deja 21 de filiale ale Uniunii, care se bucura de tot sprijinul nostru si al statului roman."Renasterea elenismului in tara noastra este un fenomen binecuvantat, un semn al libertatilor minoritare unice in lume"</b> - Romania, dupa cum spuneti dvs. intr-o alocutiune, este "iubitoare" fata de fiii sai, indiferent de nationalitate. Cum erau comunitatile elene inainte de al doilea razboi mondial?
- Comunitatile elene din Romania Mare erau extrem de puternice. Aveau scolile lor, bisericile, cinematografele, lacasele de ocrotire sociala, bancile lor. Toleranta autoritatilor si a romanilor simpli era maxima, intre romani si greci nefiind cunoscute in istorie conflicte de nici un fel. In mare masura, scopul actual al Uniunii noastre este acela de a redestepta spiritul acelor ani. Deja avem scoli, gradinite, manuale,publicatii si o infrastructura solida (sedii, comunicatii) cu care putem lucra in deplina libertate. "Paranteza" comunista ne-a afectat si pe noi la fel de mult ca pe toti ceilalti traitori pe aceste plaiuri. De aceea, se impun eforturi inzecite pentru stergerea rusinii. Renasterea elenismului in tara noastra este un fenomen binecuvantat, un semn al libertatilor minoritare, unice in lume. Caci, sa nu uitam, aceasta deschidere incredibila vine dupa ce, in anii "50, grecilor romani li s-a confiscat totul - averi personale si comunitare -, sute dintre ei fiind deportati la Canal, unde nu putini au si murit.
- In nefericirea ei, Romania si-a pierdut multi fii vrednici si credinciosi, daca e sa-i amintim macar pe greci si pe sasi. Datorita acestor pierderi, "capetele de pod" cu Europa sunt astazi mai fragile. Cu toate acestea, Grecia pare a fi un avocat puternic al tarii noastre in lume. Care sunt demersurile Uniunii in promovarea imaginii Romaniei?
- Uniunea Elena din Romania este membra a Consiliului Mondial al Diasporei Elene. Se afla, cu alte cuvinte, pe picior de egalitate cu alte organizatii care compun marea noastra diaspora. Cu fiecare ocazie, mai ales in America, trimisii nostri au prezentat realitatile romanesti in adevarata lor lumina. Am adus aici, in vizita, patru senatori americani de origine greaca, pe care i-am invitat sa se convinga la fata locului ca tara noastra merita o atentie mai mare din partea puterilor occidentale. Recent, l-am avut la Bucuresti pe Andrew Athens, presedintele Consiliului Mondial al Diasporei Elene, insotit de oameni de afaceri eleno-americani. Am dorit deci sa-i aducem pe americani folosind filiera greaca, iar rezultatele se vor vedea in viitorul apropiat.
- Prin ordonante de urgenta, comunitatile dvs. au inceput sa-si recapete proprietatile. Guvernul doreste sa-si tina promisiunile in fata organismelor europene. Care sunt, pana acum, proprietatile restituite?
- Teatrul Elpis din Constanta, Cinematograful Elen si Restaurantul "Olimp" din Galati - obiective de mare frumusete, a caror restituire pune autoritatile de la Bucuresti intr-o lumina extrem de favorabila. Multi oameni de-ai nostri nu s-au asteptat, iar cand au aflat, au izbucnit pur si simplu in plans. Hei, au zis ei printre lacrimi, dar in tara noastra se misca, totusi, ceva, nu e gluma! Stirea a mers, bineinteles, ca fulgerul la Atena, iar de acolo - la Bruxelles. Suntem prima minoritate din Romania care avem, iata, dreptul de proprietate reconstituit, fiindca noi am avut si documentele doveditoare. In acest fel, succesul nu este numai al nostru, ci al tuturor prietenilor romani, al tarii noastre comune. Este un triumf al loialitatii reciproce.<b>"Grecia ar trebui sa desfiinteze vizele pentru romani in mod unilateral, aratand Europei calea bunului simt"</b> - Se spune ca Uniunea Elena are o influenta considerabila in cercurile de la Atena, fiind considerata un fel de a doua ambasada a Eladei la Bucuresti. Cum ati reusit sa construiti o astfel de pozitie?
- Prin seriozitatea programelor culturale promovate, prin pasiunea depusa in activitatea comunitara si prin dragostea noastra sincera fata de tara de adoptiune. Iubind Romania, ne iubim pe noi insine, iubim frumoasa Elada. Faptul a fost recunoscut si de Consiliul Mondial, care m-a ales membru cu drepturi depline. Pledoaria mea pentru Romania, intr-un congres (din 1995) la care au luat parte sute de eleni de pe mapamond, toti in pozitii inalte de afaceri sau politice, a fost foarte bine primita. In limba greaca sau, mai rar, in engleza (fiindca grecii, in general, nu-si uita limba, oriunde s-ar naste si ar trai), la acest congres s-a auzit o voce care pleda pentru Romania. Acest lucru s-a repetat si in Parlamentul de la Atena, atunci cand am luat cuvantul, in 1993, si am indemnat corpul legiuitor de acolo sa sustina integrarea Romaniei in structurile euro-atlantice. Atunci s-a spus: "Uite, dom"le, un grec care pledeaza pentru alta tara si care vrea sa construiasca o mica Grecie pe un teritoriu strain". Dar eu am replicat: "Romania nu este un teritoriu strain pentru greci si nici n-a fost vreodata! Romania este un teritoriu al iubirii fata de greci. Etnicii eleni nu s-au simtit niciodata si nu se simt straini in aceasta tara". As vrea sa mai notez faptul ca, si la interventia Uniunii noastre la Strasburg, ori de cate ori se deschid discutii pe teme romanesti, parlamentarii eleni sunt primii care se ridica si sustin clauzele favorabile Romaniei. Suntem foarte mandri de aceasta.
- Va multumim pentru aceasta loialitate, numai ca, din pacate, ministrii de interne ai tarilor din Uniunea Europeana au amanat discutiile privind anularea obligativitatii vizelor pentru romani. Dupa aceasta reteta, Romania se bucura de stima tuturor, dar e tinuta la usa din dos, ca servitorii. In acelasi timp, in 1999, 460.000 de turisti romani au cheltuit milioane de dolari in Turcia, unde nu sunt necesare vize. In Grecia, acolo unde romanii sunt chiar mai doritori sa mearga decat in alte parti, n-au ajuns decat40.000 de persoane. Am vorbit cu hotelieri greci care ar fi fericiti sa "se dea drumul" pentru romani, deoarece sunt convinsi ca afacerile li s-ar dubla intr-o vara. Oare ce spune despre toate acestea Guvernul de la Atena?
- Grecia ar trebui sa desfiinteze vizele pentru romani in mod unilateral, aratand Europei calea bunului simt. Nu va ascund ca am discutat si cu un prieten de-al meu, Dimitris Koustas, consilierul de presa al Ambasadei Elene la Bucuresti, si am ajuns la concluzia ca trebuie sa propunem autoritatilor de la Atena o rezolvare punctuala. La inceput, vom incerca sa fluidizam accesul, eliminand degradantele cozi de la Consulat, iar dupa aceea vom propune ministrilor de externe ai tarilor noastre sa accepte ca Grecia sa fie modelul desfiintarii vizelor chiar de Ziua ei Nationala, 25 martie. Caci romanii vor fi indreptatiti sa mearga la Atena pentru aceasta zi, deoarece miscarea de independenta a tarii noastre a plecat chiar din Iasul moldovenesc. De acolo a pornit valul. Si lucrul acesta, grecii nu-l pot uita.<b>Ion Longin Popescu
Fotografii de Paul Pasculete