Sondaje, sondaje...
</b>
<b>Apropierea datei lansarii oficiale a campaniei electorale este o mana cereasca pentru institutele de sondare a opiniei publice. Biroul de Cercetari Sociale (Bcs), Metro Media Transilvania, Insomar sau Irsop sunt asaltate de cererile partidelor pentru masurarea impactului lor de audienta. Toate gruparile interesate vor sa stie pe ce pozitie se plaseaza, ce segment al electoratului le acorda sprijinul, spre care categorii sociale trebuie sa-si indrepte eforturile propagandistice. Rezultatele sondajelor sunt, pentru unele partide, pretextul lansarii unor tratative in vederea formarii aliantelor preelectorale sau a prefigurarii - provizorie - a coalitiilor viitoare. Sondajele le par, insa, unor analisti contradictorii, ele inregistrand - pentru aproximativ aceleasi perioade - fluctuatii mari in intentiile de vot, desi nu s-au produs pe neasteptate evenimente majore care sa schimbe brusc optiunile. Observatorii socotesc, pe buna dreptate, ca se incearca astfel o manipulare a opiniei publice, simpatizantii unei grupari sau alteia putand renunta la intentiile lor atunci cand constata cantitatea coplesitoare a optiunilor pentru formulele politice diferite.
Trebuie sa observam, de la inceput, ca institutele de sondaj nu sunt vinovate pentru fluctuatiile intentiilor masurate de ele. Toate serviciile sociologice isi anunta esantioanele si metodele, isi definesc marja de eroare, a carei limita admisibila este, dupa cum se stie, de ± 3%. Toate utilizeaza operatori calificati si apeleaza la mijloacele tehnice de prelucrare a datelor celor mai sofisticate. Diferentele dintre chestionarele administrate sunt minime, privind mai mult definirea nuantata, intr-un fel sau altul, a categoriilor sociale chestionate, rezultatele neputand fi, in mod explicit, influentate de ele. Firesc ar fi fost, in consecinta, ca trendurile electorale ale candidatilor sau gruparilor analizate sa fie comparabile. O diferenta de doua-trei procente intra in marja de eroare si nu poate afecta credibilitatea unui institut in comparatie cu altul. Iata, totusi, ca in rezultatele date publicitatii in ultima perioada apar discrepante marcate de imagine pentru personalitatile sau partidele interesate, din perspectiva unui serviciu de sondaj sau a altuia. Spre exemplificare vom compara datele puse la dispozitia mediilor de informare de catre Bcs si Irsop, in urma sondajelor de la mijlocul lunii septembrie a.c. Pentru Bcs ordinea optiunii pentru partidele aflate "in joc" este urmatoarea: Pdsr - 38,2%, Cdr 2000 - 14,5%, Pd - 12,1%, Prm - 10,5%, Pnl - 9,8%, Udmr - 7,5%, ApR - 5,6% etc. Pentru Irsop aceasta ordine se prezinta astfel: Pdsr - 45%, Cdr - 13%, Pnl - 12%, Prm - 10%, Pd - 8% si Udmr - 7%. In privinta impactului candidatilor, diferentele sunt si mai clare. Ierarhia Bcs este urmatoarea: Ion Iliescu - 35%, Mugur Isarescu - 20,1%, C.V. Tudor - 12,3%, Teodor Stolojan - 12,1%, Petre Roman - 9,3%, Gyorgy Frunda - 6%, Teodor Melescanu - 5,2%. Irsop-ul considera ca scorurile ar fi urmatoarele: Ion Iliescu - 40%, Mugur Isarescu - 18%, Teodor Stolojan si C.V. Tudor - 12%, Gyorgy Frunda - 7%, Petre Roman - 5% si Teodor Melescanu - 4%. Diferente si mai notabile pot fi sesizate daca se compara rezultatele prezentate cu cele obtinute de alte institute pentru aceeasi perioada sau pentru perioadele imediat anterioare. Este normal, deci, ca observatorii sa caute sursa acestor discrepante care, in anume cazuri, pot submina credibilitatea institutelor in cauza.
Sursele diferentelor nu sunt, pentru majoritatea sondajelor, in institutele ce le efectueaza. Exista, desigur, unele apropieri intre conducerile acestora si ale partidelor implicate in campanie. Se stie ca Irsop sau Insomar au primit cele mai multe "comenzi" de la Pdsr, Metro Media Transilvania - de la Cdr, Icvv - de la Pd etc. Nici unul dintre institutele citate nu si-a permis insa deformarea spectaculoasa a rezultatelor, chiar daca "simpatiile" - mai mult sau mai putin interesate - indeamna la "rotunjirea" unor procente in favoarea "comanditarilor". Cele mai multe deformari provin chiar de la acestia. Orice comanditar utilizeaza rezultatele dupa voie, datoria cercetatorilor fiind doar prezentarea lor fara interpretari partinitoare. Comanditarul preia analizele si foloseste recomandarile impuse de ele in propriul interes. El poate chiar sa deformeze partial rezultatele, in intentia unei manipulari de opinie sau a influentarii partenerilor de competitie. Cand un comanditar publica "adaptat" rezultatele unei cercetari de opinie, isi dezvaluie, in fapt, propriile intentii. Pentru intelegerea deosebirilor ce apar intre datele diverselor sondaje ar fi, prin urmare, necesara publicarea numelui sau a simbolului comanditarului. Institutele de sondaj nu pot insa face acest act fara acordul celor ce au comandat cercetarile. Influenta comanditarilor este, asadar, evidenta.
Vom exemplifica fenomenul cu ultimul sondaj Irsop (4-14 septembrie a.c.). Comanditarul sau a fost Pdsr-ul. Rezultatele indica, dupa cum spuneam, aspiratiile si intentiile acestuia. Evident, nimeni nu mai poate contesta la ora actuala avansul luat de Pdsr in intentiile de vot. Totusi, o diferenta de 5-10% fata de rezultatele cu care il crediteaza celelalte institute este aproape incredibila. Din perspectiva sondajului Irsop, daca votul ar fi avut loc in septembrie, Pdsr-ul ar fi obtinut 45% din optiuni, redistribuirea voturilor putand sa-i asigure chiar majoritatea absoluta in Parlament. Sondajele celorlalte institute il crediteaza cu 30-35% din intentii. Manipularea este, practic, clara. Pdsr-ul vrea sa descurajeze simpatizantii celorlalte formatiuni, demonstrandu-le inutilitatea votului in fata unui curs inevitabil. Si mai semnificativa este "aranjarea" rezultatelor formatiunilor concurente. Daca in celelalte sondaje Pnl-ul a primit intre 8 si 10%, Irsop-ul ii acorda un incurajant procent de 12%. Nu mai este o taina pentru nimeni ca intre Pdsr si Pnl s-a produs o apropiere, alianta lor post-electorala fiind o formula aproape sigura. "Semnalul" dat prin acest sondaj este cu atat mai evident, cu cat candidatul Pnl la presedintie, d-l Teodor Stolojan, este creditat cu acelasi procent ca partidul, desi alte cercetari il prezinta drept "locomotiva" acestuia. El a fost, de altfel, ales de Pnl tocmai pentru a-i mari impactul in intentiile de vot.
Interesante sunt rezultatele Irsop si din perspectiva trendului candidatilor la presedintie. Procentul d-lui Iliescu nu creste fata de media celorlalte sondaje decat cu 5-8%, deci mai putin decat cel al partidului pe care il conduce. Faptul ca Pdsr-ul este, pentru viitorul scrutin, cel care il trage in sus pe liderul sau este extrem de semnificativ. El indica o anume restructurare a conducerii sale, ce pare a se pregati pentru perioada post-Iliescu. Fie ca va castiga sau va pierde prezidentialele, Pdsr-ul este pregatit sa il "claseze" pe liderul sau "istoric", pregatindu-si o evolutie, probabil, mult diferita de linia pe care i-a imprimat-o acesta. In eventualitatea pierderii alegerilor prezidentiale de catre d-l Iliescu, conducerea Pdsr pare pregatita sa "coabiteze" cu d-l Isarescu, singurul contracandidat prezidential de luat in seama dupa Irsop. D-l Isarescu a fost creditat cu 18% in contextul pierderii temporare a voturilor Udmr, care ii vor reveni abia in turul secund. "Scaderea" procentajelor celorlalti candidati - d-nii Petre Roman si Teodor Melescanu - este, prin sondajul Irsop, in comparatie cu Bcs sau Insomar, o modalitate de a sugera ca supravietuirea lor politica s-ar putea realiza numai printr-o reintoarcere la matca originara, Fsn-ul, transformata in Pdsr si, in curand, in Psd. Plasarea ApR - si a candidatului sau, d-l Teodor Melescanu - sub pragul electoral de 5% este, si ea, un semnal pentru membrii acestui partid, care ar mai putea fi "recuperati".
Sondajele sunt, asadar, folosite ca arma electorala. Ele nu pot, totusi, deforma complet tendintele societatii pe care o analizeaza. Aceste tendinte au cauze obiective, sesizabile in prestatiile partidelor, ale clasei politice in ansamblu. Caderea "dreptei", in aparenta catastrofala, se datoreaza insa, in sondaje, nu numai proastei guvernari realizate de ea, ci si "manipularilor propagandistice" ale celor interesati. Nu trebuie sa uitam ca o treime din electorat este inca nehotarata. O incredere prea mare in rezultatele unor cercetari comandate si prelucrate de comanditari poate genera surprize - chiar pentru "aranjorii" rezultatelor - la momentul votului efectiv.Toma Roman